Lawfulness of public-sector dismissal via post reduction under Law no. 188/1999 and refusal of alternative employment
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal, thereby upholding the lower court’s judgment that rejected the plaintiff’s challenge and allowing the administrative dismissal to stand. The dispute concerned the lawfulness of an administrative order terminating the employment of a public inspector due to a statutory reduction of workforce posts, with the plaintiff arguing that the post reduction was not genuine and that non-merit-based criteria were applied during the selection process. The Court held that the dismissal was legally valid as it was executed in accordance with a ministerial order approving the staff reduction and complied with the procedural requirements of the Law on the Status of Civil Servants, specifically Article 89(lit. c) in conjunction with Article 92(lit. d), which required the employer to offer alternative employment; the Court noted the plaintiff had refused this offer and further found the allegation of unfair selection criteria unsubstantiated given the employee’s prior disciplinary sanctions, thereby affirming the lower court's decision under Article 312 of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedLawfulness of public-sector dismissal via post reduction under Law no. 188/1999 and refusal of alternative employment: Ordinul a fost emis în condițiile art.89 lit.c coroborat cu art.92 lit.d din Legea nr.188/1999 motiv pentru care recurentei reclamante i s-a oferit un alt loc de muncă corespunzător pregătirii sale, ofertă pe care însă a refuzat-o. Această împrejurare rezultă din actele depuse la dosar (filele 67-69 dosar Curtea Supremă de Justiție).
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
S-a luat în examinare recursul declarat de H.M. împotriva sentinței civile nr.590 din 27 august 2001 a Curții de Apel Craiova – Secția de contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat: recurenta reclamantă H.M. prin procurator R.C. și intimatul-pârât prefectul județului Gorj prin consilierul juridic B.D.
Procedura completă.
Procuratorul R.C. a susținut recursul solicitând admiterea acestuia astfel cum a fost formulat.
Consilierul juridic B.D. a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată și inițial înregistrată la Tribunalul Gorj, ulterior declinată la Curtea de Apel Craiova reclamanta H.M. a solicitat ca instanța prin sentința ce o va da în contradictoriu cu Prefectura județului Gorj să dispună anularea Ordinului nr.387/2000 prin care i-au încetat raporturile de serviciu ca inspector de specialitate categoria A cl.II gr.2.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că măsura de încetare a raporturilor de muncă nu se justifică față de ea, deoarece prin ordinul atacat nu s-a ținut cont de criticile prevăzute de legislația în vigoare în sensul că nu s-a ținut cont că este unicul întreținător de familie și că nu este o reducere reală de posturi.
Curtea de Apel Craiova, prin sentința civilă nr.590/2001 a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că ordinul atacat s-a emis în deplină concordanță cu Ordinul nr.412/2000 emis de Ministerul Funcției Publice și prin care s-a aprobat reducerea celor 12 posturi din cadrul Prefecturii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta.
În motivarea recursului, recurenta reclamantă a susținut că reducerea de posturi nu a fost reală deoarece s-au angajat alte persoane că nu au fost avute în vedere criteriile legate de pregătirea profesională și că măsura luată nu are suport legal.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile art.304, 3041 Cod procedură civilă, Curtea îl va respinge pentru următoarele considerente:
Prin Ordinul nr.412/2000 Ministerul Finanțelor Publice a aprobat ca Prefectura Gorj să funcționeze cu un număr de 37 de posturi, motiv pentru care s-a făcut o reducere de 12 posturi, ținându-se cont pe de o parte de nevoile practice pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin pe viitor prefecturilor iar pe de altă parte de modul de îndeplinire a sarcinilor de către salariați pe perioada anterioră aplicării Ordinului.
În raport de aceste criterii a fost emis și Ordinul nr.387/2000 prin care recurentei i s-a adus la cunoștință că au încetat raporturile de serviciu ca inspector de specialitate în cadrul Prefecturii.
Ordinul a fost emis în condițiile art.89 lit.c coroborat cu art.92 lit.d din Legea nr.188/1999 motiv pentru care recurentei reclamante i s-a oferit un alt loc de muncă corespunzător pregătirii sale, ofertă pe care însă a refuzat-o. Această împrejurare rezultă din actele depuse la dosar (filele 67-69 dosar Curtea Supremă de Justiție).
Susținerea recurentei în sensul că alegerea persoanelor cărora li s-au încetat raporturile de muncă nu au fost avute în vedere criterii profesionale, este neîntemeiată față de actele depuse la dosar din care rezultă că anterior emiterii ordinului atacat, aceasta a fost sancționată de două ori (filele 8-9 dosar nr.2232/2001 al Judecătoriei Târgu Jiu).
Rezultă deci că Ordinul nr.387/2000 a fost emis în condiții legale și în concordanță cu Ordinul nr.412/2000 al Ministerului Funcției Publice.
Așa fiind, în mod corect instanța de fond a respins acțiunea, soluția pronunțată fiind în deplină concordanță cu situația de fapt reținută și dispozițiile legale aplicabile.
În raport de cele mai sus reținute și față de dispozițiile art.312 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de H.M. împotriva sentinței civile nr.590 din 27 august 2001 a Curții de Apel Craiova – Secția de contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 martie 2003.