Inadmissibility of appeal against final appellate decision on entry ban, despite erroneous appeal instructions in judgment

Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj – secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 08.06.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara şi Inspectoratul Poliţiei de Frontieră Drobeta Turnu Severin, solicitând instanţei să dispună:

1. anularea măsurii interzicerii intrării pe teritoriul României comunicată la data de 21.03.2022 de către organele de poliţie din cadrul punctului de Trecere al Frontierei Porţile de Fier ca urmare a alertei introduse de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române;

2. să se constate netemeinicia şi nelegalitatea:

- deciziei nr. x din 26.04.2022 emisă de Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul general al Politiei de Frontieră;

- deciziei nr. x din 18.04.2022 a Sectorului Poliţiei de Frontieră Drobeta Turnu Severin din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara;

- deciziei nr. x din 13.05.2022 a Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

Prin sentinţa civilă nr. 1655/20.10.2022, Tribunalul Dolj – secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 1130 din 20 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă excepţia inadmisibilităţii şi, în consecinţă, a fost respinsă cererea în anularea adreselor nr. x/26.04.2022, nr. x/18.04.2022 şi nr. x/13.05.2022, ca inadmisibilă.

Au fost respinse excepţiile tardivităţii şi lipsei calităţii procesuale pasive, invocate de pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi de pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara, ca neîntemeiate.

A fost admisă excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului SECTORUL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ DROBETA-TURNU SEVERIN, cu consecinţa anulării cererii de chemare în judecată împotriva acestuia ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 1130 din 20 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a formulat cerere de recurs recurentul – reclamant A. prin care a solicitat admiterea recursului şi casarea sentinţei atacate şi rejudecând cauza să se dispună admiterea cererii sale de chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul-reclamant a susţinut că actul administrativ contestat nu menţionează situaţia de fapt avută în vedere la interzicerea intrării pe teritoriul României şi nu cuprinde o motivare in drept si in fapt a măsurii dispuse.

4 Apărările formulate în cauză

Intimaţii-pârâţi au depus întâmpinare prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de dispoziţiile procedurale incidente cauzei, Înalta Curte constată ca recursul formulat împotriva sentinţei nr. 1130 din 20 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal este inadmisibil, pentru argumentele expuse în continuare.

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, în speţă intimaţii-pârâţi invocând excepţia inadmisibilităţii cererii de recurs.

În cauză, instanţa de recurs constată că a fost dispusă măsura interzicerii intrării pe teritoriul României faţă de recurentul-reclamant, pe o perioadă de 5 ani, aprobată prin nota-raport nr. x/05.01.2022 emisă de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, în considerarea adresei nr. x/04.01.2022 transmisă de SRI/UM 0198 Bucureşti.

Măsura a fost contestată potrivit prevederilor art. 1063 din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România care dispune la alin. (5): "Măsura de interdicţie de intrare poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea care a dispus această măsură. Contestaţia nu suspendă executarea măsurilor de îndepărtare. Hotărârea instanţei este definitivă."

Înalta Curte mai reţine şi că potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., republicat: "Sunt hotărâri definitive: (…) hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului;".

Constatând că în mod greşit s-a menţionat în cuprinsul hotărârii recurate că această hotărâre poate fi atacată cu recurs, Înalta Curte apreciază că în raport de prevederile art. 457 C. proc. civ., această menţiune nu conferă reclamantului dreptul de a formula cale de atac împotriva sentinţei civile nr. 1130 din 20 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 457 alin. (1) - (3) C. proc. civ. forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată:

,,1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

(2) Menţiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege. Indicarea în mod greşit de către instanţă a termenului pentru exercitarea căii de atac constituie cauza de repunere în termen din oficiu a căii de atac exercitate cu respectarea indicaţiei greşite a instanţei.

(3) Dacă instanţa respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea menţiunii inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea pronunţată de instanţa de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părţilor care au luat parte la judecata în care s-a pronunţat hotărârea atacată. De la data comunicării începe să curgă, dacă este cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege."

Aşadar, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este o sentinţă definitivă ce nu poate fi atacată cu cale de atac, considerente pentru care recursul declarat de reclamantul A., este inadmisibil.

În concluzie, în raport de dispoziţiile art. 483 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că este împiedicată, din punct de vedere procedural, să analizeze cererea de recurs, fiind învestită cu o cale de atac inadmisibilă.

III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, art. 483 alin. (1) şi art. 496 din C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1130 din 20 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1130 din 20 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 18 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.