Conflict of interest for dual-role public official: local council member's vote on decisions benefiting their employer silvicultural agency

Şedinţa publică din data de 25 octombrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate a solicitat instanţei anularea Raportului de evaluare nr. x/17.05.2022.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Timişoara – secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 177 din 12 aprilie 2023, a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După prezentarea situaţiei de fapt, în motivarea recursului se arată că hotărârea recurată a fost pronunţată cu încălcarea normelor de drept material reprezentate de art. 46 din Legea nr. 215/2001, de art. 75 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 393/2004, de art. 228 din Codul administrativ sau de art. 40 alin. (3) lit. a) din O.U.G. nr. 59/2000.

Aşa cum a arătat şi în faţa instanţei de fond, recurentul susţine că esenţial pentru activarea situaţiei de conflict era să aibă posibilitatea să anticipeze că decizia luată de autoritatea publică generează fie un beneficiu, fie un dezavantaj angajatorului său.

Or, din maniera de desfăşurare a lucrurilor în şedinţele de consiliu local şi din conţinutul actului administrativ asupra căruia şi-a exprimat votul, recurentul consideră că nu avea cum să anticipeze faptul că se va genera un beneficiu Ocolului Silvic Moldova Nouă.

Chiar dacă art. 1 din H.C.L. Moldova Nouă nr. 88/23.05.2019 stabileşte că se aprobă alocarea sumei de 5000 de RON din bugetul local al Oraşului Moldova Nouă pe anul 2019 în vederea achiziţionării unor servicii de întocmire a dosarului tehnic pentru depunerea unor cereri de sprijin pentru accesarea unei scheme de ajutor de stat, în cuprinsul actului nu se indică faptul că angajatorul va realiza lucrările aprobate prin H.C.L. Cei 5.000 de RON au fost alocaţi "în vederea achiziţionării serviciilor de întocmire a dosarului tehnic pentru depunerea cererii de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat", adică în scopul asigurării suportului bugetar al încheierii ulterioare a unui contract de achiziţii publice cu un viitor prestator, neidentificat, respectiv neindividualizat în cuprinsul H.C.L. Moldova Noua nr. 88/23.05.2019.

Contrar celor reţinute de către instanţa de fond, recurentul-reclamant susţine că în H.C.L Moldova Nouă nr. 88/23.05.2019 nu se stabileşte în mod expres şi nici măcar nu se sugerează că cei 5.000 de RON urmau să ajungă în bugetul Ocolului Silvic Moldova Nouă, la care acesta era angajat la data adoptării acestei hotărâri.

Consideră că, prin actul adoptat, în realitate s-a aprobat efectuarea unei achiziţii directe în vederea contractării serviciilor necesare, neavând cum să fie încă individualizat beneficiarul viitorului contract.

Recurentul apreciază că aceleaşi concluzii pot fi reţinute şi în privinţa H.C.L. Moldova Nouă nr. 108/18.05.2020, deoarece nu s-a aflat în conflict de interese, în condiţiile în care, prin acest act administrativ se aprobă valorificarea prin licitaţie publică, către diverşi operatori economici, a unei cantităţi de 576 mc masă lemnoasă şi, totodată, se aprobă un preţ de pornire a licitaţiei de 78 RON/mc.

Practic, prin faptul că a votat aprobarea acestei hotărâri, recurentul consideră că nu a produs vreun beneficiu clar cuantificat, direct şi nemijlocit Ocolului Silvic Moldova Nouă, respectiv nu a făcut altceva decât să se aprobe cantitatea de masă lemnoasă ce urma a fi vândută celor interesaţi, prin licitaţie publică şi la un preţ de pornire, nu la unul ferm, predeterminat.

Mai mult decât atât, preţul de pornire este extras din alte documente şi nu este stabilit de voinţa consilierilor locali, acesta fiind predeterminat.

Recurentul mai arată că preţul de pornire la licitaţie - de 78 de RON/mc - stabilit de art. 2 din H.C.L. Moldova Nouă nr. 108/18.05.2020, nu a depins de voinţa sa, ci de regulile de stabilire a acestui preţ, fixate prin Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 715/2017.

Instanţa de fond a dat curs susţinerilor potrivit cărora s-ar fi aflat în conflict de interese şi raportat la legislaţia silvică, dar judecătorul nu a făcut niciun fel de analiză în acest sens.

Contrar susţinerilor pârâtei recurentul consideră că nu s-a aflat în conflict de interese nici prin subsemnarea Adreselor cu nr. 2217 şi 2219/18.05.2020, emise de Ocolul Silvic Moldova Nouă, în condiţiile în care Adresa cu nr. 2217 îmbracă forma unui Act de punere în valoare, întocmit potrivit regulilor stabilite prin Regulamentul aprobat prin H.G. cu nr. 715/2017, Adresa cu nr. 2219 cuprinde doar o propunere, respectiv o recomandare, de care Consiliul Local Moldova Nouă putea ţine sau nu cont, cu ocazia adoptării Hotărârii nr. 108/18.05.2020, iar prin emiterea şi asumarea Adreselor cu nr. 2217 şi 2219/18.05.2020, nu a rezolvat o cerere, nu a luat o decizie şi nici nu a participat la luarea unei decizii cu privire la o persoană juridică cu care are relaţii cu caracter patrimonial, astfel că - în speţă -nu este îndeplinită condiţia enunţată sub ipoteza normei "de incriminare" instituită prin art. 40 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic.

Deşi instanţa de fond nu face niciun fel de interpretare a art. 40 alin. (3) lit. a) din O.U.G. nr. 59/2000, acesta se interpretează în sensul că un lucrător silvic se găseşte în stare de conflict de interese numai dacă rezolvă o cerere, decide sau participă la luarea unei decizii, adoptată sau emisă de sau la nivelul ocolului silvic ori la cel al unei alte structuri apartenenţe la Regia Naţională a Pădurilor -Romsilva şi nu la nivelul unei alte autorităţi publice, aşa cum este cazul Consiliului Local al Oraşului Moldova Noua.

Altfel spus, art. 40 alin. (3) din O.U.G. nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic nu acoperă şi nici nu poate acoperi mai toate acele situaţii în care un angajat al unei direcţii sau al unui ocol silvic, în calitatea sa de consilier local, se implica în luarea unei hotărâri de către consiliul local din care cel în cauză face parte.

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În urma evaluării efectuate, s-a constatat elemente în sensul existenţei unui conflict de interese în sarcina recurentului, întrucât acesta nu a respectat dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 75 şi 77 din Legea nr. 393/2004 prin participarea la adoptarea Hotărârii Consiliului Local nr. 88/23.05.2019, respectiv ale art. 228 din Codul administrativ prin participarea la adoptarea Hotărârii Consiliului Local nr. 108/18.05.2020, hotărâri care privesc activitatea Ocolului Silvic Moldova Nouă (persoană juridică în cadrul căreia recurentul deţinea, la momentul adoptării hotărârilor funcţia de şef district, respectiv şef ocol).

Curtea de Apel Timişoara a respins acţiunea formulată de recurentul-reclamant împotriva raportului de evaluare, ca neîntemeiată, soluţie pe care Înalta Curte o împărtăşeşte.

Înalta Curte reţine că nu pot fi primite criticile recurentului potrivit cărora, în privinţa adoptării H.C.L nr. 88/23.05.2019, acesta nu avea cum să anticipeze faptul că adoptarea acestei hotărâri ar putea genera un beneficiu Ocolului Silvic Moldova Nouă, motivat de faptul că, recurentul a avut cunoştinţă de ordinea de zi supusă dezbaterilor în şedinţa din data de 23.05.2019 şi a avut acces la documentele menţionate în preambulul proiectului de hotărâre, neputând susţine că a votat adoptarea H.C.L. nr. 88/23.05.2019 necunoscând conţinutul acestora.

Astfel, în mod corect instanţa de fond a reţinut că nu se poate susţine că recurentul nu avea cum să anticipeze că hotărârea supusă votului consilierilor locali ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru ocolul Silvic Moldova Nouă, entitate al cărui şef este.

În ceea ce priveşte conflictul de interese de natură administrativă, constatarea interesului personal de ordin administrativ nu este condiţionată de existenţa unui beneficiu, a unui folos, ci sancţiunea intervine chiar şi pentru simplul fapt al posibilităţii anticipării deciziei autorităţii.

Contrar criticilor recurentului, în ceea ce priveşte H.C.L. nr. 108/18.05.2020, corect s-a reţinut că iniţiativa hotărârii a aparţinut primarului oraşului Moldova Nouă, însă a fost determinată de adresa nr. x/18.05.2020 emisă de Ocolul Silvic Moldova Nouă, adresă ce a fost semnată de către recurent, ca şi actul de punere în valoare - APV nr. 724, cât şi fişa tehnică - economică.

Totodată, în mod corect instanţa de fond a reţinut că au fost identificate elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul juridic al conflictelor de interese aplicabil personalului silvic, respectiv dispoziţiile art. 40 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic.

Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că, în cauză, corect s-a reţinut că, şi din perspectiva calităţii recurentului de personal silvic, ipoteza normei juridice este îndeplinită, deoarece prin APV- ui nr. 724 şi prin adresa nr. x/18.05.2020, ambele semnate de recurent, s-a stabilit şi propus spre aprobare atât volumul de masă lemnoasă de recoltat, cât şi preţul de pornire la licitaţie pentru vânzarea acestuia, aceste aspecte privind în mod direct drepturile şi interesele unităţii administrativ teritoriale oraşul Moldova Nouă.

În ceea ce priveşte calitatea de ales local, corect instanţa de fond a reţinut că recurentului îi erau aplicabile prevederile art. 228 Cod Administrativ, iar adoptarea H.C.L. nr. 108/18.05.2020, a adus un folos material Ocolului Silvic, la care acesta avea calitatea de angajat, între oraşul Moldova Nouă şi Ocolul Silvic fiind încheiat un contract de administrare.

Nu pot fi primite criticile recurentului potrivit cărora conflictul de interese nu ar putea fi reţinut, deoarece nici un beneficiu nu a fost adus Ocolului Silvic, motivat de faptul că, simpla posibilitate ca respectiva hotărâre a consiliului local să fie adoptată fără existenţa garanţiilor de obiectivitate şi imparţialitate din partea consilierului local care votează, generează încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.

Înalta Curte apreciază că având în vedere dubla sa calitate, precum şi regimul juridic al raportului dintre oraşul Moldova Nouă, unde are calitatea de ales local şi Ocolul Silvic Moldova Nouă, unde are calitatea de şef de ocol, recurentul putea şi trebuia să constate că participarea sa la adoptarea hotărârii din data de 18.05.2020 ar putea genera consecinţe ce se circumscriu unui avantaj sau dezavantaj pentru angajatorul său, Ocolul Silvic şi, implicit, pentru sine, în calitatea sa de conducător al acestei entităţi.

Prin urmare, temeinic şi legal s-a reţinut că recurentul a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, iar aspectele privitoare la acest fapt au fost corect reţinute de Agenţia Naţională de Integritate, iar raportul de evaluare este întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale, nefiind identificate motive pentru anularea acestuia, atât sub aspectul legalităţii cât şi a temeiniciei.

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul – reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 177 din 12 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.