Transfer of procedural standing from Ministry of Justice to High Court under 2022 judicial organization law renders court staffing approvals unlawful

Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin acţiunea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bihor sub nr. x/2022 la data de 22.07.2022, ulterior, prin declinări succesive, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2022*, reclamanţii A., B., C. şi D. au solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei să recunoască examenul organizat în data de 05.05.2022 şi emiterea unui ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Cluj, în sensul luării în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Cluj în data de 05.05.2022 (petitul nr. 1 al cererii introductive de instanţă).

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 378 din 8 septembrie 2023, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea şi a obligat pârâtul Ministerul Justiţiei să recunoască examenul organizat în data de 5 mai 2022, precum şi să emită un ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Cluj în sensul luării în considerare şi a funcţiilor de grefier arhivari cu studii superioare conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Cluj în data de 5 mai 2022 .

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 378 din 8 septembrie 2023 şi a încheierii din 9 iunie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiţiei prin care a solicitat admiterea căii de atac a recursului, casarea în parte a sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a recurentului-pârât, admiterea excepţiilor inadmisibilităţii şi tardivităţii acţiunii, iar pe fond, respingerea acţiunii ca neîntemeiată, indicând motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În susţinerea cererii de recurs, autoritatea publică a arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 142 alin. (6) din Legea nr. 304/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a subrogat de drept în toate drepturile şi obligaţiile Ministerului Justiţiei, inclusiv în cele de natură procesuală şi cele care decurg din hotărâri judecătoreşti şi alte titluri executorii.

În consecinţă, afirmă recurentul, conform dispoziţiilor art. 38 C. proc. civ., raportate la prevederile legale enunţate anterior, văzând şi dispoziţiile art. 142 alin. (8) conform cărora subrogarea devine operabilă începând cu data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2023, respectiv din 22 decembrie 2022 când a intrat în vigoare Legea nr. 368/2022 a bugetului de stat pe anul 2023, rezultă că a avut loc transmiterea calităţii procesuale a Ministerului Justiţiei către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începând cu 22 decembrie 2023.

Recurentul-pârât subliniază inexistenţa unui refuz al Ministerului Justiţiei, ca act administrativ asimilat, contrar a ceea ce a reţinut instanţa de fond, astfel ca cererea de chemare în judecată este inadmisibilă pentru lipsa procedurii prealabile.

Astfel, ca urmare a solicitărilor transmise de curţile de apel cu privire la transformarea unor posturi de grefieri arhivari/registratori cu studii medii în posturi de grefieri arhivari/registratori cu studii superioare, autoritatea publică a comunicat o adresă - circulară, înregistrată sub nr. x/20.12.2018/07.01.2019 către toate instanţele, cuprinzând punctul de vedere al Ministerului Justiţiei referitor la acest aspect.

Ulterior acestei circulare, mai mulţi petenţi, care au formulat ulterior şi cereri de chemare în judecată, au solicitat Ministerului Justiţiei aprobarea statelor de funcţii ale instanţelor, în sensul luării în considerare şi promovării grefierilor cu studii medii în funcţii de grefieri cu studii superioare, instituţia răspunzând prin adresa înregistrată sub nr. x/13.03.2019.

Referitor la fondul cauzei, arată recurentul că, potrivit dispoziţiilor incidente din Legea nr. 153/2017, condiţia de numire în funcţie pentru grefierii arhivari şi registratori a constat doar în absolvirea studiilor medii, astfel încât încadrarea nu se poate face decât pe studii medii şi cu salarizarea corespunzătoare.

Art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 nu prevede funcţia de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare, deci nici statele de funcţii ale instanţelor nu pot fi modificate prin transformarea posturilor de grefier arhivar sau registrator cu studii medii în posturi de grefier arhivar sau registrator cu studii superioară.

Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare, modificat prin Hotărârea CSM nr. 820/2018 în temeiul căruia au fost organizate examenele de promovare în funcţia de grefier arhivar registrator cu studii superioare nu intră în categoria actelor normative menţionate în textul art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017.

Legea nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari pe studii superioare, însa acest fapt nu echivalează cu încadrarea pe o funcţie, aceasta fiind consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de statutul personalului auxiliar de specialitate, respectiv Legea nr. 567/2004. Promovarea personalului auxiliar de specialitate se realizează în condiţiile prevăzute de art. 43 şi 44 din Legea nr. 567/2004.

Se mai arată în cererea de recurs că, potrivit reglementării aplicabile din Legea nr. 153/2017, condiţia de numire în funcţie pentru grefierii arhivari şi registratori a constat doar în absolvirea studiilor medii, astfel încât nici încadrarea nu se poate face decât pentru studii medii şi cu salarizarea corespunzătoare.

Totodată, decizia de transformare a posturilor de grefier este şi o chestiune de oportunitate, prealabil emiterii ordinului ministrului justiţiei de aprobare a transformărilor impunându-se o analiză cu privire la necesitatea unei astfel de operaţii.

4. Apărările formulată în cauză

Intimaţii-reclamanţi au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea excepţiilor invocate şi a recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenţi, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, precum şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Raportat la obiectul dedus judecăţii şi la cadrul legislativ în vigoare la data soluţionării cauzei de către instanţa de fond, Înalta Curte constată că argumentele privind susţinerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a recurentului-pârât în cauza dedusă judecăţii, prin raportare la dispoziţiile art. 38 C. proc. civ. şi art. 142 din Legea nr. 304/2022 sunt întemeiate, fiind subsumate motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sens în care urmează a fi analizate ca atare.

Cu titlu prealabil, instanţa de control judiciar reţine că prin acţiunea dedusă judecăţii, aşa cum a fost disjunsă şi trimisă spre competentă soluţionare către Curtea de Apel Cluj, reclamanţii, personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Cluj Napoca, au solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei să recunoască examenul organizat în data de 05.05.2022 şi să emită ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Cluj, în sensul luării în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului.

În drept au fost invocate prevederile art. 135 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, prevederile Legii nr. 554/2004 şi anexa V, cap. II, pct. 7, 8 şi 9 din Legea nr. 153/2017.

Faţă de acest petit, recurentul-pârât a invocat, prin întâmpinare, excepţia lipsei calităţii procesual pasive, în raport de dispoziţiile H.G. nr. 652/2009 şi ale art. 7 alin. (1) lit. o) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, excepţie unită cu fondul prin încheierea de şedinţă din data de 09.06.2023.

La data de 16 iunie 2023, excepţia lipsei calităţii procesual pasive a fost reiterată prin notele de şedinţă, solicitându-se introducerea în cauză a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din perspectiva reglementărilor cuprinse în Legea 304/2022, respectiv art. 142 şi art. 162 din această lege.

Curtea de Apel Cluj– secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins atât excepţia invocată, cât şi cererea de introducere în cauză a noului pârât, apreciind că subrogaţia legală şi transmisiunea calităţii procesuale pasive este reglementată în mod expres numai în ceea ce priveşte litigiile referitoare la drepturi salariale.

De asemenea, în considerarea cauzei pendinte ca având natura unui litigiu de contencios administrativ prin care se urmăreşte anularea unui act administrativ atipic emis de către recurentul-pârât conţinând refuzul modificării statelor de funcţii prin includerea în aceste state şi a funcţiei de grefier arhivar cu studii superioare, prin transformarea posturilor pe care intimaţii-reclamanţi le ocupă, respectiv de grefier arhivar cu studii medii, prima instanţă a reţinut că nu se impune extinderea cadrului procesual faţă de un nou pârât, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prevederile dispoziţiilor art. 142 şi art. 162 din Legea nr. 304/2022, invocate în susţinerea excepţiei şi a solicitării de înlocuire a pârâtului iniţial vizând doar litigii având ca obiect drepturi salariale sau alte drepturi de natură salarială.

Un asemenea raţionament juridic a fost expus cu ignorarea cadrului legislativ în vigoare la momentul soluţionării cauzei, motiv pentru care Înalta Curte constată incidenţa prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, vătămarea produsă părţii neputând fi înlăturată decât prin desfiinţarea actului procedural şi reluarea judecăţii cu respectarea deplină a principiilor procesului civil.

Este adevărat că la momentul sesizării iniţiale a instanţei de judecată erau în vigoare prevederile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, însă la data 22.12.2022 (dată la care litigiul se afla în curs de soluţionare) a intrat în vigoare Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, care a reconfigurat optica legiuitorului în privinţa modului de administrare a bugetelor instanţelor de judecată.

Astfel, prin art. 142 alin. (2) s-a prevăzut faptul că: Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instanţe, precum şi cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins în bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este gestionat de aceasta, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanţele judecătoreşti cu privire la aceste categorii de cheltuieli.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se subrogă de drept în toate drepturile şi obligaţiile Ministerului Justiţiei decurgând din aplicarea prevederilor alin. (2), inclusiv în cele de natură procesuală şi cele care decurg din hotărâri judecătoreşti şi alte titluri executorii [alin. (6)].

Prevederile acestui articol se aplică începând cu data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2023. În acest scop, proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei şi cel al Ministerului Justiţiei pe anul 2023 vor cuprinde modificările prevăzute în prezenta lege [alin. (8)].

Totodată art. 148 alin. (1) a prevăzut faptul că "Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se aprobă prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

Până la data aplicării dispoziţiilor art. 142: a) bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanţele judecătoreşti cu privire la acele categorii de cheltuieli; b) actele privind salarizarea şi alte drepturi de natură salarială ale judecătorilor din cadrul instanţelor judecătoreşti prevăzute la lit. a) se emit de ministrul justiţiei; c) statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei [art. 162].

În baza acestor dispoziţii legale, a rezultat, în mod expres, faptul că, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 368/2022 (prin care se prevede bugetul de stat pe anul 2023), a operat transferul calităţii de ordonator principal de credite pentru bugetul instanţelor judecătoreşti referitor la cheltuielile de personal şi pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal de la recurentul pârât Ministerul Justiţiei către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, solicitat a fi introdus în cauză.

Totodată, prerogativa aprobării statelor de funcţii şi personal pentru instanţele judecătoreşti a fost transmisă către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recurentul pârât Ministerul Justiţiei păstrând o atare calitate doar pentru parchete.

O dată cu intrarea în vigoare a actului normativ specificat anterior a devenit operabilă subrogarea legală în toate drepturile şi obligaţiile pârâtului Ministerului Justiţiei, decurgând din aplicarea prevederilor art. 142 alin. (2) şi art. 148, astfel că transmiterea calităţii procesuale pasive către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform art. 38 C. proc. civ. intervine nu doar în litigiile cu obiect strict de natură salarială, astfel cum eronat a reţinut instanţa de fond, ci are loc în toate acele procese al căror obiect se circumscriu atribuţiilor conferite acestei instituţii prin lege.

Prin sentinţa nr. 378 din 8 septembrie 2023, recurentul pârât Ministerul Justiţiei a fost obligat la emiterea unui ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Cluj, în sensul luării în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Cluj în data de 05.05.2022.

Or, la data pronunţării sentinţei, nu recurentul-pârât deţinea competenţa legală să emită un astfel de ordin, ci preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel că soluţia pronunţată, dincolo de faptul că este nelegală prin prisma ignorării prevederilor legale, cu consecinţe în plan procesual, produce efecte în privinţa unui terţ care nu a fost parte în proces.

Potrivit art. 153 C. proc. civ.: "(1) Instanţa poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părţile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel. (2) Instanţa va amâna judecarea şi va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege, sub sancţiunea nulităţii."

Având în vedere că instanţa de fond a soluţionat cauza fără stabilirea corespunzătoare a cadrului procesual pasiv, determinat de noul act normativ prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie devine autoritatea competentă să emită actul menţionat în dispozitivul sentinţei ce face obiectul prezentului recurs, hotărârea atacată este lovită de nulitate în condiţiile art. 175 alin. (2) C. proc. civ.

În atare situaţie, instanţa de recurs constată că s-a produs o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, prin incidenţa unei nereguli de ordin procedural, subsumat motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru asigurarea respectării principiului dublului grad de jurisdicţie, ca o garanţie a legalităţii hotărârii ce urmează a fi pronunţată în litigiul de faţă, cu respectarea cadrului procesual pasiv ce se impunea a fi stabilit în mod corespunzător.

În raport cu soluţia de casare cu trimitere spre rejudecare nu se mai impune analizarea criticilor care se circumscriu motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat de către recurentul-pârât, aceste critici urmând a fi examinate de către prima instanţă cu ocazia rejudecării cauzei.

Determinat de soluţia pronunţată în cauză şi considerentele ce o susţin se impun a fi reanalizate de către prima instanţă şi excepţiile inadmisibilităţii şi tardivităţii invocate prin întâmpinare şi soluţionate prin încheierea de şedinţă din 09 iunie 2023, fără respectarea principiului contradictorialităţii şi a dreptului la apărare, dat fiind faptul că o atare poziţie procesuală a fost preluată pe parcursul soluţionării cauzei, anterior soluţionării lor de către prima instanţă.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 şi art. 496 din C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva încheierii de şedinţă din data de 9 iunie 2023 şi a sentinţei civile nr. 378 din 8 septembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Cluj– secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, va casa încheierea de şedinţă din data de 9 iunie 2023 şi sentinţa recurate şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva încheierii de şedinţă din data de 9 iunie 2023 şi a sentinţei civile nr. 378 din 8 septembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Cluj– secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează încheierea din 9 iunie 2023 şi sentinţa recurate.

Trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 18 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.