Lawfulness of terminating a res judicata provisional suspension of an attorney’s license in a separate disciplinary proceeding
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice admitted the bar association's appeal, partially quashing the Court of Appeal's decision and annulling the part of the Central Disciplinary Committee's decision that terminated the provisional suspension of the attorney's professional activity, thereby upholding the initial lower-level disciplinary measure while maintaining the reduced permanent sanction. The dispute involved a challenge to a Central Disciplinary Committee decision that had both reduced a permanent one-year prohibition from practicing law to six months and terminated a prior provisional suspension that had already acquired the authority of res judicata in a separate disciplinary file. The decisive legal basis was the principle of res judicata and procedural competence, holding that the Central Committee lacked the authority to reopen or terminate a definitive provisional measure within a distinct disciplinary appeal, although it correctly retained the power to re-individualize the permanent sanction based on the time elapsed during the provisional suspension.
Legislator headnote
AI generatedart. 87 alin. (4) din Legea nr. 51/1995, art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 1002 alin. (1) din C. proc. civ, art. 32 din Legea nr. 51/1995, art. 89 alin. (1) din Legea nr. 51/1995; Lawfulness of terminating a res judicata provisional suspension of an attorney’s license in a separate disciplinary proceeding: De asemenea, hotărârea Curţii de Apel Bucureşti a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 aprilie 2024
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2022 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul BAROUL BRAŞOV, în calitate de reclamant-intimat în dos nr. 15/C/2021 al Comisiei Centrale de Disciplină, în contradictoriu cu pârâţii UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA - COMISIA CENTRALĂ DE DISCIPLINĂ şi A., în temeiul art. 87 alin. (4) din Legea nr. 51/1995, a formulat contestaţie împotriva Deciziei disciplinare nr. 3/18.02.2022 a Comisiei Centrale de Disciplină din cadrul U.N.B.R., privindu-l pe avocatul A., din cadrul Baroului Braşov, Decizie pe care o consideră nelegală şi netemeinică, solicitând următoarele:
- anularea în parte a Deciziei Disciplinare nr. 3 pronunţată la data de 18.02.2022 de către Comisia Centrală de Disciplină si pe cale de consecinţă respingerea în tot a contestaţiei formulată de dl. avocat A. împotriva Hotărârii Comisiei de Disciplină a Baroului Braşov nr. 1/08.06.2021 pronunţată în Dosarul nr. x/2020;
- suspendarea executării Deciziei Disciplinare nr. 3 pronunţată la data de 18.02.2022 de către Comisia Centrală de Disciplină până la judecarea prezentei cauze.
1.2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 151 din 3 februarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă ca neîntemeiată cererea în contencios administrativ formulată de reclamantul Baroul Braşov, în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România – Comisia Centrală de Disciplină, având ca obiect anularea şi suspendarea Deciziei Disciplinare nr. 3.
1.3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamantul Baroul Braşov, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 7 şi pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii primei instanţe, iar pe fondul cauzei, admiterea cererii de chemare în judecată.
În esenţă, în motivare, a arătat că instanţa care a pronunţat sentinţa civilă nr. 151/2023 a încălcat autoritatea de lucru judecat a Deciziei Disciplinare nr. 14 pronunţată la data de 15.10.2020 în dosar nr. x/2020 de Comisia Centrală de Disciplină a UNBR, în ceea ce priveşte reanalizarea măsurii suspendării provizorie din profesie a domnului avocat A., până la soluţionarea definitivă a dosarului disciplinar nr. x/2020 al Comisiei de disciplină a Baroului BRAŞOV, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.
De asemenea, hotărârea Curţii de Apel Bucureşti a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
A solicitat trimiterea dosarului spre soluţionare instanţei competente care va casa sentinţa civilă nr. 151/23.02.2020 a Curţii de Apel Bucureşti, şi rejudecand, să dispună anularea în parte a Deciziei Disciplinare nr. 3 pronunţată la data de 18.02.2022 de către Comisia Centrală de Disciplină iar, pe cale de consecinţă, să respingă în tot contestaţia formulată de dl. avocat A. împotriva Hotărârii Comisiei de Disciplină a Baroului Braşov nr. 1/08.06.2021 pronunţată în Dosarul nr. x/2020, hotărâre pe care să o menţină ca temeinică şi legală.
În temeiul dispoziţiilor art. 15 din Legea 554/2004, a solicitat să se dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral, respectiv a Deciziei Disciplinare nr. 3 pronunţată la data de 18.02.2022 de către Comisia Centrală de Disciplină din cadrul UNBR, până la soluţionarea definitivă si irevocabilă a prezentei cauze.
Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa de la fond, a statuat în mod cu totul nelegal şi netemeinic, că s-ar putea reveni, chiar şi "din oficiu", asupra măsurii suspendării provizorii din profesie aplicate avocatului A. prin procedura ordonanţei preşedinţiale, suspendare ce a fost aplicată în dosarul disciplinar x/2020, până la soluţionarea definitivă a dosarului disciplinar nr. x/2020.
A mai susţinut Curtea de Apel Bucureşti faptul că asupra acestei măsuri a suspendării temporare din profesie, se poate reveni oricând, în cazul schimbării împrejurărilor esenţiale avute în vedere la adoptarea sa.
Aceste împrejurări nu s-au schimbat, ba dimpotrivă, s-au chiar agravat, având în vedere faptul că domnul avocat A. este judecat penal, de Curtea de Apel Braşov, pentru 5 infracţiuni de înşelăciune presupus a fi săvârşite în dauna clienţilor săi, unii dintre aceştia fiind cei care au formulat sesizarea ce stă la baza acţiunii disciplinare ce face obiectul dosarului disciplinar nr. x/2020 al Comisiei de disciplină a Baroului Braşov.
Cu privire la această măsură a suspendării provizorii din profesie, dispusă în baza art. 281 alin. (5) din Statutul profesiei de avocat, au fost epuizate deja căile de atac prevăzute de legislaţia profesiei de avocat. Astfel, prin Decizia Disciplinară nr. 14 pronunţată la data de 15.10.2020 în dosar nr. x/2020, Comisia Centrală de Disciplină a respins recursul formulat de dl. avocat A. şi a menţinut hotărârea Comisiei de Disciplină de pe lângă Baroul Braşov, iar aceasta a devenit definitivă.
Nu există nici un temei legal pentru care s-ar putea reveni asupra acestei hotărâri, cu atât mai puţin într-o contestaţie ce priveşte un alt dosar disciplinar decât cel în baza căruia a fost formulată iniţial cererea de ordonanţă preşedinţială.
Curtea de Apel Bucureşti, în motivarea hotărârii sale, face trimitere la dispoziţiile art. 1002 alin. (1) din C. proc. civ.. Or, situaţia premisă din textul de lege indicat de prima instanţă nu se confirmă în cauză, în dosarul de faţă fiind vorba de o cale de atac declarată de avocatul A. într-ul ALT DOSAR DISCIPLINAR.
Nu este posibil ca, într-o cale de atac care nu priveşte nici soluţia din ordonanţa preşedinţială şi nici măcar soluţia din dosarul de fond faţă de care s-a formulat ordonanţa preşedinţială, să "se revină" asupra măsurii suspendării provizorii din profesie a unui avocat.
Decizia disciplinară nr. 3/18.02.2022 pronunţată de către Comisia Centrală de Disciplină este netemeinică si nelegală atât în ceea ce priveşte reducerea perioadei de interdicţie a exercitării profesiei de avocat ca sancţiunea disciplinară cât mai ales în ceea ce priveşte încetarea măsurii suspendării exercitării profesiei de avocat de către contestatorul A., măsură aplicată prin încheierea din 23.07.2020 pronunţată de Comisia de Disciplină de pe lângă Baroul Braşov în dosarul nr. x/2020, încheiere ce rămăsese definitivă prin Decizia nr. 14/15.10.2020 pronunţată de aceeaşi Comisie Centrală de Disciplină în dosarul nr. x/2020.
La aplicarea sancţiunii, Comisia de disciplină a Baroului Braşov a avut în vedere şi antecedentele d-lui avocat A. în materie disciplinară.
Abaterile pentru care dl. avocat A. a fost cercetat, trimis în judecată disciplinară şi în câteva rânduri sancţionat deja de către Comisia de disciplină au un numitor comun: domnul avocat A. nu îşi respectă obligaţiile profesionale, nu întocmeşte lucrările profesionale pentru care se obligă, fie prin contractele de asistenţă juridică (atunci când încheie asemenea contracte), fie prin promisiunile făcute clienţilor săi. Pentru această conduită (care a devenit un obicei pentru dl. avocat A.), decanul Baroului Braşov a decis, în condiţiile art. 32 din Legea nr. 51/1995 şi art. 132 (1) din Statut admiterea unui număr impresionant de cereri de restituire a onorariului achitat de clienţi care nu au obţinut prestaţia pentru care au plătit sume importante domnului avocat.
Cu privire la dispoziţia de încetare a măsurii suspendării exercitării profesiei de avocat de către contestatorul A., a precizat că măsura aplicată prin încheierea din 23.07.2020 pronunţată de Comisia de Disciplină de pe lângă Baroul Braşov în dosarul nr. x/2020, încheiere ce rămăsese definitivă prin Decizia nr. 14/15.10.2020 pronunţată de aceeaşi Comisie Centrală de Disciplină în dosarul nr. x/2020 şi menţinută de Curtea de Apel Bucureşti prin sentinţa civilă 151/03.02.2023.
A precizat că este evident că măsura suspendării exercitării profesiei de avocat aplicată de Comisia de Disciplină de pe lângă Baroul Braşov în dosarul nr. x/2020, excede obiectului dosarului nr. x/2021 în care Comisia Centrală de Disciplină a dispus încetarea acestei măsuri.
Chiar Comisia Centrală de Disciplină constată acest lucru şi dispune respingerea ca inadmisibil a acestui petit, cu motivarea că "de lege lata nu există o instituţie a suspendării măsurii prevăzute de art. 89 alin. (1) din Legea 51/1995 (suspendarea măsurii suspendării dreptului de exercitare a profesiei de avocat)"- pagina 11 din Decizia atacată, al doilea paragraf.
Contestaţia d-lui avocat A. ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2021 vizează o Decizie prin care s-a soluţionat dosarul disciplinar nr. x/2020 al Comisiei de Disciplină a Baroului Braşov, iar suspendarea provizorie din profesie s-a pronunţat într-o cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 89 alin. (1) din Legea 51/1995, accesorie dosarului disciplinar nr. x/2020 al Comisiei de Disciplină a Baroului Braşov.
Prin încheierea din data de 23.07.2020 pronunţată în cererea judecată după regulile ordonanţei preşedinţiale, Comisia de Disciplină de pe lângă Baroul Braşov a dispus suspendarea d-lui avocat A. din exerciţiul profesiei până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare înregistrată la Baroul Braşov sub nr. x/03.07.2020, respectiv a dosarului disciplinar nr. x/2020, privindu-i pe petenţii B..
Faptele avocatului au avut consecinţe extrem de grave pentru petentul B., şi sunt cele care au determinat măsura suspendării provizorii din profesie. Nu se poate susţine, astfel cum a făcut Comisia Centrală de disciplină a UNBR şi Curtea de APEL BUCUREŞTI, în motivarea soluţiilor adoptate, faptul că această sancţiune a suspendării provizorii ar avea o durată "sine die". Suspendarea exerciţiului dreptului de a practica avocatura va dura în timp doar până la soluţionarea dosarului disciplinar nr. x/2020, a cărui soluţionare depinde de finalizarea dosarului penal intentat avocatului.
De asemenea, nu se poate analiza această măsură prin raportare la sancţiunea aplicată domnului avocat A. în dosarul disciplinar nr. x/2020 (suspendare pe termen de 1 an), deoarece aceasta privea alte abateri disciplinare ale avocatului decât cele pentru care s-a solicitat pronunţarea unei soluţii în baza art. 281 alin. (5) din STATUT.
Soluţia ce urmează a fi pronunţată în dosarul disciplinar nr. x/2020, nu poate fi anticipată la acest moment, ea putând merge până la excluderea din profesie a avocatului, conform dispoziţiilor art. 89 alin. (1) din Legea 51/1995, astfel încât nu s-ar putea aprecia că suspendarea din profesie provizoriu, până la momentul pronunţării unei hotărâri disciplinare definitive în acel dosar, este nejustificată, cu atât mai mult cu cât, si în perioada următoare aplicării acestei măsuri, au continuat să fie înregistrate sesizări împotriva acestui avocat, pe rolul Consiliului Baroului Braşov.
Este absolut eronată reţinerea din sentinţa atacată potrivit căreia măsura suspendării din exerciţiul profesiei ar fi fost dispusă luând in considerare atât abaterile ce au fost analizate în dosarul nr. x/2020 cât şi abaterile din dosarul nr. x/2020.
Comisia Centrală de Disciplină nu era sesizată cu analizarea dosarului nr. x/2020 astfel încât să fie competentă să dispună asupra măsurii suspendării din profesie, respectiv a menţinerii sau încetării acestei măsuri luate conform art. 89 (1) din Legea nr. 51/1995, pronunţarea asupra acestui petit fiind total nelegală.
Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea prezentului recurs, casarea sentinţei civile nr. 151/23.02.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, şi în rejudecare, să se anuleze în parte a Deciziei Disciplinare nr. 3 pronunţată la data de 18.02.2022 de către Comisia Centrală de Disciplină, urmând a fi respinsă contestaţia formulată de recurentul A..
1.4. Apărările formulate în cauză
Intimata – pârâtă Uniunea Naţională a Barourilor din România a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs, cu menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei civile atacate în cauza de faţă aceasta fiind dată cu aplicarea dispoziţiilor legale incidente speţei.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului
Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate şi a apărărilor expuse în cuprinsul întâmpinării, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul Baroul Braşov este fondat şi va fi admis, pentru următoarele considerente:
Reclamantul Baroul Braşov a învestit instanţa de contencios administrativ cu soluţionarea contestaţiei împotriva Deciziei disciplinare nr. 3/18.02.2022 a Comisiei Centrale de Disciplină din cadrul U.N.B.R., privindu-l pe avocatul A., din cadrul Baroului Braşov, solicitând anularea în parte a deciziei amintite şi respingerea în tot a contestaţiei formulate de dl. avocat A. împotriva Hotărârii Comisiei de Disciplină a Baroului Braşov nr. 1/08.06.2021 pronunţată în Dosarul nr. x/2020 şi, totodată, suspendarea executării Deciziei Disciplinare nr. 3 din 18.02.2022 emise de Comisia Centrală de Disciplină până la judecarea prezentei cauze.
Prima instanţă a apreciat că se impune respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, reţinând, pe de o parte, că decizia atacată întruneşte condiţia legalităţii, inclusiv sub aspectul motivării modului de reindividualizare a sancţiunii disciplinare aplicate intimatului - pârât avocat, fiind luate în considerare inclusiv împrejurările invocate prin acţiune, referitor la gravitatea şi numărul mare al faptelor imputate acestuia din urmă, dar şi prejudiciile produse prin săvârşirea acestora, sancţiunea interdicţiei pe durata stabilită de pârâta Comisia centrală de disciplină din cadrul UNBR fiind proporţională cu scopul urmărit de legiuitor şi suficientă pentru a-şi atinge scopul pentru care a fost stabilită.
Cu privire la încheierea din data de 23.07.2020 prin care a fost dispusă măsura suspendării din exerciţiul profesiei în temeiul prevederilor art. 89 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 (În caz de abatere evidentă şi gravă, instanţa disciplinară poate lua măsura suspendării avocatului din exerciţiul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei.), a constatat această măsură a fost întemeiată şi pe incidenţa disp. art. 281 alin. (5) din Statutul profesiei de avocat (în încheiere fiind însă menţionate prevederile art. 278 alin. (5) în dispozitivul acesteia, însă în considerente, la pag. 10, se menţionează disp. art. 281 alin. (5) din Statut, prin raportare la procedura ordonanţei preşedinţiale, iar în acest context, rezultă că măsura suspendării exercitării profesiei a avut în esenţă un caracter temporar, asupra căreia se putea reveni în măsura în care se modifică chiar şi parţial împrejurările esenţiale avute în vedere la adoptarea sa.
Împotriva acestei soluţii, a declarat recurs reclamantul Baroul Braşov, invocând motivele de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 7 şi pct. 8 C. proc. civ., cu solicitarea de casare a hotărârii primei instanţe iar pe fondul cauzei, să se admită în parte cererea de chemare în judecată.
Reevaluând probele administrate în cauză, în raport de motivele de casare invocate, în cadrul controlului efectuat de instanţa de control judiciar, se constată că este fondată cererea de recurs a reclamantului Baroul Braşov şi se impune a fi desfiinţată în parte soluţia primei instanţe şi admisă în parte cererea de chemare în judecată.
Aşadar, reclamantul Baroul Braşov a criticat soluţia emisă asupra contestaţiei împotriva Deciziei disciplinare nr. 3/18.02.2022 de Comisia Centrală de Disciplină din cadrul U.N.B.R. prin care a fost admisă contestaţia avocatului A. şi modificată Hotărârea Comisiei de Disciplină nr. 1/08.06.2021 pronunţată în dosarul disciplinar nr. x/2020 cu privire la cuantumul sancţiunii disciplinare aplicate avocatului cercetat şi s-a dispus încetarea măsurii suspendării exercitării profesiei de avocat aplicată prin încheierea din 23.07.2020, definitivă prin Decizia nr. 14/15.10.2020, pronunţată de Comisia Centrală de Disciplină de pe lângă UNBR.
Înalta Curte, din înscrisurile existente la dosar, constată că obiect al Deciziei nr. 3/2022 au făcut măsurile dispuse prin două dosare disciplinare respectiv dosarul nr. x/2020 şi dosarul nr. x/2020 însă soluţia dată contestaţiei de Comisia Centrală de Disciplină de pe lângă UNBR este eronată în raport de dispoziţiile legale incidente în cauză şi de modalitatea în care se poate exercita controlul asupra deciziilor emise de Comisia de Disciplină a Baroului.
Astfel, la baza problematicii deduse judecăţii, s-a constatat existenţa pe numele avocatului A. a 2 dosare disciplinare, respectiv:
- dosarul disciplinar nr. x/2020 din care provine Hotărârea Comisiei de Disciplină de pe lângă Baroul Braşov nr. 1/2021 prin care i s-a aplicat avocatului o sancţiune disciplinară în temeiul art. 88 alin. (1) lit. d) Legea nr. 51/1995;
- dosar disciplinar nr. x/2020 din care provine Hotărârea nr. 288/2020 care are capăt de cerere accesoriu suspendarea exerciţiului funcţiei de avocat în temeiul art. 89 alin. (1) din Legea nr. 51/1995(acest capăt accesoriu fiind înregistrat pe rolul Comisiei de Disciplină Braşov sub nr. x/2020, dar care este diferit de dosarul disciplinar anterior menţionat ce poartă acelaşi număr de înregistrare).
La momentul pronunţării Deciziei disciplinare nr. 3/18.02.2022, Comisia Centrală de Disciplină din cadrul UNBR a admis contestaţia avocatului A. şi a modificat Hotărârea Comisiei de Disciplină nr. 1/08.06.2021 pronunţată în dosarul disciplinar nr. x/2020 dar, în acelaşi timp, a dispus şi încetarea măsurii suspendării exercitării profesiei de avocat aplicată prin încheierea din 23.07.2020, definitivă prin Decizia nr. 14/15.10.2020, pronunţată de Comisia Centrală de Disciplină de pe lângă UNBR, care este capătul accesoriu al dosarului disciplinar nr. x/2020.
Or, faţă de caracterul definitiv al acestei ultime măsuri de suspendare a exerciţiului profesiei de avocat, care s-a concretizat la data de 15.10.2020 prin decizia de soluţionare nr. 14 (fila x şi urm. Vol. II dosar fond) emisă în dosar nr. x/2020, rezultă că nu s-ar mai putea pune în discuţie aceleaşi aspecte în cursul anului 2022 în cadrul dosarului nr. x/2021 din care provine Decizia disciplinară nr. 3 pronunţată la data de 18.02.2022 de Comisia Centrală de Disciplină de pe lângă UNBR.
Aşa cum în mod corect a arătat recurentul – reclamant Baroul Braşov, nu există un temei de drept care să confere posibilitatea anulării unei măsuri disciplinare dispuse cu caracter accesoriu, până la soluţionarea acţiunii disciplinare care face obiect al dosarului nr. x/03.07.2020, în cadrul contestaţiei care are ca obiect anularea Hotărârii nr. 1/08.06.2021, deoarece aceasta este o decizie care provine din soluţionarea unui alt dosar disciplinar.
Prin urmare, ceea ce a statuat Comisia Centrală de Disciplină din cadrul UNBR în cuprinsul deciziei nr. 3/2022 cu privire la încetarea măsurii suspendării exercitării profesiei de avocat aplicată prin încheierea din 23.07.2020, definitivă prin Decizia nr. 14/15.10.2020(pronunţată de Comisia Centrală de Disciplină de pe lângă UNBR) este nelegal şi excede cadrului procesual care i s-a prezentat spre analiză, câtă vreme instanţa de disciplină a repus în discuţie aspecte tranşate cu caracter definitiv la un moment anterior şi care fac obiectul capătului de cerere accesoriu al dosarului disciplinar nr. x/2020.
În aceste condiţii, soluţia primei instanţe, care a reţinut că în mod legal intimata UNBR a procedat la reanalizarea din oficiu a duratei măsurii de suspendare provizorie a avocatului cercetat disciplinar faţă de împrejurarea că încheierea de suspendare provizorie din exercitarea profesiei de avocat din data de 23.07.2020 a fost pronunţată de Comisia de disciplină din cadrul Baroului Braşov în dosarul disciplinar nr. x/2020 şi prin raportare la faptele care au fost reţinute ca abateri disciplinare prin hotărârea nr. 1/08.06.2021 pronunţată de Comisia de Disciplină din cadrul Baroului Braşov prin care a fost admisă acţiunea disciplinară pentru faptele care au fost luate în considerare în analizarea măsurii de suspendare a pârâtului avocat cercetat din exerciţiul profesiei până la soluţionarea acţiunii disciplinare, este nelegală.
După cum am arătat, încheierea de suspendare provizorie din exercitarea profesiei de avocat din data de 23.07.2020 a fost pronunţată de Comisia de Disciplină din cadrul Baroului Braşov în dosarul disciplinar nr. x/2020 - xbis, aşa cum a fost denumit în cadrul dosarului de recurs de recurent, şi care reprezintă un capăt de cerere accesoriu care provine dintr-un alt dosar disciplinar, respectiv din acţiunea disciplinară exercitată în dosarul nr. x/2020 iar nu în dosarul nr. x/2020, suspendarea exerciţiului funcţiei de avocat fiind dispusă cu titlu definitiv până la soluţionarea acţiunii disciplinare care face obiect al dosarului nr. x/03.07.2020.
Prin urmare, faţă de distincţia anterior făcută, Înalta Curte constată că este întemeiată susţinerea recurentului-reclamant potrivit căreia încheierea din 23.07.2020 are caracter definitiv, iar asupra măsurii nu se poate reveni, având în vedere temeiurile de fapt şi de drept avute în vedere iniţial de comisia de disciplină din cadrul Baroului Braşov, respectiv faptele pentru care a fost formulată acţiunea disciplinară în dosarul disciplinar nr. x/2020 al Comisiei de disciplină din cadrul recurentului-reclamant.
Mai mult decât atât, aspectele pentru care a fost constituit dosarul disciplinar nr. x/2020 nu au fost tranşate definitiv faţă de faptul că pe rolul instanţelor a fost înregistrat un dosar penal care îl priveşte pe avocatul A., acţiunea disciplinară fiind condiţionată de soluţia definitivă care se va da în cauza penală.
În concluzie, Înalta Curte apreciază că este nelegală reţinerea Comisiei Centrale de Disciplină a UNBR cuprinsă în Decizia nr. 3/2022 potrivit căreia măsura suspendării din exerciţiul profesiei ar fi fost dispusă luând în considerare atât abaterile care au fost analizate în dosarul nr. x/2020 dar şi nr. x/2020.
Deopotrivă, faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte reţine că este legală soluţia Comisiei Centrale de Disciplină a UNBR din Decizia nr. 3/2022, contestată în cauză, cu privire la reducerea cuantumului perioadei pentru care a fost interzisă exercitarea profesiei de avocat la 6 luni, faţă de împrejurarea că fusese dispusă şi suspendarea provizorie a dreptului de a profesa, iar reindividualizarea sancţiunii a fost efectuată în situaţia constatării unui termen nerezonabil de mare pentru care a fost luată măsura provizorie.
2.2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse, fiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 7 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de recurentul-reclamant Baroul Braşov, va casa în parte sentinţa civilă atacată şi va admite în parte acţiunea, urmând a anula Decizia Disciplinară nr. 3 pronunţată la data de 18.02.2022 de Comisia Centrală de Disciplină în ceea ce priveşte încetarea măsurii suspendării exercitării profesiei de avocat de către petentul A., aplicată prin încheierea din 23.07.2020 pronunţată de Comisia de Disciplină de pe lângă Baroul Braşov în dosarul nr. x/2020.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant Baroul Braşov împotriva sentinţei civile nr. 151 din 3 februarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Casează în parte sentinţa civilă atacată.
Admite în parte acţiunea.
Anulează Decizia Disciplinară nr. 3 pronunţată la data de 18.02.2022 de Comisia Centrală de Disciplină în ceea ce priveşte încetarea măsurii suspendării exercitării profesiei de avocat de către petentul A., aplicată prin încheierea din 23.07.2020 pronunţată de Comisia de Disciplină de pe lângă Baroul Braşov în dosarul nr. x/2020, definitivă prin Decizia nr. 14/15.10.2020 pronunţată de Comisia Centrală de Disciplină de pe lângă UNBR în dosarul nr. x/2020.
Menţine în rest sentinţa.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 22 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.