State liability for unconstitutional pension health insurance levy: irrelevance of subsequent restitution ordinance to claims for statutory interest and inflation adjustment

Şedinţa publică din data de 25 octombrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamanţii A., şi B. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Locală De Pensii Sector 4 Bucureşti, au formulat cerere de chemare în judecată, solicitând ca prin hotărârea pe care o va pronunţa instanţa să dispună:

1.- Repararea prejudiciului cauzat prin punerea în aplicare, începând cu data de 1 ianuarie 2022, a dispoziţiilor art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din data de 17.12.2021, publicată în M. O. nr. 1202/18.12.2021, prin care s-a introdus în Codul fiscal o taxă nouă sub forma contribuţiilor sociale obligatorii constând în asigurări sociale de sănătate (CASS) datorate de persoanele fizice care realizează venituri din pensii pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 RON, pentru fiecare drept de pensie, reparare a prejudiciului ce urmează a se efectua prin:

2. Obligarea pârâţilor, în solidar, la despăgubiri constând în plata către fiecare reclamant a unor sume egale cu sumele reţinute începând cu luna ianuarie 2022 din pensia reclamanţilor, reţineri făcute cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate (CASS), cu o bază lunară de calcul a contribuţiei de 10% din partea ce depăşeşte suma lunară de 4.000 RON pentru fiecare drept de pensie, despăgubirile urmând a fi calculate începând cu prima reţinere din pensia reclamanţilor şi până la acoperirea integrală a prejudiciului, indexate cu rata inflaţiei (art. 9 alin. (1)-(5) din Legea nr. 554/2004);

3. Obligarea pârâtului la despăgubiri constând în plata dobânzilor legale aferente sumelor reţinute cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, calculate începând cu data primei reţineri şi până la acoperirea integrală a prejudiciului (art. 6 din O.G. nr. 13/2011).

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 949/2023 din 7 iunie 2023, a respins excepţia rămânerii fără obiect, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor ca fiind neîntemeiate, a admis în parte acţiunea, astfel cum a fost precizată formulată reclamanţii A., şi B. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Locală De Pensii Sector 4 Bucureşti, a obligat pârâtul Guvernul României la plata către fiecare reclamant a dobânzii legale începând cu luna ianuarie 2022, de la data reţinerii sumelor din pensia fiecărui reclamant, şi până la data achitării fiecărei tranşe lunare în temeiul O.U.G. nr. 4/2023, urmând ca fiecare tranşă restituită să fie actualizată cu indicele de inflaţie, respingând în rest acţiunea astfel cum a fost precizată, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâtul Guvernul României a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că instanţa de fond a reţinut, în esenţă, faptul că, urmare a aplicării prevederilor declarate neconstituţionale, reclamanţii au suferit un prejudiciu material constând în contravaloarea contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate în cuantum de 10% din partea de pensie ce depăşeşte suma lunară de 4000 RON reţinute din pensiile fiecăruia, începând cu luna ianuarie 2022. De asemenea, s-a mai reţinut că prejudiciul material se păstrează în privinţa accesoriilor la aceste sume, constând în contravaloarea indicelui de inflaţie şi a dobânzii legale, în condiţiile în care noul act normativ nu prevede şi o astfel de obligaţie în sarcina debitorului, fiind asumată doar obligaţia de restituire a sumelor efectiv încasate.

În mod eronat, instanţa de fond, a dispus în sarcina Guvernului României obligaţia de a plăti către reclamanţi a unor sume egale cu sumele reţinute, începând cu luna ianuarie 2022, din pensiile reclamanţilor, reţineri făcute cu titlu de contribuţie de asigurări sociale de sănătate cu o bază lunară de calcul a contribuţiei de 10% din partea ce depăşeşte suma lunară de 4000 RON pentru fiecare drept de pensie, precum şi la plata de despăgubiri constând în plata dobânzilor legale aferente sumelor reţinute cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate calculate începând cu data primei reţineri şi până la acoperirea integrală a prejudiciului, întrucât se relevă lipsa capacităţii juridice civile a Guvernului României.

Astfel, Guvernul României poate sta în judecată, în calitate de pârât, numai în litigiile de contencios administrativ atunci când se contestă legalitatea actelor administrative pe care le adoptă, aflându-ne în această situaţie în prezenţa unei capacităţi juridice speciale de drept public, fundamentată pe prevederile constituţionale ale art. 102 şi 108 şi pe cele ale actului normativ de organizare şi funcţionare a Guvernului.

În situaţia în care Guvernul României va cădea în pretenţii şi va fi obligat să restituie reclamanţilor sumele de bani reţinute cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, titlul executoriu nu va putea fi dus la îndeplinire tocmai din lipsa capacităţii juridice civile.

Guvernul României nu are atribuţii de a calcula şi reţine din pensii contribuţia de asigurări sociale de sănătate, mai mult decât atât nici nu poate fi obligat să plătească despăgubiri întrucât sumele au fost calculate şi reţinute de către casele teritoriale de pensii sau, după caz, de casele de pensii sectoriale, respectiv entităţile care plătesc venituri din pensii.

În aceste condiţii, la data de 17 februarie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 138, O.U.G. nr. 4/15.02.2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate.

Astfel cum reiese din preambulul actului normativ, acesta a fost adoptat în considerarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 650/2022.

Faţă de acestea, intrarea în vigoare a actului normativ reprezentat de O.U.G. nr. 4/2023 exprimă transpunerea practică a obligaţiei dispuse în sarcina pârâtului prin titlul executoriu, împrejurare faţă de care, cererea pendinte este rămasă fără obiect, neputându-se susţine în continuare, în mod valabil, solicitarea de penalităţi prin calea urmată de către paliile reclamante.

Reglementările conţinute de O.U.G. nr. 4/2023 dau în competenţa caselor teritoriale de pensii, caselor de pensii sectoriale precum şi entităţilor care plătesc venituri din pensii, restituirea sumelor reţinute cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, sume pretinse a fi restituite prin prezenta cerere de chemare în judecată.

Prin urmare, din moment ce competenţa restituirii sumelor reţinute (obligaţia principală) este dată prin lege, exclusiv caselor teritoriale/sectoriale de pensii şi/sau entităţilor care plătesc venituri din pensii, Guvernul României nu are atribuţii si nu poate fi obligat nici la plata dobânzilor legale penalizatoare şi/sau a diferentelor de sume rezultate din actualizarea sumei datorate în raport cu indicele de inflaţie.

În măsura în care instanţa de judecată va aprecia că obligaţia este purtătoare de dobânzi sau impune actualizări ale acesteia în raport cu indicele de inflaţie, în temeiul prevederilor art. 1 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, potrivit cărora, dobânda penalizatoare este "dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă (...)", rezultă în mod clar faptul că, debitorului obligaţiei băneşti - principale, îi revine si sarcina îndeplinirii obligaţiei subsecvente, pe cale de consecinţă.

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară.

4. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a dispoziţiilor legale incidente pricinii, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamanţii au învestit instanţa cu o acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, solicitând plata unei despăgubiri egale cu diferenţa supraimpozitată pentru ceea ce depăşea 4000 RON în urma admiterii excepţiei de neconstituţionalitate invocate, dobândă legală şi actualizarea sumelor cu rata inflaţiei.

Prin decizia nr. 650/15.12.2022 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f)2) ], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma "de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv"], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a1) ], pct. 14 [cu referire la sintagma "venituri din pensii" din cuprinsul titlului secţiunii a 3-a din capitolul III al titlului V "Contribuţii sociale obligatorii"], pct. 16 [cu referire la art. 1573 ], pct. 17 [cu referire la sintagma "precum şi al veniturilor din pensii" din cuprinsul titlului secţiunii a 4-a din capitolul III al titlului V "Contribuţii sociale obligatorii"], pct. 18 [cu referire la art. 168 alin. (1) în privinţa trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f)2), alin. (5) în privinţa trimiterii la art. 1573 şi alin. (71) ] şi pct. 19 [cu referire la alin. (1) lit. a) în privinţa trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f)2) ] şi ale art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16, 18 în privinţa alin. (1) şi (5) ale art. 168 şi pct. 19] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt neconstituţionale.

Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate invocată a fost admisă prin Decizia nr. 650/2022 pronunţată de Curtea Constituţională.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive Înalta Curte reţine că pârâtul Guvernul României este emitentul actului care a cauzat prejudiciul în sarcina reclamanţilor, astfel că în mod corect a fost respinsă excepţia de către instanţa de fond.

Simpla adoptare a O.U.G. nr. 4/2023 de către Guvern nu conduce la lipsirea de interes a acţiunii sau de obiect întrucât reclamanţii solicită instanţei şi analiza condiţiilor în care adoptarea acesteia de către Guvern reprezintă o reparare a prejudiciului pe care l-au suferit.

Pe fondul cauzei, Înalta Curte constată că prin adoptarea art. XXIV şi a art. XXV, ambele din O.U.G. nr. 130/2021 s-a cauzat reclamanţilor o vătămare constând în diminuarea drepturilor de asigurări sociale, astfel cum rezultă din taloanele depuse la dosarul cauzei.

Caracterul ilicit al actului Guvernului rezidă în declararea neconstituţionalităţii O.U.G. nr. 130/2021 în ceea ce priveşte dispoziţiile art. XXIV şi art. XXV, răspunderea instituită de dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 fiind o răspundere obiectivă ce intervine de plano, ca urmare a admiterii excepţiei de neconstituţionale, fără a fi necesară dovedirea vreunei culpe a Guvernului României în adoptarea ordonanţei de urgenţă. Mai mult decât atât, rezultă din considerentele Deciziei nr. 650/2022 că excepţia de neconstituţionalitate a fost admisă întrucât Guvernul a dispus prin ordonanţă de urgenţă în domeniul drepturilor fundamentale, o astfel de reglementare nefiind permisă de Constituţia României.

Prejudiciul suferit de reclamanţi are natură pecuniară şi constă în sumele reţinute din drepturile de pensie ca o consecinţă a aplicării dispoziţiilor declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 650/2022, existând astfel şi legătura de cauzalitate. Prin urmare, despăgubirea ce se cuvine reclamanţilor este egală cu sumele reţinute din pensie în temeiul textelor declarate neconstituţionale, însă nu se confundă cu dreptul la pensie, având natură juridică diferită, precum şi dobânda legală, dar şi actualizarea sumelor cu indicele de inflaţie în vederea acoperirii efective a prejudiciului.

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 4/2023 sumele reţinute din veniturile din pensii realizate de persoanele fizice, cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate de la data de 1 ianuarie 2022 până la data de 27 decembrie 2022 inclusiv, se restituie lunar în perioada 1 martie 2023-28 februarie 2024, după recalcularea venitului impozabil corespunzător lunilor pentru care se efectuează restituirea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi reţinerea diferenţelor de impozit pe venit datorate.

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

5. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul – pârât Guvernul României împotriva sentinţei civile nr. 949/2023 din 7 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.