Electoral office eligibility: mootness of challenge after definitive annulment of the contested administrative act

Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin contestaţia înregistrată la data de 22.04.2024 pe rolul Curţii de Apel Craiova, sub nr. x/2024, reclamanţii A., B., C., D. şi E., având calitatea de procurori în cadrul D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Piteşti şi F., G. şi H., având calitatea de procurori în cadrul P.C.A. Piteşti, în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Tribunalul Argeş, în temeiul art. 1 alin. (1) şi art. 8 din Legea nr. 554/2004, au formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 33H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central (B.E.C.), solicitând suspendarea executării Hotărârii nr. 33H/19.04.2024 emisă de B.E.C. şi a tuturor efectelor produse de aceasta până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de soluţionare a prezentei acţiuni, conform art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ şi, în principal anularea Hotărârii nr. 33H/19.04.2024 şi în consecinţă menţinerea ca temeinice şi legale a Procesul-verbal nr. x/A/2024 din 15.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Argeş şi a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 15.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripţie judeţeană nr. 3 Argeş.

În subsidiar, s-a solicitat anularea în parte a Hotărârii nr. 33H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 15.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Argeş.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 218 din 27 mai 2024 pronunţată de Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Argeş, invocată din oficiu de instanţă.

S-a respins cererea formulată împotriva pârâtului Tribunalul Argeş, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

S-a admis în parte cererea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G. şi H., împotriva pârâtului Biroul Electoral Central.

S-a dispus anularea Hotărârii nr. 33H/19.04.2024.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs pârâtul Biroul Electoral Central, solicitând, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei recurate ca fiind nelegală şi în consecinţă, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţa în temeiul motivului de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., iar, în subsidiar, rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs şi respingerea contestaţiei, ca neîntemeiate.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., s-a invocat încălcarea dispoziţiilor art. 200 şi următoarele din C. proc. civ., apreciindu-se că în condiţiile în care reclamanta a învestit instanţa cu o acţiune întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, lege care se completează cu dispoziţiile din C. proc. civ., instanţa era obligată să urmeze procedura regularizării cererii de chemare în judecată.

Totodată, instanţa de fond a încălcat şi dispoziţiile art. 22 alin. (3), art. 246 şi art. 247 din C. proc. civ. şi art. 161 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora instanţa trebuia să pună în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a contestatorilor, cărora Biroul Electoral Central, prin Hotărârea nr. 33H/19.04.2024, le-a admis contestaţiile.

În ceea ce priveşte motivele circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., a invocat recurentul – pârât greşita interpretare a prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, intenţia legiuitorului fiind ca magistraţii prevăzuţi la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, să fie magistraţi în exerciţiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, respectiv la Parchetul de pe lângă acesta, nefiind reglementată o procedură distinctă de înscriere pe respectiva listă a magistraţilor din cadrul judecătoriilor, altui tribunal, curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângă acestea.

De asemenea, s-a arătat că nu există un drept subiectiv de a participa la tragerea la sorţi în vederea desemnării în funcţia de preşedinte, sau locţiitor al acestuia, al unui birou electoral de circumscripţie, aceasta fiind exclusiv o îndatorire de serviciu, îndeplinită în condiţiile legii.

4. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii invocată de reprezentantul Ministerului Public, conform art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., text potrivit căruia se vor soluţiona, cu prioritate, excepţiile de procedură sau de fond care fac inutilă soluţionarea, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamanţii au învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune privind suspendarea şi anularea hotărârii nr. 33 H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central.

Prin hotărârea nr. 33 H/19.04.2024 Biroul Electoral Central a admis contestaţiile formulate, a desfiinţat procesele-verbale nr. x/15.04.2024 şi y/15.04.2024 dispunând reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 3 Argeş şi a birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Argeş precum şi a locţiitorilor acestora, cu respectarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015, precum şi ale art. 1 alin. (2) din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, menţionând şi modul în care urmează să fie întocmită lista de către preşedintele Tribunalului Argeş şi modul de repartizare.

De asemenea, s-a arătat că acţiunile prevăzute la pct. 50, 51, 59, 66, 68 si 69 din calendarul aprobat prin H.G. nr. 199/2024, vor fi duse la îndeplinire în termenele prevăzute de O.U.G. nr. 21/2024 şi Legea 115/2015, calculate prin raportare la data desemnării, prin tragere la sorti a noilor preşedinţi si locţiitori, alin. (2) al art. 4 din dispozitivul acestei hotărâri conferind dreptul noilor birouri astfel constituite de a soluţiona comunicările şi solicitările comunicate birourilor anterioare, dar şi anulării implicite a tuturor actelor întocmite de acestea şi reluarea procedurilor deja îndeplinite.

În esenţă, acţiunea a urmărit înlăturarea interpretării restrictive date de Biroul Electoral Central a interpretat dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, respectiv, doar cu privire la magistraţii în exerciţiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, respectiv la parchetul de pe lângă acestea, în timp ce reclamanţii au considerat că textul de lege nu face nicio distincţie între magistraţi (judecători sau procurori) şi rangul profesional/gradul profesional pe care-l ocupă sau instanţa unde aceştia îşi desfăşoară activitatea.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de obiect a acţiunii, invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte urmează a o admite, având în vedere următoarele aspecte:

Instanţa de control judiciar reţine împrejurarea că prin decizia nr. 3054 pronunţată în data de 5 iunie 2024 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2024, în majoritate, s-a respins recursul formulat de recurentul Biroul Electoral Central împotriva sentinţei nr. 108/F-CONT din 29 aprilie 2024 a Curţii de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Prin sentinţa recurată în acea cauză s-a anulat în parte Hotărârea nr. 33 H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central, în sensul că s-au respins contestaţiile formulate împotriva procesului-verbal nr. x/A/2024 din 15.04.2024 privind constituirea birourilor electorale de circumscripţie municipale, orăşeneşti şi comunale din judeţul Argeş şi s-a respins, ca rămasă fără interes, cererea de suspendare a executării Hotărârii nr. 33 H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central.

Reţine Înalta Curte că Hotărârea nr. 33 H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central, atacată şi în prezenta cauză, a fost anulată în mod definitiv, fiind menţinut procesul-verbal nr. x/A/2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din judeţul Argeş, prin care s-a stabilit calitatea de membri ai birourilor electorale de circumscripţie, comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Argeş, pentru persoanele menţionate în Anexa nr. 1 la procesul-verbal, aspect pus în discuţie prin intermediul excepţiei rămânerii fără obiect a acţiunii, motiv de casare de ordine publică în condiţiile art. 489 alin. (3) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Mai reţine Înalta Curte şi că, ulterior emiterii hotărârii BEC nr. 33H/19.04.2024, aşa cum rezultă din informaţiile publicate pe site-urile Biroului Electoral Central, a avut loc o nouă tragere la sorţi a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie din judeţul Argeş şi a locţiitorilor acestora, fiind continuat procesul electoral în judeţul Argeş, noua tragere la sorţi, respectiv procesul-verbal întocmit cu această ocazie nefiind contestate în prezenta cauză.

Acţiunea civilă, ca ansamblu de mijloace procesuale prevăzute de lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei alte situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor din proces (art. 29 C. proc. civ.), implică întrunirea cumulativă a patru condiţii generale, respectiv formularea unei pretenţii, interesul, capacitatea procesuală şi calitatea procesuală (art. 32 C. proc. civ.), după cum presupune existenţa a trei elemente, adică părţile, obiectul şi cauza.

Pretenţia formulată de partea reclamantă prin acţiune, alcătuind obiectul cererii de chemare în judecată, trebuie să subziste pe parcursul judecăţii.

Aşadar, unul dintre elementele acţiunii civile, este, alături de părţi şi cauză, obiectul acţiunii, respectiv pretenţia concretă, condiţie generală care vizează orice cerere în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării şi soluţionării căilor de atac.

În raport de aceste texte normative, Înalta Curte constată că obiectul cererii de faţă îl constituie anularea Hotărârii BEC nr. 33H/19.04.2024, act administrativ care a fost definitiv desfiinţat, în urma soluţionării acţiunii în anulare ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2024

În consecinţă, în cauză nu mai este aşadar îndeplinită condiţia premisă a existenţei unui act administrativ care să fie vizat de cererea de anulare în cadrul controlului de legalitate solicitat, astfel încât cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect din moment ce Hotărârea BEC nr. 33H/19.04.2024 a fost deja anulată definitiv prin decizia nr. 3054 pronunţată în data de 5 iunie 2024 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Ca urmare, Înalta Curte constată că nu se mai impune analiza criticilor formulate de recurentul-pârât în calea de atac, câtă vreme, la data soluţionării prezentului recurs, cererii de chemare în judecată îi lipseşte una din condiţiile de exercitare a acţiunii civile, respectiv obiectul, aspect care face inutilă analiza de fond a cauzei.

În consecinţă, Înalta Curte, consecutiv admiterii recursului declarat de pârâtul Biroul Electoral Central şi casării sentinţei recurate, în condiţiile art. 496 alin. (1) raportat la art. 32-33 C. proc. civ. şi a admiterii excepţiei rămânerii fără obiect a acţiunii, va respinge contestaţia ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-pârât Biroul Electoral Central împotriva sentinţei nr. 218 din 27 mai 2024 pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi rejudecând:

Admite excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii invocată de reprezentantul Ministerului Public.

Respinge contestaţia formulată de contestatorii A., B., C., D., E., F., G. şi H., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 18 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.