Second appeal against appellate court's recurs ruling inadmissible; conviction for burglary of kiosk stands.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Criminal Section) dismissed as inadmissible the defendant's second appeal (recurs) against the Court of Appeal Constanța's decision no. 242 of 19 April 2005, which had already rejected his first appeal against the appellate court's decision dismissing as inadmissible his appeal against a first-instance conviction. The defendant remained convicted of aggravated theft (art. 208(1), art. 209(1)(a),(e),(g),(i) Criminal Code) to 2 years' imprisonment with civil liability for damages, after the trial court's judgment and the intermediate appellate rulings stood. The case concerned a burglary of a kiosk (stealing cigarettes, coffee, lighters, gum, and candies) with accomplices acting as lookouts; the defendant challenged the procedural validity of an appeal filed on his behalf by his stepfather and the severity of the sentence. The decisive legal basis was art. 385¹(1)(e) and art. 385¹⁵(1)(a) Criminal Procedure Code, under which only appellate decisions of courts of appeal may be challenged by appeal (recurs), making a second appeal against a decision rendered in an appeal inadmissible; the court also ordered the defendant to pay judicial costs.
Legislator headnote
AI generatedart. 64 C. pen, art. 350 C. pen, art. 346 C. proc. pen, art. 1003 C. civ, art. 379 pct. 1 lit. a) C. proc. pen, art. 3851 alin. (1) lit. e) C. proc. pen; Second appeal against appellate court's recurs ruling inadmissible; conviction for burglary of kiosk stands: 242 of 19 April 2005, which had already rejected his first appeal against the appellate court's decision dismissing as inadmissible his appeal against a first-instance conviction. The defendant remained convicted of aggravated theft (art. 208(1), art. 209(1)(a),(e),(g),(i) Criminal Code) to 2 years' imprisonment with civil liability for damages, after the trial court's judgment and the intermediate appellate rulings stood. The case concerned a burglary of a kiosk (stealing cigarettes, coffee, lighters, gum, and candies) with accomplices acting as lookouts; the defendant challenged the procedural validity of an appeal filed on his behalf by his stepfather and the severity of the sentence. The decisive legal basis was art. 385¹(1)(e) and art. 385¹⁵(1)(a) Criminal Procedure Code, under which only appellate decisions of courts of appeal may be challenged by appeal (recurs), making a second appeal against a decision rendered in an appeal inadmissible; the court also ordered the defendant to pay judicial costs.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for dismissing the new appeal as inadmissible because it attacked a decision rendered on appeal.
Used to order the appellant to pay judicial costs to the state.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1928 din 24 august 2004, Judecătoria Medgidia a condamnat, printre alții, pe inculpatul d.c. la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. b) și c) alin. (2) și a art. 76 lit. c) din același cod.
S-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 C. pen.
În baza art. 350 C. pen., s-a dispus arestarea inculpatului la data rămânerii definitive a hotărârii.
Totodată, s-a constatat că inculpatul era arestat în altă cauză.
Pe latură civilă, în baza dispozițiilor art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., cu referire la art. 998 și art. 1003 C. civ., s-a admis acțiunea civilă formulată de partea vătămată SC D.M. SRL Medgidia și inculpatul a fost obligat la plata, în solidar cu coinculpatul A.E., a sumei de 500.000 lei, cu titlu de despăgubiri materiale.
Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În noaptea de 26 ianuarie 2004, inculpatul, în compania a încă doi tineri, a consumat alcool într-un local din incinta gării Medgidia. La un moment dat el, observând că nu se află prin preajmă alte persoane, inculpatul s-a hotărât să spargă geamul unei tonete, de aici luând 40 pachete de țigări, 2 pachete cafea, 18 brichete, 39 pachete cu gumă de mestecat și 4 cutii cu bomboane, bunurile punându-le într-o sacoșă.
Când s-a apropiat și coinculpatul, D.C. l-a îndemnat să fure, cei doi prieteni ai săi primind rolurile de paznici.
Bunurile sustrase au fost, în mare parte, găsite asupra inculpatului.
În ambele faze ale procesului penal, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
Împotriva sentinței, a declarat apel C.R., în cererea de apel acesta menționând că a promovat această cale de atac „pentru D.C., deținut”.
Tribunalul Constanța, în temeiul dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., cu referire la art. 362 din același cod, prin sentința penală nr. 63 din 27 ianuarie 2005, a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de inculpat, prin intermediul numitului C.R.
Instanța de apel, alături de temeiul legal vizând lipsa calității procesuale a persoanei care a declarat apel în numele inculpatului, a reținut că la data comunicării sentinței primei instanțe, respectiv 31 august 2004, D.C. a făcut cunoscut, în scris, că nu formulează apel.
Împotriva celor două hotărâri, inculpatul a declarat recurs, motivele invocate fiind nelegalitatea și netemeinicia lor.
Într-un prim motiv, recurentul a cerut trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului, sens în care a susținut că persoana care a formulat cererea de apel în numele său, este tatăl său vitreg și s-a înțeles cu el să declare apel, iar un alt motiv, a vizat individualizarea pedepsei, considerată a fi prea severă.
Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr. 242 din 19 aprilie 2005, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpat.
Nemulțumit și de hotărârea instanței de recurs, inculpatul, în termenul legal, a declarat un nou recurs, motivat pe considerentele că apelul a fost formulat pentru sine, de tatăl său vitreg și, ca atare, persoana indrituită avea calitatea procesuală legală, precum și pe netemeinicia pedepsei aplicate.
Recursul declarat de inculpat este inadmisibil.
Potrivit dispozițiilor art. 3851 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., pot fi atacate cu recurs, .. deciziile pronunțate, ca instanțe de apel, de .. curți de apel ..
În aceste condiții, inculpatul, declarând un nou recurs împotriva unei decizii pronunțate în recurs, acest al 2-lea recurs, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., este inadmisibil și urmează a fi respins ca atare.
Conform art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul D.C. împotriva deciziei penale nr. 242 din 19 aprilie 2005 a Curții de Apel Constanța.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 iunie 2005.