Territorial jurisdiction for administrative actions by foreign entities: registered seat versus elected procedural domicile

Şedinţa publică din data de 1 octombrie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată cu nr. x/2021 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 06.08.2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul General al Guvernului – Departamentul Românilor de Pretutindeni, anularea deciziei pârâtului de respingere a cererii de finanţare a proiectului "România e cu Diaspora" ca fiind nelegală şi netemeinică.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 1888/09.12.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Curţii de Apel Bucureşti, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004 stabilesc că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său.

Curtea de Apel Bucureşti a mai reţinut că acţiunea a fost formulată de o persoană juridică, respectiv A., cu sediul în Italia, iar potrivit art. 156 din C. proc. civ., persoanele care se află în străinătate au obligaţia de a-şi alege un domiciliu în România. În cauză, din cererea de chemare în judecată rezultă faptul că reclamanta şi-a ales sediul în România în Galaţi, strada x 11 Siret nr. 48.

Prin sentinţa civilă nr. 150/24.05.2024, Curtea de Apel Galaţi – secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII –a contencios administrativ şi fiscal.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Galaţi a reţinut că dispoziţiile art. 156 din C. proc. civ., avute în vedere de Curtea de Apel Bucureşti, nu prezintă relevanţă în stabilirea competenţei întrucât au în vedere obligaţia alegerii locului citării şi nu cel al sediului reclamantei.

Astfel, în cauză, reclamanta având sediul în Italia, pentru respectarea dispoziţiilor art. 156 C. proc. civ., şi-a ales sediul procesual în vederea comunicării tuturor actelor de procedură la Cabinet individual de Avocat B. din mun. Galaţi, strada x 11 Siret nr. 48, însă sediul reclamantei nu se poate confunda cu sediul procesual ales.

Dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 se referă în mod clar la sediul reclamantului persoană juridică de drept privat şi nu la sediul procesual ales.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul litigiului, care a generat dezînvestirile reciproce ale instanţelor, este reprezentat de contestaţia formulată de reclamantă împotriva deciziei pârâtului, autoritate publică centrală, de respingere a cererii sale de finanţare.

Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Reclamanta A. are sediul în Italia, aspect ce rezultă din cererea de finanţare aflată la dosarul Curţii de Apel Bucureşti. Aceasta este reprezentată în cauză de Cabinetul Individual de Avocat B., alegându-şi, conform art. 156 C. proc. civ., domiciliul procesual ales în România la sediul acestui cabinet de avocatură, respectiv în Municipiul Galaţi.

Prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004 reglementează o competenţă teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga, stabilită în raport cu sediul reclamantei, persoană juridică şi nu în raport cu sediul procesual ales al acesteia.

Prin urmare, în cauză, se aplică regula generală în materie de competenţă teritorială, prevăzută de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căreia "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Împrejurarea că reclamanta nu are sediul în România, iar sediul din Galaţi, strada x 11 Siret nr. 48, este un sediu ales, nu este de natură a atrage competenţa Curţii de Apel Galaţi, în condiţiile în care dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sunt neechivoce în privinţa criteriului legal care atrage competenţa instanţei de contencios administrativ, respectiv sediul reclamantei, iar nu sediul ales al reclamantei.

Sub acest aspect, Înalta Curte, în regulatorul de competenţă, constată că, din punct de vedere juridic, nu se poate susţine că "sediul reclamantei" la care face referire art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004 este echivalent cu "sediul procesual ales", potrivit dispoziţiilor art. 156 C. proc. civ., apreciind că acesta din urmă nu poate constitui temei al stabilirii competenţei, el având relevanţă doar sub aspectul comunicării actelor de procedură. O interpretare contrară ar fi de natură a lăsa la latitudinea reclamantei competenţa instanţei de contencios administrativ prin simpla alegere a unui sediu.

Drept urmare, competenţa de a se pronunţa în cauză revine Curţi de Apel Bucureşti în cărei circumscripţie se află sediul pârâtului Secretariatul General al Guvernului – Departamentul Românii de Pretutindeni, potrivit dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul General al Guvernului - Departamentul Românilor de Pretutindeni, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII –a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 1 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.