Negative jurisdictional conflict resolved: Constanța Court competent to hear post-amendment traffic fine challenge

Şedinţa publică din data de 8 octombrie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa, la data de 28.08.2023, sub numărul de dosar x/2023, petentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău, a solicitat anularea procesului-verbal nr. x/13.08.2023.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 11989 din data de 12 decembrie 2023, Judecătoria Constanţa – secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Constanţa, invocată de către instanţă din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău, în favoarea Judecătoriei Bacău.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Constanţa a avut în vedere că prin procesul-verbal nr. x/13.08.2023 petentul A. a fost sancţionat cu avertisment, reţinându-se că a comis fapta contravenţională prevăzută de art. 49 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 şi sancţionată de art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, constând în aceea că la data de 13.08.2023, ora 16:59, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare x, pe DN 2 (E85), în localitatea Cleja, judeţul Bacău, cu viteza de 113 km/h, stabilit şi înregistrată cu aparatul radar.

Totodată, a mai reţinut că, în virtutea principiului specialia generalibus derogant, concursul dintre legea specială şi legea generală (art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001) se rezolvă în favoarea legii speciale, chiar dacă acest fapt nu este prevăzut expres în legea specială, context în care, norma specială (particulară) inserată în O.U.G. nr. 195/2002 se aplică cu prioritate faţă de norma generală.

Aplicând dispoziţia specială precitată şi, reţinând că fapta contravenţională a fost comisă în localitatea Cleja din judeţul Bacău, Judecătoria Constanţa a apreciat că Judecătoriei Bacău îi revine competenţa de soluţionare, respectiv instanţei în a cărei circumscripţie se află locul comiterii contravenţiei.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 3770 din data de 24 octombrie 2024, Judecătoria Bacău – secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Bacău invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău, în favoarea Judecătoriei Constanţa. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

În motivarea soluţiei, Judecătoria Bacău a reţinut, în esenţă, că competenţa teritorială de soluţionare a cauzei este stabilită de art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, dispoziţie legală care a cunoscut o modificare prin Legea nr. 254/2023 pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, lege ce a intrat în vigoare la data de 27.07.2023.

Spre deosebire de vechea reglementare, ce prevedea competenţa exclusivă de soluţionare a plângerii contravenţionale în favoarea judecătoriei în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta, în prezent, art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 prevede o competenţă teritorială alternativă, petentul având alegerea între două instanţe deopotrivă competente, respectiv judecătoria în a cărei rază teritorială a fost constatată fapta şi judecătoria de la domiciliu/sediul contravenientului.

Plângerea contravenţională a fost înregistrată la data de 28.08.2023, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 254/2023, prin urmare, legea prevede o competenţă teritorială alternativă de soluţionare a acesteia, petentul având alegerea depunerii cererii fie la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta, fie la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul.

Având în vedere că petentul este domiciliat în municipiul Constanţa, judeţ Constanţa, dispoziţiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 ce prevăd o competenţă alternativă de soluţionare a plângerilor contravenţionale între judecătoria de la domiciliul contravenientului şi cea din raza teritorială a căreia a fost constatată fapta, precum şi învestirea de către petent a Judecătoriei Constanţa cu soluţionarea plângerii, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Bacău, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a plângerii în favoarea Judecătoriei Constanţa.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.

Din actele şi lucrările dosarului reiese că prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. x din data de 13.08.2023, petentul A. a fost sancţionat cu sancţiunea principală a avertismentului şi cu sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 zile, reţinându-se că a comis fapta contravenţională prevăzută de art. 49 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 şi sancţionată de art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, constând în aceea că la data de 13.08.2023, ora 16:59, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare x, pe DN2 (E85), în localitatea Cleja, judeţ Bacău, cu viteza de 113 km/h, stabilit şi înregistrată cu aparatul radar.

Aspectul care a generat conflictul negativ dintre cele două judecătorii îl constituie problema instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze plângerea contravenţională, faţă de obiectul acesteia şi prevederile legale incidente.

Astfel cum s-a precizat anterior, contravenţia constatată şi sancţionată prin actul contestat este reglementată prin O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, act normativ care, în cuprinsul art. 118 alin. (1), forma în vigoare atât la data întocmirii procesului-verbal cât şi la data introducerii plângerii contravenţionale, prevede că "împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul".

Articolul 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 anterior menţionat a fost modificat în sensul instituirii, în locul competenţei teritoriale absolute prevăzute iniţial, a unei competenţe teritoriale alternative de soluţionare a plângerilor contravenţionale pentru fapte reglementate şi sancţionate de acest act normativ special.

Legea nr. 254/2023 pentru modificarea art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 678 din 24 iulie 2023, fiind aplicabilă de la data de 27 iulie 2023, în acord cu prevederile art. 78 din Constituţia României şi art. 12 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Faţă de normele legale citate supra, aplicabile în raport cu data formulării acţiunii şi având în vedere că fapta contravenţională reţinută în sarcina petentului a fost săvârşită pe DN 2 (E85), în localitatea Cleja, judeţ Bacău, iar domiciliul petentului A. este în municipiul Constanţa, judeţ Constanţa, competenţa teritorială de soluţionare a prezentei plângeri contravenţionale este una alternativă, fiind deopotrivă competente ambele instanţe, atât Judecătoria Constanţa cât şi Judecătoria Bacău.

Potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Ţinând cont de faptul că la data de 28.08.2023, data înregistrării plângerii contravenţionale, dispoziţiile articolului 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 instituiau competenţa teritorială alternativă, în favoarea judecătoriei în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta ori a judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul, iar petentul a optat pentru judecarea plângerii contravenţionale de către instanţa de la domiciliul său, respectiv Judecătoria Constanţa, aceasta a fost legal învestită şi trebuia să păstreze cauza spre soluţionare.

4. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., va stabili competenţa teritorială de soluţionare în primă instanţă a cauzei având ca obiect plângerea contravenţională formulată de petentul A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău, în favoarea Judecătoriei Constanţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău în favoarea Judecătoriei Constanţa.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 08 octombrie 2024.