Liability for inflation indexation and penalty interest on pensioner health contributions deducted under a later-declared-unconstitutional ordinance

Şedinţa publică din data de 4 iulie 2024

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara la data de 28.12.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Casa Judeţeană de Pensii Timiş, Guvernul României şi Ministerul Finanţelor, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului Timişoara la restituirea sumelor reţinute din pensia reclamantului începând cu 01 ianuarie 2022, respectiv a Ministerului Finanţelor de a finanţa plata reţinerilor, făcute cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul a contribuţiei de 10% din partea ce depăşeşte suma lunară de 4.000 RON pentru fiecare drept de pensie, începând cu prima reţinere din pensie, cu aplicarea actualizării şi a dobânzii legale penalizatorii, până la executarea integrală a obligaţiei principale respectiv de a finanţa plata; de asemenea, să fie restituite şi sumele ce vor fi reţinute în continuare.

Prin încheierea din data de 19.04.2023, Curtea a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanţelor Publice, invocată prin întâmpinare şi a respins cererea promovată în contradictoriu cu acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins excepţia lipsei calităţii procesuale a pasive a pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Timiş.

A respins excepţia lipsei calităţii procesuale a pasive a pârâtului Guvernul României.

A respins excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată pentru lipsa motivării, invocată prin întâmpinare de pârâtul Guvernul României.

A respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată prin întâmpinare de pârâtul Guvernul României.

A admis, în principiu, cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş faţă de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi a dispus introducerea în cauză a acestei instituţii, în calitate de chemat în garanţie;

A respins, ca fiind inadmisibilă în principiu, cererea ce chemare în garanţie formulată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş în ceea ce priveşte Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş.

A respins, ca fiind inadmisibilă în principiu, cererea ce chemare în garanţie formulată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în ceea ce priveşte Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

A respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a chematei în garanţie Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

A respins cererea reclamantului de emitere a unei adrese către pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş pentru a comunica sumele reţinute.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 360 din 14 iunie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – secţia contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă excepţia prematurităţii acţiunii.

A fost admisă excepţia lipsei parţiale de interes a acţiunii.

A fost respinsă ca lipsită de interes acţiunea formulată de reclamantul A. în partea ce are ca obiect obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Timiş la restituirea sumelor reţinute cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul de 10% din partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 RON.

A fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, Casa Judeţeană de Pensii Timiş şi chematul în garanţie Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

A fost obligată pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş la plata către reclamant a dobânzilor legale penalizatoare şi a sumelor cuvenite cu titlul de indexare cu rata inflaţiei, aferente sumelor reţinute cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul de 10% din partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 RON, calculate începând cu data primei reţineri şi până la acoperirea integrală a prejudiciului.

A fost admisă cererea de chemare în garanţie formulată de către pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş în contradictoriu cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

A fost obligată chemata în garanţie Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să plătească pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Timiş dobânzile legale penalizatoare şi sumele cuvenite reclamantului cu titlul de indexare cu rata inflaţiei, aferente sumelor reţinute cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul de 10% din partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 RON, calculate începând cu data primei reţineri şi până la acoperirea integrală a prejudiciului.

A fost respinsă în rest cererea de chemare în judecată.

3. Cererile de recurs

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş şi chemata în garanţie Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

3.1. Recurenta-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Timiş a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea în parte a hotărârii recurate şi, rejudecând cauza, respingerea în tot a acţiunii promovate de reclamant.

A susţinut recurenta că soluţia instanţei de obligare a sa la plata dobânzilor legale penalizatoare şi a sumelor cuvenite cu titlul de indexare cu rata inflaţiei, aferente sumelor reţinute cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul de 10% din partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 RON, calculate începând cu data primei reţineri şi până la acoperirea integrală a prejudiciului, este netemeinică şi nelegală.

Prin O.U.G. nr. 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate a fost creat cadrul legal care reglementează procedura administrativă de restituire, din oficiu, de către Casa Naţională de Pensii Publice prin casele teritoriale de pensii, precum şi de către casele de pensii sectoriale şi de către entităţile care plătesc venituri din pensii, a sumelor reţinute din veniturile din pensii realizate de persoanele fizice, cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate de la data de 1 ianuarie 2022 până la data de 27 decembrie 2022 inclusiv.

Astfel, în raport cu dispoziţiile art. 1 şi art. 2 din această ordonanţă de urgenţă, există temei legal în baza căruia sunt restituite sumele reţinute din pensie cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate din pensiile care depăşesc 4.000 de RON, pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.00 RON, aferente perioadei 01.01.2022-27.12.2022, iar obligarea sa la plata sumelor constând în indexarea cu rata inflaţiei, precum şi a dobânzilor legale este total nejustificată.

Conform art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 4/2023, sumele reţinute din veniturile din pensii realizate de către reclamant, cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, în perioada 01.10.2022-27.10.2022 inclusiv, se restituie lunar în perioada 01.12.2023-28.02.2024, după recalcularea venitului impozabil corespunzător lunilor pentru care se efectuează restituirea, conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi reţinerea diferenţelor de impozit pe venit datorate.

3.2. Recurenta-chemată în garanţie Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Recurenta a susţinut că în mod eronat a respins instanţa de fond excepţia prematurităţii.

A apreciat recurenta că este eronată soluţia instanţei de fond cu privire la respingerea excepţiei inadmisibilităţii cererii de chemare în garanţie a CNAS, întrucât între Casa Judeţeană de Pensii Timiş şi CNAS nu există un raport juridic, astfel încât nu se pot stabili în contradictoriu cu această instituţie drepturi şi obligaţii, ca urmare a promovării cererii de chemare în garanţie.

A susţinut recurenta că nu are legitimare procesuală pasivă în cauză prin raportare la faptul că, în cauză, Casa Judeţeană de Pensii Timiş este emitenta taloanelor de plată a indemnizaţiilor acordate reclamantului şi deciziei prin care reclamantului i-a fost acordată pensia. A arătat că, în prezenta cauză, calitatea procesuală pasivă de chemat în garanţie aparţine Ministerului Finanţelor prin Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş.

De asemenea, a criticat şi soluţia instanţei de fond în ceea ce priveşte obligarea sa, în calitate de chemată în garanţie, la plata dobânzii legale penalizatoare şi a sumelor cuvenite reclamantului cu titlu de indexare cu rata inflaţiei aferente sumelor reţinute cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate. Plata dobânzilor este legată de existenţa unei legături de cauzalitate între prejudiciu şi fapta ilicită cu observarea laturii subiective, respectiv a formei de vinovăţie.

Nu există o legătură de cauzalitate între obligaţia de restituire a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi plata dobânzilor şi actualizărilor acestor sume. După cum reiese şi din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 650/2022, obligaţia de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru pensiile care depăşesc 4.000 RON a fost instituită de Guvernul României prin O.U.G. nr. 130/2021 de modificare a Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, şi nu a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, astfel că CNAS, ca parte a puterii executive, avea şi are obligaţia legală de a pune în executare prevederile legale incidente emise de puterea legislativă.

Astfel, nu se poate reţine o culpă a CNAS atât timp cât legiuitorul a prevăzut în mod expres acest lucru şi, mai mult, în aplicarea O.U.G. nr. 4/2023, CNAS a iniţiat din oficiu executarea plăţilor către casa de pensii, neputându-se reţine vreo culpă în sarcina sa. Totodată, obligarea sa la plata dobânzilor, actualizărilor şi a cheltuielilor de judecată, ar avea consecinţe majore asupra bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

4. Apărările intimaţilor

Ministerul Finanţelor a depus note de şedinţă, arătând că recursurile nu au fost promovate împotriva încheierii de şedinţă din 19.04.2023, astel că soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive a dobândit autoritate de lucru judecat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte reţine următoarele:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Recurentele au prezentat aceleaşi argumente, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., privind încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, astfel că recursurile urmează a fi analizate unitar.

Înalta Curte reţine că, în cauză, intimatul-reclamant s-a considerat vătămat în drepturile şi interesele sale legitime prin modificările legislative aduse de O.U.G. nr. 130/2021, publicată în MO nr. 1202/18.12.2021 şi pusă în aplicare începând cu data de 01.01.2022, care a modificat şi completat Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 120/2021, introducându-se art. 155 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal) prin care s-a instituit plata obligatorie a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul a contribuţiei de 10% din partea ce depăşeşte suma lunară de 4.000 RON pentru fiecare drept de pensie, cu afectarea majoră a pensiei sale.

Prin decizia Curţii Constituţionale nr. 650/15.12.2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1262/28.12.2022, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f)2) Codul fiscal], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) Codul fiscal sintagma "de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv"], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a1) Codul fiscal], pct. 14 [cu referire la sintagma "venituri din pensii" din cuprinsul titlului secţiunii a 3-a capitolul III al titlului V "Contribuţii sociale obligatorii" Codul fiscal], pct. 16 [cu referire la art. 1573 Codul fiscal], pct. 17 [cu referire la sintagma "precum şi al veniturilor din pensii" din cuprinsul titlului secţiunii a 4-a capitolul III al titlului V "Contribuţii sociale obligatorii" Codul fiscal], pct. 18 [cu referire la art. 168 alin. (1) în privinţa trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f)2), alin. (5) în privinţa trimiterii la art. 1573 şi alin. (7)1 Codul fiscal] şi pct. 19 [cu referire la alin. (1) lit. a) în privinţa trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f)2) Codul fiscal] şi art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16, 18 în privinţa alin. (1) şi (5) ale art. 168 Codul fiscal şi pct. 19] din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, dispoziţiile mai sus menţionate fiind declarate neconstituţionale.

În esenţă, instanţa de contencios constituţional a reţinut că O.U.G. nr. 130/2021 a diminuat cuantumul pensiei prin instituirea unei contribuţii la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, însă, prin ordonanţă de urgenţă nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuţii, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituţie, fiind astfel contrară art. 115 alin. (6) din Constituţie, care interzice afectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prin ordonanţe de urgenţă.

Drept urmare, după cum au precizat ambele recurente, în Monitorul Oficial din data de 17.02.2023 a fost publicată O.U.G. nr. 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate, act normativ ce reglementează modalitatea de restituire a CASS reţinute pensionarilor cu venituri peste 4.000 de RON în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 130/2021, declarate neconstituţionale.

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 4/2023, "(1) Sumele reţinute din veniturile din pensii realizate de persoanele fizice, cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate de la data de 1 ianuarie 2022 până la data de 27 decembrie 2022 inclusiv, se restituie lunar în perioada 1 martie 2023 - 28 februarie 2024, după recalcularea venitului impozabil corespunzător lunilor pentru care se efectuează restituirea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi reţinerea diferenţelor de impozit pe venit datorate. (2) Diferenţele de impozit pe venit se calculează separat faţă de impozitul aferent drepturilor lunii curente, se reţin la data efectuării plăţii sumelor prevăzute la alin. (1), se plătesc şi se declară până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata, prin depunerea declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate. (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi sumelor reţinute cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate din pensiile private, respectiv pensiile facultative, pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 de RON. (4) Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 28 decembrie 2022 - 1 martie 2023".

Art. 9 din Legea nr. 554/2004, cu denumirea marginală "Acţiunile împotriva ordonanţelor Guvernului", conferă persoanei care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe considerate neconstituţionale sau declarate ca atare posibilitatea promovării unei acţiuni în contencios administrativ, care, potrivit alin. (5), "poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative".

În acest context, Înalta Curte constată că sunt fondate susţinerile recurentelor în sensul că şi pârâtul Guvernul României este instituţia de la care pot fi cerute despăgubirile solicitate, pentru că răspunderea pentru despăgubirile cauzate intimatului-reclamant prin adoptarea O.U.G. nr. 130/2021, declarată ulterior neconstituţională, aparţine şi emitentului, în speţă Guvernului României, în considerarea culpei pentru emiterea ordonanţei declarate neconstituţionale.

Acţiunea de faţă are ca obiect, în condiţiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţa declarată neconstituţională. Fapta ilicită, temei al angajării răspunderii, constă în emiterea respectivei ordonanţe de către Guvern. Or, asemenea despăgubiri nu pot fi solicitate decât de la autorul faptei ilicite, emitent al ordonanţei neconstituţionale care a prejudiciat în mod direct reclamantul.

De asemenea, pretenţiile reclamantului nu au natură civilă, ci vizează acoperirea prejudiciului suferit ca urmare a vătămării produse prin emiterea de către Guvernul României a unei ordonanţe de urgenţă declarate neconstituţionale, iar obligarea instituţiilor pârâte, inclusiv a chematei în garanţie CNAS şi a Guvernului României, la plata despăgubirilor se impune şi în raport cu dispoziţiile art. 2 alin. (3) din O.U.G. nr. 4/2023, conform cărora sumele în cauză se transferă de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, la solicitarea Casei Naţionale de Pensii Publice, caselor de pensii sectoriale şi entităţilor care plătesc venituri din pensii.

Prin urmare, în mod corect prima instanţă a admis în parte acţiunea în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş şi cu chemata în garanţie Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, impunându-se, însă, şi obligarea pârâtului Guvernul României, alături de acestea, la actualizarea sumei cu indicele de inflaţie şi la plata dobânzilor legale aferente sumelor acordate cu titlu de despăgubire.

De asemenea, Înalta Curte subliniază că art. 9 din Legea nr. 554/2004 reprezintă o normă cu caracter special în materia contenciosului administrativ, constituind o reflectare la nivelul legii organice a normei constituţionale de la art. 126 alin. (6) teza finală din Constituţia României, potrivit căruia "Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.".

Una dintre condiţiile de exerciţiu ale acţiunii în justiţie este calitatea procesuală, ce presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii - calitate procesuală activă, şi, pe de altă parte, între persoana pârâtului şi cel obligat în baza aceluiaşi raport juridic - calitate procesuală pasivă, instanţa fiind obligată să verifice atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raport de drept material dedus judecăţii. Conform art. 36 din C. proc. civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

În prezentul litigiu, în raport cu cauza juridică a acţiunii şi cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că, din punct de vedere al calităţii procesuale pasive, există identitate între debitorul raportului juridic dedus judecăţii şi instituţiile menţionate, respectiv pârâtul Guvernul României, în calitate de emitent al ordonanţei declarate neconstituţionale, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş, în calitate de autoritate desemnată cu restituirea contribuţiilor, şi chemata în garanţie Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în calitate de autoritate desemnată să transfere sumele pretinse de reclamant către Casa Judeţeană de Pensii Timiş, la solicitarea Casei Naţionale de Pensii Publice, conform art. 2 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 4/2023.

Prin adoptarea O.U.G. nr. 4/2023 s-a dispus doar restituirea sumelor reţinute, nu şi repararea prejudiciului cauzat prin reţinerea sumelor de bani din drepturile de pensie ale intimatului-reclamant în baza O.U.G. nr. 130/2021, declarată neconstituţională.

Astfel, după cum corect a reţinut instanţa de fond, pretenţiile rămase în litigiu, la acest moment, vizează despăgubirile solicitate în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004 privind dobânda legală şi actualizarea sumelor restituite cu indicele de inflaţie.

Contrar apărărilor recurentelor, Înalta Curte apreciază că sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii patrimoniale, potrivit art. 9 alin. (5) teza I din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 1349 C. civ., respectiv fapta ilicită (emiterea O.U.G. nr. 130/2021 cu încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, conform celor constatate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 650/2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 1262/28.12.2022), prejudiciul material (reţinerile efectuate din pensia reclamantului, în intervalul 01.01.2022-27.12.2022, cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate în cuantum de 10% din partea din pensie ce depăşeşte suma lunara de 4000 RON), legătura de cauzalitate (reţinerile au fost efectuate după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 130/2021).

Prin urmare, se impune obligarea instituţiilor implicate la actualizarea sumei cu indicele de inflaţie şi la plata dobânzilor legale aferente sumelor acordate cu titlu de despăgubire, fiind aplicabile şi dispoziţiile art. 1357 şi art. 1385 alin. (1) C. civ., potrivit cărora repararea prejudiciului suferit trebuie să fie integrală în privinţa pierderii suferite de către reclamant, dar şi a lipsei de folosinţă asupra sumei reţinute din contravaloarea activului personal net acumulat.

O astfel de modalitate de reparaţie presupune acordarea atât a actualizării sumei reţinute cu indicele de inflaţie, cât şi acordarea dobânzii legale penalizatoare, conform prevederilor O.G. nr. 13/2011, începând cu data efectuării reţinerii şi până la data plăţii efective a debitului principal, în acord cu prevederile O.U.G. nr. 4/2023.

În consecinţă, Înalta Curte reţine că sunt fondate recursurile Casei Judeţene de Pensii Timiş şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate doar din perspectiva obligării şi a pârâtului Guvernul României la plata dobânzii legale şi a indexării cu rata inflaţiei a sumelor reţinute din pensia reclamantului.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Casa Judeţeană de Pensii Timiş împotriva sentinţei civile nr. 360 din 14 iunie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara – secţia contencios administrativ şi fiscal.

Va casa, în parte, sentinţa recurată în sensul că va obliga şi pârâtul Guvernul României, alături de Casa Judeţeană de Pensii Timiş, la plata către reclamant a dobânzii legale penalizatoare şi a sumelor cuvenite cu titlul de indexare cu rata inflaţiei, aferente sumelor reţinute cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul de 10% din partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 RON, calculate începând cu data primei reţineri şi până la acoperirea integrală a prejudiciului.

Va menţine restul dispoziţiilor hotărârii recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Casa Judeţeană de Pensii Timiş împotriva sentinţei civile nr. 360 din 14 iunie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara – secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează, în parte, sentinţa recurată în sensul că obligă şi pârâtul Guvernul României, alături de Casa Judeţeană de Pensii Timiş, la plata către reclamant a dobânzii legale penalizatoare şi a sumelor cuvenite cu titlul de indexare cu rata inflaţiei, aferente sumelor reţinute cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul de 10% din partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 RON, calculate începând cu data primei reţineri şi până la acoperirea integrală a prejudiciului.

Menţine restul dispoziţiilor hotărârii recurate.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 4 iulie 2024.