Mootness of appeal for lack of litigation interest after fulfillment of provisional administrative authorization
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the customs authority as lacking interest, thereby leaving in force the appellate court's 2022 order compelling the issuance of a provisional final user authorization for medicinal alcohol, while obligating the appealing authority to pay litigation costs. The dispute centered on a presidential order in administrative litigation, where the private applicant sought urgent judicial intervention to obtain a provisional license for denatured ethyl alcohol after the customs authority delayed the processing of its application. The court determined that the appeal was moot because the lower court had subsequently issued a final judgment ordering the authority to grant the license, which the authority complied with by issuing the definitive permits, thus extinguishing the applicant's need for the provisional measure and the appellant's interest in challenging the original order. The decision relied on Articles 32(1)(d) and 33 of the Civil Procedure Code, which require a current and legitimate interest to sustain appellate proceedings, and Articles 248(1) and 496(1) of the same code for dismissing the appeal as devoid of object.
Legislator headnote
AI generatedart. 997 alin. (3) din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 33 C. proc. civ, art. 29 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Mootness of appeal for lack of litigation interest after fulfillment of provisional administrative authorization: The dispute centered on a presidential order in administrative litigation, where the private applicant sought urgent judicial intervention to obtain a provisional license for denatured ethyl alcohol after the customs authority delayed the processing of its application. The court determined that the appeal was moot because the lower court had subsequently issued a final judgment ordering the authority to grant the license, which the authority complied with by issuing the definitive permits, thus extinguishing the applicant's need for the provisional measure and the appellant's interest in challenging the original order. The decision relied on Articles 32(1)(d) and 33 of the Civil Procedure Code, which require a current and legitimate interest to sustain appellate proceedings, and Articles 248(1) and 496(1) of the same code for dismissing the appeal as devoid of object.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for the priority examination and admission of the exception of lack of interest raised by the appellant.
Ground for dismissing the appeal as having lost interest (remaining without object) due to the cessation of the appellant's litigation interest.
Legal basis for obliging the appellant to pay the litigation costs to the respondent, attributed to the appellant's procedural fault.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 mai 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, petenta A. S.A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Ministerul Finanţelor Publice - Autoritatea Vamală Română - Direcţia Regională Vamală Bucureşti - Serviciul proceduri vamale şi în domeniul produselor accizabile - Biroul Autorizări Mari Contribuabili emiterea unei ordonanţe preşedinţiale prin care să se dispună, în principal, autorizarea provizorie a societăţii pentru desfăşurarea activităţii în condiţiile prevăzute de art. 83 alin. (3) din Normele metodologice din 6 ianuarie 2016 de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal ca utilizator final autorizat pentru obţinerea de alcool sanitar, până la pronunţarea instanţei de contencios administrativ cu privire la cererea de obligare a pârâtului la emiterea unui nou act administrativ în temeiul art. 83 alin. (3) din Normele metodologice din 6 ianuarie 2016 de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin care să dispună admiterea cererii societăţii nr. 361/20.07.2022, înaintată prin adresa cu nr. x din 20.07.2022 şi, pe cale de consecinţă, eliberarea autorizaţiei de Utilizator final a societăţii pentru produsul finit alcool etilic denaturat cod NC 2207 20 00 (alcool sanitar), cerere ce face obiectul dosarului nr. x/2022, aflat pe rolul Curţii de Apel Oradea.
În subsidiar, petenta a solicitat obligarea intimatului la eliberarea, fără somaţie sau fără trecerea unui termen, a unei autorizaţii de utilizator final provizorii pentru obţinerea de alcool sanitar până la pronunţarea instanţei de contencios administrativ cu privire la cererea de obligare a pârâtului la emiterea unui nou act administrativ în temeiul art. 83 alin. (3) din Normele metodologice din 6 ianuarie 2016 de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin care să dispună admiterea cererii societăţii nr. 361/20.07.2022, înaintată prin adresa cu nr. x din 20.07.2022 şi, pe cale de consecinţă, eliberarea autorizaţiei de utilizator final a societăţii pentru produsul finit alcool etilic denaturat cod NC 2207 20 00 (alcool sanitar), cerere ce face obiectul dosarului nr. x/2022, aflat pe rolul Curţii de Apel Oradea.
De asemenea, petenta a solicitat şi obligarea pârâtului la efectuarea de urgenţă, fără somaţie sau fără trecerea unui termen, să dispună organelor din subordine să efectueze toate demersurile pentru punerea în aplicare a acestei ordonanţe preşedinţiale.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 152 din data de 14 septembrie 2022 Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de petenta A. S.A. Drăgăneşti în contradictoriu cu intimatul Ministerul Finanţelor Publice - Autoritatea Vamală Română - Direcţia Regională Vamală Bucureşti - Serviciul proceduri vamale şi în domeniul produselor accizabile - Biroul Autorizări Mari Contribuabili, a obligat pârâtul să elibereze o autorizaţie de utilizator final provizorie valabilă până la pronunţarea instanţei de contencios administrativ în dosarul nr. x/2022 aflat pe rolul Curţii de Apel Oradea, conform cererii numărul 361/20.07.2022, în temeiul prevederilor art. 997 alin. (3) din C. proc. civ., dispunând ca executarea ordonanţei preşedinţiale să se facă fără somaţie sau fără trecerea vreunui termen.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Autoritatea Vamală Română, prin Direcţia Regională Vamală Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea cererii şi respingerea acesteia ca neîntemeiată.
4. Alte aspecte relevante şi apărările formulate de intimată
Prin decizia nr. 1460 din 15 martie 2023 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia tardivităţii recursului, a anulat recursul formulat de pârâtul Ministerul Finanţelor - Autoritatea Vamală Română prin Direcţia Regională Vamală Bucureşti împotriva sentinţei nr. 152/CA/2022 - P.I. din 14.09.2022 a Curţii de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv şi a obligat recurentul la plata către intimata -reclamantă A. S.A. a sumei de 566,60 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
De asemenea, prin decizia nr. 922 din data de 15 februarie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis contestaţia în anulare formulată de Autoritatea Vamală Română, prin Direcţia Regională Vamală Bucureşti, a anulat decizia nr. 1460 din 15 martie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pronunţată în dosarul nr. x/2022, stabilind termen pentru soluţionarea recursului, cu citarea părţilor.
În cadrul dosarului nr. x/2023, intimata-reclamantă A. S.A. a depus note scrise, în cuprinsul cărora a invocat excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului promovat în cauză, excepţia fiind susţinută şi cu ocazia dezbaterilor din şedinţa publică din data de 23 mai 2024.
5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea căii de atac declarate în cauză, invocată de intimata-reclamantă, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac. Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.
Înalta Curte va avea în vedere şi prevederile art. 29 C. proc. civ., potrivit cărora acţiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecţia judiciară a drepturilor şi intereselor civile legal ocrotite, ceea ce, în materia contenciosului administrativ, presupune dovedirea existenţei actuale a unui drept sau interes legitim încălcat printr-un act administrativ emis de o autoritate publică sau prin refuzul emiterii unui astfel de act.
Întrucât cauza de faţă are drept obiect solicitarea reclamantei A. S.A. de obligare a pârâtei, pe calea ordonanţei preşedinţiale, la eliberarea autorizaţiei de utilizator final provizorie valabilă până la pronunţarea instanţei de contencios administrativ în dosarul nr. x/2022, conform cererii nr. x/20.07.2022, la stabilirea interesului procesual în susţinerea recursului trebuie avute în vedere împrejurările de fapt intervenite ulterior pronunţării hotărârii atacate.
Astfel, Înalta Curte reţine că, pe parcursul soluţionării cauzei, ulterior înregistrării recursului declarat de recurenta-pârâtă Autoritatea Vamală Română împotriva sentinţei primei instanţe, prin sentinţa nr. 223 din data de 21.04.2023 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2022 s-a dispus anularea adresei nr. x/01.08.2022, precum şi a Deciziei nr. 35/29.08.2022, de solutionare a contestatiei prealabile, fiind obligat pârâtul să elibereze reclamantei o autorizatie de utilizator final conform cererii nr. x/20.07.2022.
Pârâta s-a conformat hotărârii şi, după expirarea autorizaţiilor provizorii, a emis autorizaţiile definitive cu numerele x/21.08.2023, x/23.08.2023 şi y/21.08.2023. Sentinţa nr. 223/2023 pronunţată de Tribunalul Bihor a rămas definitivă prin respingerea recursului, potrivit Deciziei nr. 419/2023 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2022 .
În raport de aceste împrejurări, Înalta Curte reţine că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual în susţinerea recursului, întrucât, pe de o parte, ordonanţa preşedinţială a produs efecte între data emiterii ei (12.08.2022) şi data pronunţării instanţei în dosarul nr. x/2025 (21.04.2023), iar pe de altă parte recurenta-pârâtă a executat obligaţia impusă prin sentinţa instanţei de fond şi, ulterior, a emis inclusiv autorizaţiile definitive solicitate de reclamantă.
Cum interesul de a acţiona al recurentei-pârâtei nu mai este actual, potrivit art. 33 C. proc. civ., se constată că nu mai este îndeplinită condiţia de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din acelaşi cod, ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului invocată de intimata-reclamantă şi va respinge recursul ca fiind rămas fără interes.
Totodată, reţinând culpa procesuală a autorităţii pârâte, în temeiul dispoziţiilor art. 453 C. proc. civ. Înalta Curte va obliga recurenta Autoritatea Vamală Română să plătească intimatei A. S.A. cheltuieli de judecată în recurs, în cuantum total de 3342,8 RON, conform înscrisurilor doveditoare depuse atât în dosarul nr. x/2022 cât şi în prezenta cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată de intimata-reclamantă A. S.A..
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Autoritatea Vamală Română, prin Direcţia Regională Vamală Bucureşti, împotriva sentinţei nr. 152 din data de 14 septembrie 2022 a Curţii de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind rămas fără interes.
Obligă recurenta Autoritatea Vamală Română să plătească intimatei A. S.A. cheltuieli de judecată în recurs, în cuantum total de 3342,8 RON.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 23 mai 2024.