Individuation of aggravated homicide sentence: rejection of penalty reduction for lack of new mitigating circumstances on cassation appeal
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as unfounded, upholding the first-instance conviction for aggravated homicide and the subsequent appellate decision that rejected the defendant's motion for a reduced sentence. The case involved a man who, while intoxicated, fatally assaulted his grandmother, causing traumatic shock, hemoragic shock, and multiple fractures; the defendant challenged the 20-year prison term and 5-year civil rights deprivation, arguing the penalty was excessive relative to the committed act. The court held that the lower instances correctly applied the general criteria of Article 72 of the Penal Code to individualize the penalty based on the concrete social danger and recidivism status, finding no new grounds to justify reduction and confirming the appellate decision was not subject to cassation under Article 3859(1)(14) of the Code of Criminal Procedure. Consequently, the maximum sentence stands, with preventive detention from March 19, 2004, to January 17, 2005, deducted from the term, and the defendant ordered to pay state judicial fees.
Legislator headnote
AI generatedart. 175 lit. c) C. pen, art. 37 lit. a) C. pen, art. 52 C. pen, art. 3859 pct. 14 C. proc. pen, art. 72 C. pen, art. 3859 alin. (3) C. proc. pen; Individuation of aggravated homicide sentence: rejection of penalty reduction for lack of new mitigating circumstances on cassation appeal: The case involved a man who, while intoxicated, fatally assaulted his grandmother, causing traumatic shock, hemoragic shock, and multiple fractures; the defendant challenged the 20-year prison term and 5-year civil rights deprivation, arguing the penalty was excessive relative to the committed act. The court held that the lower instances correctly applied the general criteria of Article 72 of the Penal Code to individualize the penalty based on the concrete social danger and recidivism status, finding no new grounds to justify reduction and confirming the appellate decision was not subject to cassation under Article 3859(1)(14) of the Code of Criminal Procedure. Consequently, the maximum sentence stands, with preventive detention from March 19, 2004, to January 17, 2005, deducted from the term, and the defendant ordered to pay state judicial fees.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvision cited to impose the obligation to pay judicial fees to the state in the final dispositive.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 305 din 15 septembrie 2004, Tribunalul Mehedinți, secția penală, a condamnat inculpatul S.C. la 20 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
A revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 239 zile rămas neexecutat din pedeapsa de un an și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1166 din 28 noiembrie 2002 a Judecătoriei Vânju Mare, pe care îl contopește cu pedeapsa aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.
A luat act că nu există constituire de parte civilă în cauză.
S-a reținut că, în data de 18 martie 2004, după ce consumase băuturi alcoolice la un bar din comună, inculpatul a plecat la domiciliul său unde, fără motiv, a început să-i aplice bunicii sale lovituri cu pumnii și picioarele, după care a strâns-o de gât.
Victima a fost transportată de părinții inculpatului la domiciliul lor, în comuna Pristol, unde, după ce a fost consultată de medicul de familie, a decedat.
Din raportul medico-legal a rezultat că moartea victimei S.N. a fost violentă și s-a datorat șocului traumatic și hemoragic, consecință a traumatismului cranian și toracic cu hemoragie meningee, fractură de mandibulă, hematom facial, hematom cervical, fracturi toracice, fractură hioid, fracturi costale, hemotorax și contuzie cardiacă. Aceste leziuni s-au produs prin lovire cu corpuri dure și compresiune între două planuri dure și au legătură directă și necondiționată cu decesul.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere pericolul social concret al faptei, împrejurările în care a fost săvârșită, atitudinea procesuală sinceră a inculpatului, starea de recidivă a acestuia, precum și limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a codului penal, în raport de care s-a apreciat că aplicarea unei pedepse orientată spre mediu prevăzut de norma incriminatoare este în măsură să ducă la reeducarea acestuia și să satisfacă cerințele art. 52 C. pen.
Curtea de Apel Craiova, secția penală, prin decizia penală nr. 528 din 25 noiembrie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva hotărârii primei instanțe, vizând reducerea pedepsei spre minimul prevăzut de norma incriminatoare, cu motivarea că motivele de desființare invocate au fost avute în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei.
Împotriva acestei din urmă hotărâri inculpatul a declarat recurs, întemeiat pe art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Acesta a susținut că pedeapsa este prea mare în raport de fapta comisă și a solicitat reindividualizarea acesteia, în sensul reducerii cuantumului spre minimul prevăzut de norma incriminatoare.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prima instanță a reținut corect starea de fapt, corespunzător materialului probator administrat în cauză.
La aplicarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere, cumulat, toate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. În circumstanțiere, instanța de fond a avut în vedere toate împrejurările care dau măsura pericolului social concret al faptei și făptuitorului. Drept urmare, pedeapsa aplicată se constată a fi o replică socială adecvată, pe măsura urmării produse și tulburării induse în mediul social, de natură a asigura realizarea scopului și funcțiilor acestuia. Totodată, nu se constată elemente noi, neavute în vedere de prima instanță, de natură a justifica reducerea pedepsei aplicate.
Ca atare, respingând apelul și menținând sentința atacată, instanța de control judiciar a pronunțat o hotărâre nesupusă cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., invocat de inculpat.
În fine, examinând cauza în raport de dispozițiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nici alte cazuri de casare susceptibile a fi puse în discuție din oficiu nu se constată.
În consecință, pentru considerentele ce preced, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.C.
Se va deduce arestarea preventivă de la 19 martie 2004 la 17 ianuarie 2005.
Totodată, în baza art. 192 alin. (2) din același cod, inculpatul menționat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.C. împotriva deciziei penale nr. 528 din 25 noiembrie 2004 a Curții de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsă timpul arestării preventive a inculpatului de la 19 martie 2004 la 17 ianuarie 2005.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 ianuarie 2005.