Incompatibility of local councilor executing pre-existing contracts with public entities during mandate under Law 161/2003

Şedinţa publică din data de 19 martie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în data de 09.01.2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a solicitat instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea Raportului de evaluare nr. x/15 decembrie 2022, cu cheltuieli de judecată.

Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 98/CA/2023 din data de 19.04.2023 a Curţii de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, instanţa luând act şi de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 98/CA/2023 din data de 19.04.2023 a Curţii de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs reclamantul A., şi, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., acesta a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei recurate iar, în rejudecare, admiterea acţiunii şi pe cale de consecinţă anularea Raportului de evaluare nr. x/15 decembrie 2022.

În dezvoltarea motivelor de recurs a susţinut în esenţă recurentul -reclamant A. că hotărârea recurată este pronunţată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

După o scurtă reluare a stării de fapt a susţinut recurentul – reclamant că raportul de evaluare este unul foarte generic, partea aflându-se în imposibilitate de a stabili care au fost motivele emiterii acestuia şi constatării stării de incompatibilitate, fiind redate dispoziţiile legale incidente precum şi enumerate actele doveditoare existente la dosarul cauzei, concluzionându-se cu privire la starea de incompatibilitate fără o analiza clară şi pertinentă, cu descrierea şi explicarea motivelor care au dus la această constatare.

Mai arată recurentul că dispoziţiile art. 90 alin. (1) din Legea 161/2003 aplicate greşit de către prima instanţă nu sunt interpretative, în sensul că acestea prevăd interdicţia de a încheia contracte cu instituţiile sau regiile autonome aflate in subordinea ori sub autoritatea consiliului local în perioada exercitării mandatului.

Or, în timpul mandatului său de consilier local, nu a încheiat absolut niciun contract/act adiţional cu B. S.A. Satu Mare sau cu Administraţia Domeniului Public Satu Mare, contractele fiind încheiate de către societatea la care deţine o parte din acţiuni, respectiv 33,33%, prin administrator, anterior datei de la care a preluat acea funcţie de consilier local şi, mai mult decât atât, anterior datei de validare a mandatului său sau de a cunoaşte măcar că va avea calitatea de consilier local.

Aspectul că ulterior preluării funcţiei de consilier local, s-au executat aceste contract, nu duce la concluzia că acestea au fost încheiate în timpul mandatului său, legea fiind de strictă interpretare, iar dispoziţiile legale prevăd interdicţia încheierii unor astfel de contracte şi nicidecum interdicţia executării unor contracte încheiate anterior care, mai mult decât atât, ai duce chiar şi la răspunderea societăţii pentru o eventuală neexecutare culpabilă.

Intenţia legiuitorului este clară, respectiv aceea de a evita influenţarea încheierii unoi contracte favorabile pentru consilierul local ori pentru persoanele apropiate acestuia, însă, în speţă, această influenţă nu a existat niciodată, termenii contractuali fiind stabiliţi anterio: preluării funcţiei de consilier local.

Mai susţine recurentul că rolul organelor de constatare este şi trebuie sa fie acela de atenţionare asupra săvârşiri unor fapte de încălcare a legislaţiei în vigoare, însă interdicţiile sunt de strictă interpretare ş trebuie aplicate ca atare, fără a se încerca eludarea voinţei legiuitorului.

Invocând dispoziţiile art. 1178 C. civ., recurentul arată că încheierea unui contract presupune o manifestare de voinţă în sensul producerii unei consecinţe juridice, iar în speţa de faţă nu a existat nicio astfel de manifestare de voinţă exprimată în perioada mandatului său, iar aspectul că în perioada mandatului, cele două contracte au continuat să producă efecte în ceea ce priveşte executarea acestora, nu duce la concluzia că a fost încălcat articolul de lege reţinut de către intimată, întrucât interdicţiile nu pot fi decât de strictă interpretare iar dispoziţiile legale nu prevăd în niciun caz obligaţia consilierului local de a rezilia/denunţa un contract încheiat anterior mandatului sau, ori interdicţia de a executa un astfel de contract.

Chiar dacă dispoziţiile art. 90 alin. (1) din Legea 161/2003 interzic încheierea unui astfel de contract de către consilierul local fără a fi nevoie de dovedirea în concret a unei conduite ilicite, această interdicţie fiind una de pericol şi nu de rezultat, ar trebui analizat în concret în concre dacă a existat în perioada mandatului ssău o încheiere a unui contract care ar putea să pună în pericol valorile ocrotite sau nu.

Or, în speţa de faţă este evident că nu a existat o astfel de manifestare de voinţă, lipsind în totalitate o acţiune care să poată duce la existenţa unei îndoieli în ceea ce priveşte conduita sa, în condiţiile în care ambele contracte au fost încheiate şi semnate anterior datei la care fost validat mandatul, situaţia fiind identică şi în cazul actului adiţional 1a contractul din 2012, iar simpla prelungire automată a contractului din 01.02.2012, încheiat cu Administraţia Domeniului Public Satu Mare, nu duce la concluzia ca s-a încheiat vreu contract în perioada mandatului, odată ce dispoziţiile contractuale au rămas neschimbate timp de 11 ani, fiind modificată la data de 01.04.2021 (anterior mandatului), prin act adiţiona doar modalitatea de facturare a serviciilor prestate, fără a se modifica vreo altă clauză.

Prelungirea automată a contractului nu a necesitat, conform clauzelor contractuale,o nouă manifestare de voinţă, acesta producându-şi efectele în cazul neexprimării unei manifestări de voinţă în sens contrar, respectiv în lipsa unei denunţări/rezilieri a acestuia. Aşadar, rezilierea sau denunţarea contractului presupunea o manifestare de voinţă, însă prelungirea contractului nu.

Mai susţine recurentul că practica judiciară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie invocată de intimată vizează o situaţie care nu este similară celei analizate în acest dosar, în sensul că în respectiva speţă nu exista un contract de prestări servicii încheiat în prealabil şi semnat, fiind vorba despre un contract în formă simplificată, a comenzii urmată de acceptare respectiv executare, însă în speţa de faţă există un contract de prestări servicii care prevede clauze contractuale clare şi în baza căruia s-a desfăşurat relaţia contractuală.

Consideră recurentul că nu se poate pune semnul egalităţii între a emite facturi în baza unui contract scris, cu clauze contractuale expres prevăzute si acceptate de părţi şi aceea de a emite facturi în baza unei manifestări de voinţă repetate, facturi care pot reprezenta contravaloarea unor servicii diferite şi care pot fi emise de fiecare dată pentru sume diferite, relaţia contractuală putând fi, în mod evident, afectată în acest ultim caz de calitatea de consilier local a cocontractantului. (în această ultimă situaţie, consilierul local îşi manifestă de fiecare dată voinţa de a presta o activitate pentru instituţia sau autoritatea publică, pe când în cazul subsemnatului, prestarea acelei activităţi vine ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor contractuale asumate anterior mandatului de consilier local).

Pentru toate aceste motive, apreciind că în prezenta cauză s-a aplicat greşit norma de drept material incidentă, recurentul solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat şi motivat.

Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată în cauză intimata Agenţia Naţională de Integritate a invocat excepţia nulităţii recursului pe considerentul că motivele de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând, în esenţă, apărările formulate pe parcursul soluţionării litigiului în primă instanţă.

Răspunsul la întâmpinare

Deşi întâmpinarea intimate-pârâte Agenţia Naţională de Integritate i-a fost comunicată recurentului – reclamant A. în termenul legal, acesta nu a combătut apărările intimatei printr-un Răspuns la întâmpinare, astfel cum permit dispoziţiile art. 4711 alin. (4) C. proc. civ..incidente şi în cazul recursului, conform art. 490 alin. (2) şi art. 494 C. proc. civ.

Procedura de soluţionare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin Rezoluţia Preşedintelului completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului din data de 11.07.2023, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 19.03.2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ.,după soluţionarea cu prioritate a excepţiei nulităţii, invocate de intimata– pârâtă în cadrul întâmpinării, în sensul respingerii acesteia, pentru considerentele ce se regăsesc în practicaua prezentei hotătâri, a luat act de concluziile orale formulate de reprezentantul intimatei şi, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. declarat dezbaterile închise şi a reţinut dosarul în pronunţare asupra recursului ce face obiectul judecăţii.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, de apărările din cuprinsul întâmpinării, dar şi de normele legale aplicabile litigiului dedus prezentei judecăţi, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, motiv pentru care va fi respins, ca atare, pentru considerentele expuse în continuare:

Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin Raportul de evaluare nr. x/15 decembrie 2022 emis de pârâtă, s-a constatat că reclamantul nu a respectat dispoziţiile legale privind regimul juridic al incompatibilităţilor deoarece în perioada deţinerii calităţii de consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Satu Mare, S.C. C. S.R.L., societate în cadrul căreia reclamantul deţine calitatea de asociat cu o participare de 33.33% din capitalul social, a încheiat contracte de prestări servicii software cu S.C. B. S.A., societate comercială înfiinţată de Consiliul local şi cu Administraţia Domeniului Public Satu Mare, serviciu public înfiinţat de către Consiliul local, încălcând astfel dispoziţiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

Reclamantul a avut calitatea de consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Satu Mare în perioada 23.12.2021 - 25.12.2022 în aceeaşi perioada reclamantul deţinând şi calitatea de asociat cu o participare de 33.33% din capitalul social în cadrul societăţii C. S.R.L. .

C. S.R.L. a încheiat cu S.C. B. S.A. contractul de prestări servicii nr. x/25.11.2021 având ca obiect instalarea, actualizarea şi mentenanţa programelor soft D., Salariu, Mijloace Fixe şi Parc Auto, durata contractuală fiind de 2 ani cu posibilitatea de prelungire automată pe următoarea perioadă de 1 an. B. S.A. a fost înfiinţată de Municipiul Satu Mare .

În temeiul contractului menţionat, în perioada în care reclamantul a îndeplinit funcţia de consilier local au fost emise şi plătite mai multe facturi fiscale .

C. S.R.L. a încheiat cu Administraţia Domeniului Public Satu Mare contractul de prestări servicii software nr. x/01.02.2012 având ca obiect instalarea şi întreţinerea programului Salar, durata contractuală fiind de 1 an cu posibilitatea de prelungire automată pe următoarea perioadă de 1 an. Administraţia Domeniului Public Satu Mare este o instituţie publică înfiinţată de Consiliul Local Satu Mare, în subordinea căruia funcţionează.

În temeiul contractului menţionat, în perioada în care reclamantul a îndeplinit funcţia de consilier local a fost plătită factura fiscală nr. x/23.09.2021 .

Răspunzând punctual motivelor de recurs invocate de recurent, Înalta Curte constată că recurentul nu a formulat alte critici propriu-zise de nelegalitate a hotărârii atacate, limitându-se, în esenţă la o reluare a argumentelor expuse în susţinerea acţiunii introductive, care au fost avute în vedere de instanţa de fond şi analizate judicios în considerentele sentinţei atacate.

O primă critică a recurentului se referă la insuficienta motivare a actului administrativ contestat.

Această critică este nefondată

Contrar susţinerilor recurentului-reclamant, Înalta Curte apreciază că intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate şi-a îndeplinit obligaţia de a motiva în fapt şi în drept actul administrativ contestat.

Urmează a se reţine sub acest aspect că principiul motivării impune necesitatea ca autoritatea care emite un act administrativ să arate în mod expres elementele de fapt şi de drept care determină adoptarea soluţiei respective. Aşadar, motivarea reprezintă un element esenţial pentru formarea convingerii cu privire la legalitatea actului administrativ şi urmăreşte, pe de o parte îndeplinirea unei funcţii de transparenţă în profitul beneficiarilor actului, care să aibă posibilitatea să verifice dacă actul este sau nu întemeiat, iar, pe de altă parte, dă posibilitatea instanţei să-şi realizeze controlul jurisdicţional. Cu alte cuvinte, motivarea permite reconstituirea raţionamentului adoptat de către emitentul actului pentru a ajunge la soluţia pronunţată, raţionament care să fie expus în cuprinsul actului.

În egală măsură, amploarea şi detalierea motivării depind de natura actului adoptat, iar cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea depind de circumstanţele particulare fiecărei situaţii în parte. În aceste condiţii, deşi motivarea reprezintă o obligaţie generală, aplicabilă oricărui act administrativ, ea face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia şi contextul adoptării sale, prin prisma obiectivului său, care este prezentarea într-un mod clar şi neechivoc a raţionamentului emitentului actului contestat.

În speţă, prima instanţă a statuat în mod just cu privire la faptul că Raportul de evaluare nr. x/15 decembrie 2022 este motivat corespunzător, neputându-se reţine nulitatea acestuia pentru acest motiv.

Astfel, este de observat că în cuprinsul actului contestat emitentul acestuia a expus, la pct. III lit. A), toate datele şi informaţiile referitoare la recurentul – reclamant primite de la alte instituţii şi autorităţi publice precum şi de la persoane juridice de drept public şi privat iar la lit. B) este descrisă fapta ce constituie o încălcare a regimului incompatibilităţilor de către persoana evaluată, fiind motivată în mod corespunzător şi clar soluţia adoptată şi întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, reţinându-se întrunirea elementelor prevăzute de acest text de lege. De asemenea, au fost indicate şi enunţate şi dispoziţiile legale aplicabile, respectiv cele ale art. 1166, art. 1178 C. civ., Legea contabilităţii nr. 82/1991, art. 6 alin. (1) şi art. 92 alin. (1), iar în final s-au redat concluziile, în cuprinsul cărora s-a menţionat pe scurt motivul reţinerii stării de incompatibilitate şi textul legal încălcat, respectiv "deoarece în perioada deţinerii calităţii de consilier local în cadrul Consiliului Local Municipiul Satu Mare, S.C. C. S.R.L. (societate în cadrul căreia persoana evaluată deţine calitatea de asociat cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 33,33% din capitalul social) a încheiat contracte de prestări servicii software cu S.C. B. S.A. Satu Mare (societate comercială înfiinţată de către Consiliul Local), respectiv cu Administraţia Domeniului Public Satu Mare (serviciu public înfiinţat de către Consiliul Local), încălcând astfel dispoziţiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 …"

Astfel, Înalta Curte nu poate reţine critica recurentului -reclamant în sensul că raportul de evaluare este unul foarte generic, fiind în imposibilitate de a stabili care au fost motivele emiterii sale şi constatării stării de incompatibilitate.

Contrar susţinerilor recurentului, instanţa de control judiciar constată că raportul de evaluare este motivat corespunzător, raţionamentul emitentului actului fiind expus într-o manieră clară, ce relevă atât existenţa stării de incompatibilitate, dar şi aspectele de fapt şi de drept care au fundamentat această concluzie,

Prin urmare, reţinând motivarea adecvată a raportului de evaluare contestat, prin raportare la menţiunile inserate la pct. III lit. A) şi lit. B) – Identificarea elementelor de incompatibilitate, Înalta Curte constată că instanţa de fond a făcut şi o corectă interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, criticile formulate de recurentul-reclamant sub acest aspect fiind, de asemenea, nefondate.

În referire la cea de-a doua critică de nelegalitate circumscrisă motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., respectiv "aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003", Înalta Curte reţine că prima instanţă a constatat, în esenţă, că menţiunea din norma juridică referitoare la încheierea contractelor nu trebuie interpretată aşa cum propune reclamantul, în sensul că ar fi excluse contractele încheiate anterior dobândirii funcţiei de consilier local dar care continuă să producă efecte juridice pe perioada mandatului consilierului local, respectiv că sunt excluse din sfera incompatibilităţii instituite de art. 90 alin. (1) din Legea 161/2003 doar contractele încheiate şi executate anterior numirii în funcţia de consilier local precum şi cele încheiate şi executate ulterior momentului încetării funcţiei alesului local, nefiind însă excluse din sfera de aplicare contractele încheiate anterior momentului numirii în funcţia de ales local şi executate pe parcursul deţinerii acestei funcţii.

Or, în acord cu judecătorul fondului, instanţa de control judiciar constată că scopul interdicţiei încheierii contractelor între societăţile la care consilierii locali sunt asociaţi sau acţionari şi unităţile administrativ-teritoriale sau societăţile înfiinţate de acestea nu este numai acela de a preveni orice posibilă influenţă din partea alesului local la momentul manifestării de voinţă în sensul încheierii contractului ci şi acela de a preveni o astfel de influenţă în procesul de executare a contractului.

Astfel, contrar susţinerilor recurentului – reclamant, deşi ambele contracte dintre societatea în cadrul căruia reclamantul este asociat şi entităţile înfiinţate de Consiliul local Satu Mare au fost încheiate anterior dobândirii de către acesta a funcţiei de consilier local, în condiţiile în care acestea au fost executate inclusiv în perioada în care recurentul a exercitat mandatul de consilier local, în mod judicios instanţa de fond a menţinut raportul de evaluare constatând că starea de incompatibilitate a fost corect reţinută de către intimata – pârâtă.

Interdicţia prevăzută de art. 90 din Legea nr. 161/2003 intervine ope legis în momentul încheierii contractului. În cazul de faţă, interdicţia se referă şi la situaţia derulării unui contract încheiat înainte de validarea mandatului, dar ale cărui efecte se prelungesc pe perioada exercitării mandatului, şi nu strict doar la momentul încheierii contractului în timpul exercitării mandatului de consilier local.

În mod corect a reţinut judecătorul fondului că sunt excluse din sfera incompatibilităţii instituite de art. 90 alin. (1) din Legea 161/2003 doar contractele încheiate şi executate anterior numirii în funcţia de consilier local precum şi cele încheiate şi executate ulterior momentului încetării funcţiei alesului local, nefiind însă excluse din sfera de aplicare contractele încheiate anterior momentului numirii în funcţia de ales local şi executate pe parcursul deţinerii acestei funcţii.

Simpla existenţă a deţinerii unei demnităţi locale, determină obligaţia pentru consilierul local de a-şi lua toate măsurile pentru a nu încălca dispoziţiile Legii nr. 161/2003 cu privire la conflictele de interese şi incompatibilitate.

Or, în condiţiile în care cele două contracte dintre C. S.R.L. şi S.C. B. S.A. respectiv Administraţia Domeniului Public Satu Mare au continuat să îşi producă efectele juridice şi pe perioada în care recurentul -reclamant a avut calitatea de consilier local, fiind efectuate plăţi în temeiul acelor contracte, nu înlătură starea de incompatibilitate faptul că respectivele contracte au fost încheiate anterior numirii sale în funcţia de ales local, pentru evitarea incidenţei stării de incompatibilitate, reclamanul având posibilitatea de a opta să nu accepte funcţia de consilier local.

Cum recurentul nu şi-a manifestat o astfel de voinţă acesta a devenit incompatibil pe perioada exercitării mandatului de ales local.

Aşadar, a fost demonstrată fără putinţă de tăgadă existenţa stării de incompatibilitate.

În aceste condiţii, contrar susţinerilor recurentului-reclamant, Înalta Curte constată că, raportat la situaţia de fapt stabilită în cauză prin probatoriul administrat, instanţa de fond a interpretat şi a aplicat în mod corect dispoziţiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, reţinând că din interpretarea acestui text de lege rezultă indubitabil că pentru existenţa situaţiei de incompatibilitate sunt excluse din sfera incompatibilităţii instituite de această normă legală doar contractele încheiate şi executate anterior numirii în funcţia de consilier local precum şi cele încheiate şi executate ulterior momentului încetării funcţiei alesului local, nefiind însă excluse din sfera de aplicare contractele încheiate anterior momentului numirii în funcţia de ales local şi executate pe parcursul deţinerii acestei funcţii.

Dimpotrivă, în fundamentarea soluţiei adoptate prima instanţă a reţinut în mod corect că scopul interdicţiei încheierii contractelor între societăţile la care consilierii locali sunt asociaţi sau acţionari şi unităţile administrativ-teritoriale sau societăţile înfiinţate de acestea nu este numai acela de a preveni orice posibilă influenţă din partea alesului local la momentul manifestării de voinţă în sensul încheierii contractului ci şi acela de a preveni o astfel de influenţă în procesul de executare a contractului, protejarea integrităţii mandatului aleşilor locali manifestându-se prin instituirea unei interdicţii de derulare a unor raporturi contractuale precum cele descrise anterior, atât la momentul iniţial al naşterii raportului juridic contractual cât şi ulterior, pe parcursul executării acestuia, în măsura în care executarea nu are loc dintr-o dată.

În concluzie, în deplin acord cu judecătorul primei instanţe, Înalta Curte va valida raţionamentul intimatei-pârâte expus în raportul de evaluare contestat, reţinând că a fost dovedită starea de incompatibilitate în care s-a aflat recurentul -reclamant A., deoarece în perioada deţinerii calităţii de consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Satu Mare, S.C. C. S.R.L., societate în cadrul căreia reclamantul deţine calitatea de asociat cu o participare de 33.33% din capitalul social, a încheiat contracte de prestări servicii software cu S.C. B. S.A., societate comercială înfiinţată de Consiliul local şi cu Administraţia Domeniului Public Satu Mare, serviciu public înfiinţat de către Consiliul local, încălcând astfel dispoziţiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

În virtutea argumentelor expuse supra, instanţa de control judiciar reţine că nu pot fi primite criticile formulate de recurentul-reclamant din această perspectivă, prima instanţă interpretând şi aplicând corect dispoziţiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, în acord cu scopul urmărit de legiuitor, ipoteza contrară avansată de parte neverificându-se în cauza pendinte.

Prin urmare, criticile recurentului sunt nefondate, dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită prima instanţă reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de reclamantul A., ca nefondat, cu consecinţa menţinerii, ca legale, a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 98/CA/2023 din 19 aprilie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 19 martie 2024.