Forestry control report upheld as non-reviewable preparatory act; appeal rejected as unfounded.

Şedinţa publică din data de 6 iunie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 26 august 2022, sub nr. x/2022 pe rolul Tribunalului Maramureş, declinată în favoarea Curţii de Apel Cluj prin sentinţa civilă nr. 1278/23.11.2022 pronunţată de Tribunalul Maramureş, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Direcţia Corp Control, Integritate şi Anticorupţie, anularea în totalitate a cap. VII.A.9 şi VIII.A.9 din actul administrativ nr. 24777/BT/23.06.2022, adus la cunoştinţa Ocolului Silvic Vişeu la data de 26.07.2022, precum şi suspendarea actului până la soluţionarea cererii în anulare, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 68/2023 pronunţată la 2 februarie 2023, Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de inadmisibilitate şi în consecinţă, a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Direcţia Corp Control, Integritate şi Anticorupţie.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 68/2023 pronunţate la 2 februarie 2023, Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei, respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii de anulare a Raportului de control atacat 24777/BT 23.06.2022 si trimiterea cauzei spre rejudecare Curtii de Apel Cluj (primei instanţe).

În susţinerea cererii de recurs reclamantul a menţionat următoarele:

- Hotărârea a fost data cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Contrar celor reţinute de prima instanţă în considerentele sentinţei, Raportul de control atacat nr. x/23.06.2022 este un act administrativ, susceptibil de a fi contestat in fata instanţei de judecata si astfel supus controlului judecătoresc. astfel că în mod greşit a fost admisă excepţia inadmisibilităţii.

Raportul de control din litigiu a avut ca temei legal H.G. nr. 43/2020 privind organizarea si funcţionarea Ministerului Mediului. Apelor si Pădurilor (art. 1, 4, 5, 6) si H.G. nr. 743/2015 privind organizarea si funcţionarea Gărzilor Forestiere, actul contestat fiind întocmit potrivit Planului de control nr. 24777/BT/13.09.2021 aprobat de conducerea Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, din componenta comisiei făcând parte atât reprezentanţii Direcţiei Corp Control Integritate si Anticoruptie, cat si reprezentanţii Gărzii Forestiere Focşani Gărzii Forestiere Suceava şi Gărzii Forestiere Ploieşti.

Prin urmare, reţinerea instanţei de fond ca raportul a fost întocmit doar in considerarea Ordinului nr. 1653/2000 de aprobare a Normelor tehnice pentru efectuarea controlului anual al regenerărilor este nefondata.

De altfel, potrivit art. 3 din Ordinul nr. 1653/31.10.2000 se menţionează că: Directia Generala a Padurilor, prin Directia Regim Silvic si Inspectoratele silvice teritoriale (n.n. actualele Garzi Forestiere) se însărcinează cu difuzarea si urmărirea aducerii la indeplinre a prezentului ordin.

În susţinerea admisibilităţii acţiunii a făcut trimitere la dispoziţiile care reglementează atribuţiile Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor, exercitate in speţa prin Direcţia Corp Control, Integritate şi Anticorupţie cu participarea unor reprezentanti ai Gărzilor Forestiere, respectiv art. 4 din H.G. nr. 43/2020 privind organizarea si funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, art. 12 şi 42 din Anexa parte integrantă a Legii 46/2008 privind Codul Silvic.

Susţine că este îndeplinită şi condiţia ca actul de control să fie emis de o autoritate silvică, Raportul emanând de la o autoritate administrativă cu scopul producerii de efecte juridice de sine stătătoare specifice dreptului administrativ, întrucât cuprinde dispoziţii concrete de evaluare a pagubei produse şi de determinare a persoanei responsabile de acest prejudiciu.

Actul a fost emis de o autoritate publica Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor- Direcţia Corp Control, Integritate şi Anticorupţie, în regim de putere publică, actul atacat fiind astfel un act administrativ sau asimilat acestuia în sensul art. 2 lit. c) din Legea 554/2004, emis în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere modifică sau stinge raporturi juridice.

În aceste condiţii actul contestat poate fi supus controlului instanţei de contencios administrativ.

Consideră că nu se poate reţine că actul contestat ar avea doar valenţa unei operaţiuni premergătoare unei eventuale antrenări a răspunderii contractuale şi/sau penale a reclamantului, întrucât o astfel de clarificare chiar dacă ar putea fundamenta şi astfel de demersuri ale autorităţii împotriva reclamantului, l-ar lipsi de posibilitatea concretă de a deduce unei instanţe apărările sale în ceea ce priveşte evaluarea prejudiciului şi răspunderea stabilită în sarcina sa, aspecte care, în lipsa contestării acestora la momentul emiterii actelor amintite ar putea fi apreciate ca fiind aspecte ce au fost acceptate definitiv de reclamant.

b) În condiţiile în care instanţa fondului a soluţionat cauza admiţând în mod nelegal excepţia inadmisibilităţii, apreciază că prin hotărârea dată instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, în tot ceea ce priveşte accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.

Întocmirea actului contestat fără identificarea, inventarierea şi evaluarea în mod corect a prejudiciului, stabilirii pagubelor si stabilirii în mod corect a cauzelor produse (implicit cu raportare la data producerii, faţă de datele din amenajamentele silvice) îndreptăţesc persoana vătămată - angajată ca personal silvic — directorul Ocolului Silvic, să se adreseze instanţei pentru a solicita verificarea legalităţii şi temeiniciei actului şi să solicite anularea acestui act.

4. Apărări formulate în cauză

Intimatul-pârât a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru considerentele prezentate în continuare.

Prin cererea introductivă, reclamantul a solicitat anularea cap. VII.A.9 şi VIII.A.9 din actul administrativ nr. 24777/BT/23.06.2022, adus la cunoştinţa Ocolului Silvic Vişeu la data de 26.07.2022.

Instanţa de fond a admis excepţia inadmisibilităţii, invocată de către pârât şi a respins ca inadmisibilă cererea de anulare a acestui capitol din raport.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorul fondului a avut în vedere faptul că Raportul de control atacat nr. x/23.06.2022 nu constituie un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, fiind doar un act premergător, care ar putea fi contestat în condiţiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, odată cu actul ce va fie emis.

Reclamantul A. a formulat recurs, invocând incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Instanţa de control judiciar nu poate reţine incidenţa motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în cadrul căruia recurentul-reclamant a susţinut că hotărârea atacată a încălcat regulile de procedura a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, în tot ceea ce priveşte accesul liber la justiţie si dreptul la un proces echitabil, întrucât întocmirea Raportului contestat fără identificarea, inventarierea şi evaluarea în mod corect a prejudiciului, stabilirii pagubelor şi cauzelor produse îndreptăţesc persoana vătămată - angajată ca personal silvic — directorul Ocolului Silvic, să se adreseze instanţei pentru a solicita verificarea legalităţii şi temeiniciei actului şi să solicite anularea acestui act.

Instanţa de recurs precizează că motivul de recurs prevăzut de pct. 5 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., vizează neregularităţi de ordin procedural şi care sunt sancţionate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ.

Recurentul-reclamant în susţinerea acestui motiv de casare invocă nelegala soluţionare a cauzei prin pronunţarea cu prioritate asupra excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, apreciind că instanţa nu a cercetat fondul cauzei, golind de conţinut dreptul său la accesul liber la justiţie şi la un proces echitabil.

Or, potrivit art. 248 C. proc. civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Excepţia inadmisibilităţii, invocată de pârât, întrucât raportul atacat nu este act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, fiind un act premergător, este o excepţie de fond, peremptorie, ce tinde la respingerea acţiunii.

Deci, prima instanţă a procedat corect punând în discuţie cu prioritate excepţia inadmisibilităţii, excepţie de fond care ar fi făcut inutilă cercetarea pe fond a cauzei.

Înalta Curte constată că prima instanţă a realizat o corectă dezlegare a problemei de drept supusă analizei, nefiind incident nici motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. (8) C. proc. civ., invocat de recurentul-reclamant.

Nu pot fi primite susţinerile recurentului-reclamant potrivit cărora instanţa de fond a greşit când a apreciat că raportul a fost întocmit doar în considerarea Ordinului nr. 1653/2000 de aprobare a Normelor tehnice pentru efectuarea controlului anual al regenerărilor.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice".

Analizând caracteristicile intrinseci ale raportului atacat, faţă de prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, anterior citate şi în acord cu prima instanţă, Înalta Curte constată că Raportul de control atacat nr. x/23.06.2022 nu are aptitudinea de a produce efecte juridice în mod autonom, distinct de alte acte, nefiind suficientă împrejurarea că a fost emis de o autoritate publică, în regim de putere publică. Raportul contestată intră în sfera operaţiunilor administrative care se desfăşoară în vederea emiterii actului administrativ susceptibil de a face obiectul controlului judecătoresc.

Actul ce ar putea fi emis după analizarea aspectelor prezentate în cuprinsul raportului de către Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA şi după efectuarea de cercetări de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, reprezintă actul administrativ producător de efecte juridice, care, în măsura contestării sale la instanţa competentă, poate determina aplicabilitatea prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, atunci când persoana vătămată consideră că se impune verificarea şi a legalităţii operaţiunilor administrative realizate pentru emiterea respectivului act.

Înalta Curte precizează că, cererea de examinare a legalităţii Raportului are un caracter inadmisibil, cât timp actul administrativ pentru care a fost adoptat raportul premergător nu a fost încă emis.

Soluţia dată cererii de anulare în parte a Raportului de control atacat nr. x/23.06.2022 este corectă, nefiind identificate norme de drept material care să fi fost aplicate greşit sau încălcate de către instanţa de fond, recurentul-reclamant limitându-se, după redarea unor texte de lege, să afirme că în mod judicios a atacat acest act administrativ individual ce produce efecte juridice, întrucât cuprinde dispoziţii concrete de evaluare a pagubei produse şi de determinare a persoanei responsabile de acest prejudiciu.

Este nefondată susţinerea recurentului, în sensul că acţiunea sa este admisibilă în raport de dispoziţiile care reglementează atribuţiile Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor, exercitate în speţă prin Direcţia Corp Control, Integritate şi Anticorupţie cu participarea unor reprezentanţi ai Gărzilor Forestiere, respectiv art. 4 din H.G. nr. 43/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, art. 12 şi 42 din Anexa parte integrantă a Legii 46/2008 privind Codul Silvic.

Sub acest aspect în mod legal şi temeinic a menţionat judecătorul fondului că, spre deosebire de alte acte de control care devin titluri executorii dacă nu sunt contestate în termen de 15 zile, raportul de control contestat are un obiect diferit, vizând verificările privind regenerarea pădurilor. Astfel, acesta nu devine titlu executoriu şi nu stabileşte cu certitudine paguba şi persoana responsabilă, fiind doar un act premergător încheierii unui eventual act administrativ.

Faţă de toate împrejurările de fapt şi de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale la situaţia de fapt ce rezultă din probatoriul administrat, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate, în raport de criticile de nelegalitate formulate de recurentul-reclamant.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, raportat la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 din acelaşi act normativ, Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamant, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 68/2023 pronunţate la 2 februarie 2023 de Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 6 iunie 2024.