Competence to organize civil servant promotion contests: implicit repeal of subordinate act by superior government decision under legislative hierarchy

Şedinţa publică din data de 20 iunie 2024

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României a solicitat:

- anularea, în parte, a lit. ş) de la art. 9 din Anexa nr. 2/Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1288/2012, cu modificările şi completările ulterioare, text introdus prin art. I pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 380/2017 şi modificat prin art. I pct. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 617/2020, cu privire la "organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante corespunzătoare funcţiei de conducere de «şef serviciu» din cadrul instituţiilor subordonate Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară";

- suspendarea executării, în parte, a lit. ş) de la art. 9 din Anexa nr. 2/Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1288/2012, cu modificările şi completările ulterioare, text introdus prin art. I pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 380/2017 şi modificat prin art. I pct. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 617/2020, cu privire la "organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante corespunzătoare funcţiei de conducere de «şef serviciu» din cadrul instituţiilor subordonate Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară", până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare.

1.2. Hotărârile instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 518 din 30 octombrie 2023, Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, şi a dispus suspendarea în parte, a executării art. 9 lit. ş) din Anexa nr. 2/Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1288/2012 cu modificările şi completările ulterioare, text introdus prin art. I pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 380/2017 şi modificat prin art. I pct. 10 din Hotărârea Guvernului cu privire la "organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante corespunzătoare funcţiei de conducere de şef serviciu din cadrul instituţiilor subordonate Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară", până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare.

Prin sentinţa nr. 560 din 13 noiembrie 2023, Curtea de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, şi a dispus anularea în parte, a executării art. 9 lit. ş) din Anexa nr. 2/Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1288/2012 cu modificările şi completările ulterioare, text introdus prin art. I pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 380/2017 şi modificat prin art. I pct. 10 din Hotărârea Guvernului cu privire la "organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante corespunzătoare funcţiei de conducere de şef serviciu din cadrul instituţiilor subordonate Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară".

1.3. Căile de atac exercitate în cauză

Pârâtul Guvernul României a formulat recursuri împotriva sentinţei nr. 518 din 30 octombrie 2023 şi sentinţei nr. 560 din 13 noiembrie 2023 ale Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, invocând incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

1.3.1. Referitor la soluţia instanţei de respingere a excepţiei lipsei de interes a reclamantului în formularea şi susţinerea cererii de chemare în judecată, recurentul-pârât a arătat, în esenţă, că interesul este o cerinţă necesară pentru existenţa dreptului la acţiune, acesta conferind calitatea de parte.

A considerat că reclamantul nu a justificat interesul său de a promova acţiunea, ci doar interesul de a promova un concurs care să îi confere funcţia de conducere de şef serviciu în cadrul unei structuri a O.C.P.I. Dolj, în condiţiile în care îndeplineşte deja această funcţie, dar cu caracter temporar, funcţia fiind vacantă. Or, acesta nu reprezintă, în accepţiunea legii, un interes în ceea ce priveşte promovarea demersului judiciar existând diferenţă între dreptul persoanei de acces la funcţiile publice şi vocaţia reclamantului de a promova un concurs, neorganizat încă.

În aceste condiţii, a solicitat casarea sentinţelor atacate, întrucât lipsa de interes a reclamantului este evidentă, necesitatea şi oportunitatea organizării concursului de promovare urmând a fi apreciată, în concret, de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară care, potrivit H.G. nr. 617/2020, organizează concursurile pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante corespunzătoare funcţiilor de conducere de şef serviciu/birou din cadrul instituţiilor subordonate, în speţă pentru O.C.P.I. Dolj, al cărui angajat este reclamantul.

1.3.2. Referitor la soluţia de suspendare parţială a executării H.G. nr. 1288/2012, astfel cum a fost modificată prin H.G. nr. 617/2020, recurentul-pârât a considerat că se impune casarea hotărârii instanţei de fond, în primul rând, pentru că aceasta este lipsită de conţinut, nefiind motive reale de natură a conduce la măsura dispusă, ceea ce reprezintă o incontestabilă încălcare a prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

De asemenea, instanţa de fond nu a procedat la o analiză efectivă a susţinerilor şi apărărilor Guvernului României, fiind ignorate apărările formulate în cauză, pe cale de excepţie şi pe fondul cererii, argumentele prezentate fiind înlăturate nemotivat.

A mai susţinut recurentul-pârât că instanţa de fond a realizat o intervenţie asupra prerogativelor puterii executive de a stabili atribuţiile unei autorităţi publice, în speţă a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, ceea ce tinde la încălcarea principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat.

Cererea privind suspendarea parţială a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 617/2020 este neîntemeiată de plano, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

În motivarea îndeplinirii condiţiei privind cazul bine justificat, instanţa de fond, preluând susţinerile reclamantului, a menţionat constatarea existenţei "paralelismului juridic" şi a "nerespectării procedurilor de transparenţă decizională" la elaborarea actului normativ în litigiu.

Contrar considerentelor instanţei de fond, recurentul-pârât a apreciat că dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1288/2012, astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 617/2020, nu contravin prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1336/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, întrucât la art. 3 alin. (1) lit. a) din acest act normativ se prevede că dispoziţiile Regulamentului nu se aplică instituţiilor şi autorităţilor publice care prin statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, au reglementată încadrarea şi promovarea personalului contractual.

Această interpretare este susţinută şi de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale prin Adresa nr. x/18.09.2023 (anexată în copie cererii de recurs), în care se precizează că prevederile legale privind stabilirea instituţiei organizatoare a concursurilor de ocupare a posturilor vacante sau temporar vacante din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice (a se vederea art. 17, art. 19, art. 74 din H.G. nr. 1336/2022), sunt cuprinse în actele normative de organizare şi funcţionare ale acestora.

Aşa-zisul paralelism juridic cu privire la organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante corespunzătoare funcţiilor de conducere din cadrul instituţiilor subordonate A.N. C. pen..I, respectiv prevederile art. 32 pct. 2 lit. b) din Regulamentul aprobat prin Ordinul directorului general al A.N.C.P.I. nr. 1445/2016, cu modificările şi completările ulterioare şi cele ale art. 9 lit. ş) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1288/2012, republicată, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 617/2020, nu există.

Prevederile cuprinse în Ordinul directorului general al A.N.C.P.I. nr. 1445/2016 nu mai pot produce efecte juridice odată cu adoptarea unui act normativ de nivel superior, care conţine reglementări noi cu privire la competenţa de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 617/2020 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1288/2012.

A mai învederat faptul că ierarhia actelor normative se stabileşte în funcţie de importanţa relaţiilor sociale reglementate (conţinutul normativ) şi în funcţie de locul autorităţii emitente în rândul autorităţilor publice. Având aceste două elemente ca temei, ierarhia actelor normative determină forţa juridică a acestora. Aşadar, este incontestabil faptul că o hotărâre a Guvernului adoptată în executarea legii are forţă juridică superioară faţă de un act administrativ de nivel inferior (ordin al directorului general al A.N.C.P.I.).

Totodată, ambele acte administrative au fost emise/adoptate în aplicarea unor prevederi distincte ale Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, directorul general al A.N.C.P.I. fiind abilitat să reglementeze atribuţiile instituţiilor subordonate, iar Guvernul - atribuţiile Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Pentru organizarea concursurilor privind ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante de şef serviciu/birou din cadrul instituţiilor subordonate, competenţa aparţine A.N.C.P.I.

Cu privire la nerespectarea procedurilor de transparenţă decizională la elaborarea actului normativ, a precizat faptul că a fost îndeplinită procedura prevăzută de Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, iar proiectul actului normativ a fost publicat pe site-ul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei.

Întocmirea studiilor de impact şi publicarea proiectului actului normativ pe site-ul iniţiatorului actului normativ în discuţie nu reprezintă motive temeinice sau legale pentru susţinerea cazului bine justificat care ar putea conduce la suspendarea actului normativ în discuţie

De asemenea, contrar motivelor prezentate de instanţa de fond în considerarea prevenirii unei pagube iminente, reclamantul nu a dovedit că textul normativ contestat i-ar fi produs vreun prejudiciu, neavând decât vocaţia de a participa la un concurs de promovare, la momentul la care acesta va fi organizat (neatinsă prin vreo hotărâre a Guvernului), iar instanţa de fond a presupus, în mod total neîntemeiat, că iminenţa producerii prejudiciului justifică soluţia dată.

Pentru aceste motive, considerând că nu sunt întrunite condiţiile pentru menţinerea soluţiei de suspendare parţială a executării Hotărârii Guvernului nr. 617/2020, a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei civile nr. 518/30.10.2023, iar cu prilejul rejudecării cauzei în fond, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

1.3.3. Referitor la soluţia de anulare parţială a executării H.G. nr. 1288/2012, astfel cum a fost modificată prin H.G. nr. 617/2020, recurentul-pârât a considerat că se impune casarea hotărârii instanţei de fond, în primul rând, pentru că aceasta este lipsită de conţinut, nefiind motive reale de natură a conduce la măsura dispusă, ceea ce reprezintă o incontestabilă încălcare a prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

De asemenea, instanţa de fond nu a procedat la o analiză efectivă a susţinerilor şi apărărilor Guvernului României, ceea ce se poate observa din parcurgerea considerentelor sentinţei civile nr. 560/13.11.2023, fiind ignorate apărările formulate în cauză, pe cale de excepţie şi pe fondul cererii, argumentele prezentate fiind înlăturate nemotivat.

În aceste condiţii, este evident că motivarea hotărârii atacate nu este de natură să furnizeze părţilor dovada că susţinerile şi mijloacele de apărare formulate prin cererea dedusă judecăţii şi prin întâmpinare au fost serios examinate, împrejurare ce denotă, în fapt, necercetarea fondului cauzei.

Deşi instanţa de fond a pronunţat o soluţie asupra obiectului cererii de chemare în judecată, considerentele sentinţei recurate nu permit urmărirea silogismului logic prin care instanţa a ajuns la această soluţie şi nu dovedesc analizarea efectivă a argumentelor părţilor.

Hotărârea instanţei de fond nu permite nici exercitarea controlului judiciar, instanţa de recurs fiind în imposibilitate de a analiza temeinicia sau netemeinicia soluţiei pronunţate, obligând la o casare cu trimitere spre rejudecare, deşi, strict formal, instanţa de primă jurisdicţie s-a pronunţat pe fondul cauzei.

Este evident că soluţia judecătorului, în orice cauză, indiferent de obiectul său, va fi pronunţată în favoarea uneia dintre părţi, prin raportare la motivele de fapt şi de drept expuse de aceasta, motive care au convins instanţa de judecată de justeţea pretenţiilor părţii, dar instanţa de judecată nu se poate eschiva de la obligaţia de motivare a hotărârii, preluând integral argumentele părţii căreia i-a dat câştig de cauză.

Instanţa de fond a realizat o intervenţie asupra prerogativelor puterii executive de a stabili atribuţiile unei autorităţi publice, în speţă a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, ceea ce tinde la încălcarea principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat.

Contrar considerentelor instanţei de fond, recurentul-pârât a apreciat că dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1288/2012, astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 617/2020, nu contravin prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1336/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, întrucât la art. 3 alin. (1) lit. a) din acest act normativ se prevede că dispoziţiile Regulamentului nu se aplică instituţiilor şi autorităţilor publice care prin statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, au reglementată încadrarea şi promovarea personalului contractual.

Această interpretare este susţinută şi de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale prin Adresa nr. x/18.09.2023 (anexată în copie la cererea de recurs), în care se precizează că prevederile legale privind stabilirea instituţiei organizatoare a concursurilor de ocupare a posturilor vacante sau temporar vacante din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice (a se vedere art. 17, art. 19, art. 74 din H.G. nr. 1336/2022), sunt cuprinse în actele normative de organizare şi funcţionare ale acestora.

Aşa-zisul paralelism juridic cu privire la organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante corespunzătoare funcţiilor de conducere din cadrul instituţiilor subordonate A.N. C. pen..I, respectiv prevederile art. 32 pct. 2 lit. b) din Regulamentul aprobat prin Ordinul directorului general al A.N.C.P.I. nr. 1445/2016, cu modificările şi completările ulterioare şi cele ale art. 9 lit. ş) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1288/2012, republicată, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 617/2020, nu există.

Prevederile cuprinse în Ordinul directorului general al A.N.C.P.I. nr. 1445/2016 nu mai pot produce efecte juridice odată cu adoptarea unui act normativ de nivel superior, care conţine reglementări noi cu privire la competenţa de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 617/2020 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1288/2012.

A mai învederat faptul că ierarhia actelor normative se stabileşte în funcţie de importanţa relaţiilor sociale reglementate (conţinutul normativ) şi în funcţie de locul autorităţii emitente în rândul autorităţilor publice. Având aceste două elemente ca temei, ierarhia actelor normative determină forţa juridică a acestora. Aşadar, este incontestabil faptul că o hotărâre a Guvernului adoptată în executarea legii are forţă juridică superioară faţă de un act administrativ de nivel inferior (ordin al directorului general al A.N.C.P.I.).

Totodată, ambele acte administrative au fost emise/adoptate în aplicarea unor prevederi distincte ale Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, directorul general al A.N.C.P.I. fiind abilitat să reglementeze atribuţiile instituţiilor subordonate, iar Guvernul - atribuţiile Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Pentru organizarea concursurilor privind ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante de şef serviciu/birou din cadrul instituţiilor subordonate, competenţa aparţine A.N.C.P.I.

Pentru aceste motive, a solicitat admiterea prezentului recurs, casarea în tot a sentinţei recurate, iar, cu prilejul rejudecării cauzei în fond, respingerea acţiunii.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant a formulat note scrise prin care a invocat excepţia netimbrării recursurilor. În subsidiar, a solicitat respingerea recursurilor şi menţinerea hotărârilor instanţei de fond ca fiind temeinice şi legale.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursurilor în şedinţă publică, la data de 13 iunie 2024, cu citarea părţilor.

În şedinţa publică din 13 iunie 2024, Înalta Curte a respins excepţia netimbrării recursurilor, având în vedere dispoziţiile art. 30 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 care reglementează o scutire de ordin subiectiv, aplicabilă instituţiilor publice expres şi limitativ nominalizate de acest text de lege, printre care numărându-se şi Guvernul României.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţele recurate, în raport de motivele de casare invocate şi de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursurile declarate de pârâtul Guvernul României sunt fondate, în limitele şi pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Reclamantul A. a investit instanţa de contencios administrativ cu anularea, în parte, şi suspendarea executării, în parte, (până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare) a lit. ş) de la art. 9 din Anexa nr. 2/Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1288/2012, cu modificările şi completările ulterioare, text introdus prin art. I pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 380/2017 şi modificat prin art. I pct. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 617/2020, cu privire la "organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante corespunzătoare funcţiei de conducere de «şef serviciu» din cadrul instituţiilor subordonate Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară".

Prima instanţă, reţinând că sunt întemeiate criticile formulate, a admis acţiunea reclamantului, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, dispunând suspendarea, în parte, până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare, şi respectiv anularea, în parte, a dispoziţiilor legale anterior menţionate.

Învestită cu soluţionarea cererilor de recurs formulate de pârâtul Guvernul României, Înalta Curte va răspunde punctual criticilor invocate.

O primă critică de nelegalitate formulată de recurentul-pârât a vizat soluţia de respingere, de către instanţa de fond, a excepţiei lipsei de interes a intimatului-reclamant în formularea şi susţinerea cererii de chemare în judecată. Invocând dispoziţiile art. 32 din C. proc. civ., recurentul-pârât a susţinut că intimatul-reclamant nu a justificat interesul său de a promova acţiunea, ci doar interesul de a promova un concurs care să îi confere funcţia de conducere de şef serviciu în cadrul unei structuri a O.C.P.I. Dolj, în condiţiile în care îndeplineşte deja această funcţie, dar cu caracter temporar, funcţia fiind vacantă. Având în vedere că necesitatea şi oportunitatea organizării concursului de promovare va fi apreciată, în concret, de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, intimatul-reclamant va putea participa la concursul de promovare pentru funcţia de conducere, la momentul la care acest post va fi scos la concurs.

În speţă, instanţa de control judiciar constată că intimatul-reclamant a justificat atât "interesul de a acţiona" în sensul procedurii civile (art. 33), reprezentând folosul material sau moral pe care acesta l-ar putea obţine în cazul admiterii acţiunii, cât şi existenţa unui interes legitim, aşa cum este prevăzut de dispoziţiile speciale ale Legii nr. 554/2004, lezat prin actul administrativ atacat.

Noţiunea de "interes legitim care poate fi ocrotit pe calea contenciosului administrativ" nu se confundă cu noţiunea de "interes" în sensul de condiţie de exercitare a dreptului la acţiune în dreptul procesual civil (folosul practic urmărit de reclamant prin promovarea acţiunii).

În contenciosul administrativ subiectiv se face distincţie între condiţia existenţei unui drept al reclamantului şi condiţia existenţei unui interes legitim al acestuia lezat prin actul administrativ atacat. Oricare dintre aceste condiţii trebuie să existe la momentul promovării acţiunii, cu precizarea că, în cazul interesului legitim, reclamantul nu are un drept născut şi actual, ci un drept potenţial, viitor, invocând în favoarea sa posibilitatea prevăzută de lege de a i se constitui acel drept.

În concret, intimatul-reclamant care era numit, temporar, în funcţia de conducere vacantă de şef serviciu gr. II - Serviciul juridic, resurse umane, secretariat şi petiţii în cadrul OCPI Dolj a solicitat angajatorului să dispună organizarea concursului în vederea promovării în funcţia vacantă de conducere menţionată anterior, în condiţiile H.G. nr. 1336/2022 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind organizarea şi dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Primind un refuz nefavorabil din partea angajatorului, motivat de faptul că promovarea în funcţii de conducere vacante din cadrul OCPI Dolj, se organizează doar de ANCPI şi nu de OCPI Dolj, potrivit art. 9 lit. ş) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1288/2012, intimatul-reclamant a promovat acţiunea în justiţie.

Aşadar, în speţă, există interes în exercitarea acţiunii câtă vreme intimatul-reclamant s-a considerat vătămat în drepturile sale legitime, prin refuzul angajatorului care a invocat în motivare dispoziţiile legale a căror anulare a fost solicitată prin prezenta acţiune.

Prin urmare, Înalta Curte constată că instanţa de fond a respins în mod corect excepţiei lipsei de interes în formularea şi susţinerea cererii de chemare în judecată, invocată de pârât.

În continuare, instanţa de control judiciar va analiza incidenţa motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. prin care recurentul-pârât a susţinut, atât cu privire la soluţia dată cererii de suspendare, cât şi cu privire la soluţia dată cererii în anulare, nerespectarea dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ. care vizează obligaţia instanţei de a motiva hotărârea adoptată.

Contrar susţinerilor recurentului-pârât, prima instanţă s-a conformat obligaţiei de a motiva hotărârile pronunţate, reglementată de dispoziţiile art. 425 din C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea va cuprinde "motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor".

Astfel, judecătorul fondului a explicat soluţiile pronunţate în dispozitivele hotărârilor, prin argumente de fapt şi de drept care demonstrează că acesta a analizat probele dosarului, pe care le-a trecut prin filtrul propriei sale aprecieri şi a explicat raţionamentul pe baza căruia a ajuns la concluzia admiterii acţiunii intimatului-reclamant, raportându-se la dispoziţiile legale aplicabile raportului de drept dedus judecăţii.

De asemenea, în opinia Înaltei Curţii, motivarea sentinţelor recurate face posibilă exercitarea controlului de legalitate al instanţei de recurs, fiind nefondate şi aceste criticile, motiv pentru care nu se poate reţine incidenţa motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Însă, în ceea ce priveşte soluţia pronunţată pe fondul cauzei deduse judecăţii cu privire la cererea de anulare, Înalta Curte constată că aceasta a fost dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prima instanţă a constatat existenţa unei situaţii de paralelism juridic între art. 32 pct. 2 lit. b) din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 1445/2016 al ANCPI şi lit. ş) a art. 9 din Anexa nr. 2/Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1288/2012, cu modificările şi completările ulterioare, text introdus prin art. I pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 380/2017 şi modificat prin art. I pct. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 617/2020 cu privire la "organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante corespunzătoare funcţiei de conducere de şef serviciu din cadrul instituţiilor subordonate Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară".

În argumentarea soluţiei dispuse, instanţa de fond a reţinut că ambele texte normative conţin reglementări referitoare la "organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante corespunzătoare funcţiilor de conducere, reglementări ce stabilesc în mod diferit organizatorul respectivelor concursuri precum şi faptul că nici H.G. nr. 380/2017 şi nici H.G. nr. 617/2020 nu au abrogat expres textul art. 32 pct. 2 lit. b) din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 1445/2016 al ANCPI, fiind încălcate dispoziţiile art. 13 lit. a), art. 16 alin. (1) teza întâi, art. 36 alin. (1) şi art. 53 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, Deciziile CCR şi jurisprudenţa CEDO.

Înalta Curte nu împărtăşeşte această opinie, considerând că sentinţa recurată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material incidente speţei, în cauza dedusă judecăţii neputându-se reţine existenţa unui paralelism juridic între cele două texte normative menţionate anterior.

În analiza existenţei sau inexistenţei unui paralelism juridic, astfel cum este definit acesta de art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, trebuie pornit de la verificarea respectării principiului ierarhiei actelor normative, prevăzut de art. 4 din aceeaşi lege, potrivit căruia:

"1) Actele normative se elaborează în funcţie de ierarhia lor, de categoria acestora şi de autoritatea publică competentă să le adopte.

(2) Categoriile de acte normative şi normele de competenţă privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituţia României, republicată, şi prin celelalte legi.

(3) Actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă."

Ierarhia actelor normative se stabileşte în funcţie de importanţa relaţiilor sociale reglementate (conţinutul normativ) şi în funcţie de rangul autorităţii emitente în rândul autorităţilor publice, aceste două elemente determinând forţa juridică a actului adoptat.

În legislaţia naţională, ierarhizarea actelor normative începe cu cele care au cea mai mare forţă juridică, respectiv: Constituţia României; lege constituţională; lege organică; lege ordinară; ordonanţă de urgenţă a Guvernului; ordonanţă a Guvernului emisă în temeiul unei legi de abilitare; hotărâre a Guvernului; ordin, instrucţiune, regulament, circulară, precizare, normă, normă metodologică, normă tehnică, îndrumare metodologică, decizie, reglementări, reguli.

Raportat la considerentele expuse anterior, în speţă, în mod greşit a reţinut instanţa de fond că există un paralelism juridic între dispoziţiile reglementate prin ordinul unei autorităţi publice (act normativ de nivel inferior) şi cele prevăzute de o hotărâre de guvern (act normativ cu forţă juridică superioară).

Prin urmare, întrucât dispoziţiile art. 9 lit. ş) din Anexa nr. 2/Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1288/2012, cu modificările şi completările ulterioare, text introdus prin art. I pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 380/2017 şi modificat prin art. I pct. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 617/2020 au forţă juridică superioară, nu se pune problema existenţei unui paralelism juridic, chiar dacă nu s-a procedat formal la abrogarea dispoziţiilor din ordinul autorităţii publice (art. 32 pct. 2 lit. b) din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 1445/2016 al ANCPI).

Având în vedere soluţia care se impune în rejudecare, pe fondul cauzei, respectiv aceea de respingere a cererii de anulare formulate de reclamant, Înalta Curte nu poate reţine existenţa unui caz bine justificat în temeiul art. 14-15 din Legea nr. 554/2004, motiv pentru care va respinge şi cererea de suspendare, în parte, a executării art. 9 lit. ş) din Anexa nr. 2/Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1288/2012, cu modificările şi completările ulterioare, text introdus prin art. I pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 380/2017 şi modificat prin art. I pct. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 617/2020 cu privire la "organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante corespunzătoare funcţiei de conducere de şef serviciu din cadrul instituţiilor subordonate Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară".

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, recursurile pârâtului vor fi admise, se vor casa sentinţele atacate şi, în rejudecare, se va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de pârâtul Guvernul României împotriva sentinţei nr. 518 din 30 octombrie 2023 şi sentinţei nr. 560 din 13 noiembrie 2023 ale Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţele atacate şi, în rejudecare:

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 20 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.