Conflict of jurisdiction over labor-law challenge to prosecutor's administrative decisions: institutional capacity precludes special territorial forum under Article 127 Code of Civil Procedure.

Şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 21 februarie 2024, sub nr. x/2024, reclamanţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi Procurorul General al acestei unităţi, în contradictoriu cu pârâtele A. şi B., au solicitat, în temeiul art. 103 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, art. 1 alin. (6) şi art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, suspendarea executării deciziilor nr. 177 din 2 octombrie 2023 şi nr. 178 din aceeaşi dată, emise de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, precum şi anularea deciziilor anterior menţionate.

Prin încheierea finală dezînvestire nr. 41/2024 din 18 martie 2024, Tribunalul Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale, invocată de pârâta A. prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I Civile din cadrul Tribunalului Galaţi.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că Legea nr. 567/2004 cuprinde norme speciale privind competenţa soluţionării litigiilor născute din aplicarea dispoziţiilor sale, care derogă de la dreptul comun şi sunt de strictă interpretare şi aplicare, iar prevederile art. 95 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ nu fac nicio distincţie privind categoriile de litigii cărora le sunt aplicabile aceste norme de competenţă, astfel că toate litigiile născute din aplicarea prevederilor acestei legi, inclusiv cel de faţă, intră sub jurisdicţia tribunalelor de muncă şi asigurări sociale.

2. Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei I Civile a Tribunalului Galaţi, sub nr. x/2024*, iar prin încheierea nr. 11/2024 din 28 martie 2024, a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale, invocată de reclamant, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între cele două secţii şi a suspendat judecata cauzei, sesizând, totodată, Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivarea acestei soluţii, instanţa a constatat că motivele de fapt şi de drept precizate prin cererea introductivă sunt specifice unei cauze de contencios administrativ şi fiscal, întrucât se invocă motive de nelegalitate a unor acte administrative, ceea ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 1 alin. (6) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în condiţiile în care se solicită anularea şi suspendarea executării unor acte administrative care au produs efecte juridice, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 567/2004.

3. Prin sentinţa civilă nr. 7/2024 din 17 aprilie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia I civilă, complet specializat pentru soluţionarea conflictelor de muncă.

În considerentele acestei sentinţe, curtea de apel, raportat la obiectul cererii, astfel cum a fost configurat de către reclamant, a reţinut că instanţa a fost învestită cu analiza unor drepturi rezultate din raporturi de muncă guvernate de Legea nr. 567/2004, constatând că natura raporturilor juridice este una civilă, reglementată de normele dreptului muncii, competenţa materială procesuală de soluţionare a cauzei stabilindu-se în funcţie de dispoziţiile Legii nr. 567/2004 şi cele ale Codului Muncii.

4. Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia I civilă, sub nr. x/2024, care, prin sentinţa civilă nr. 517/2024 din 6 iunie 2024, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâtă, şi a declinat competenţa de soluţionarea a cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea.

Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul, invocând decizia nr. 734 din 8 octombrie 2020 a Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 alin. (3) teza finală C. proc. civ., a reţinut că instanţa sesizată în cauză este o instanţă inferioară unităţii de parchet pe lângă care funcţionează reclamantul Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, fiind incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

De asemenea, s-a constatat că susţinerile reprezentantului reclamantei, în sensul că procurorul are doar calitatea de reprezentant al parchetului şi nu acţionează în calitate de persoană fizică, nu sunt relevante în cauză, în condiţiile în care prevederile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. nu circumstanţiază calitatea procesuală în funcţie de obiectul cererii introductive.

5. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi prin sentinţa civilă nr. 1233/2024 din 25 octombrie 2024, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, ridicată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a suspendat judecata cauzei, sesizând, totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În pronunţarea acestei soluţii, tribunalul a reţinut că Procurorul General nu este o persoană fizică, ci este o instituţie juridică cu capacitate administrativă distinctă de persoana fizică care exercită aceste prerogative ale funcţiei de conducere şi care intră în raporturi de dreptul muncii cu subordonaţii săi ierarhici, concluzie desprinsă din elementele de identificare ale reclamantului care are sediu şi adresă identice cu cele ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.

A mai constatat tribunalul că procurorul la care se referă art. 127 alin. (3) C. proc. civ. este un procuror care se identifică prin nume, prenume, domiciliu, eventual cod numeric personal şi nu poate fi niciodată asimilat cu instituţia sau cu funcţia de conducere pe care o exercită la un moment dat, numai acestuia fiindu-i deschise regulile de competenţă teritorială speciale cuprinse în textul legii, astfel că a reţinut incidenţa în cauză a prevederilor art. 95 din Legea nr. 567/2004.

6. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 11 noiembrie 2024.

Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care şi-au declinat reciproc competenţa să judece acelaşi proces, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia I civilă, pentru următoarele considerente:

În cauză, obiectul acţiunii formulate de reclamanţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi Procurorul General al acestei unităţi constă în suspendarea şi anularea unor decizii emise de Procurorul General de reînvestire a pârâtelor în funcţia de grefier-şef pentru un al doilea mandat, conform art. 46 alin. (11) din Legea nr. 567/2004.

Sesizată fiind cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Curtea de Apel Galaţi, raportat la obiectul acţiunii introductive, a tranşat natura civilă a raportului juridic dedus judecăţii, stabilind că litigiul este unul de muncă, drepturile supuse analizei fiind guvernate de Legea nr. 567/2004 şi de Codul Muncii, în funcţie de care s-a stabilit şi competenţa materială procesuală de soluţionare a cauzei.

Înalta Curte constată că hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Galaţi are caracter obligatoriu în privinţa instanţei competente şi a motivelor care au stat la baza soluţiei respective.

Chiar dacă aspectul care a generat primul conflict de competenţă a vizat competenţa materială procesuală a secţiilor specializate aflate în conflict din cadrul Tribunalului Galaţi, Înalta Curte reţine că motivele avute în vedere la pronunţarea primului regulator de competenţă au antamat şi criteriul legal în funcţie de care se determină competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, aceasta revenind Tribunalului Galaţi – secţia I Civilă.

Prin urmare, raportat la efectele produse de primul regulator de competenţă, prin care s-a dezlegat natura raportului juridic dedus judecăţii şi a litigiului, stabilindu-se actul normativ în funcţie de care sunt analizate drepturile deduse judecăţii, instanţa căreia îi revine competenţa teritorială să soluţioneze procesul este stabilită în funcţie de aceste elemente.

Articolul 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, invocat de instanţele aflate în conflict, prevede că "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".

Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor, însă sintagma "se aplică în mod corespunzător" vizează desfăşurarea activităţii în cadrul unei unităţi de parchet ce funcţionează pe lângă instanţa arătată la art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Din însuşi modul de redactare a acţiunii, a cadrului procesual subiectiv, a elementelor de identificare a reclamanţilor şi a semnatarului cererii, se observă că acţiunea este promovată într-un cadru eminamente instituţional, nefiind incidente ipotezele de strictă interpretare prevăzute de art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. care să impună sesizarea unei instanţe de la o curte de apel învecinată.

Astfel, Înalta Curte constată că, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor din 31.08.2023, adoptat prin Hotărârea nr. 1106/2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, Procurorul General al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi acţionează în mod oficial, ca reprezentant al unităţii de parchet pe care o conduce, având personalitate juridică proprie, funcţia acestuia fiind indisolubil legată de îndeplinirea atribuţiilor care îi revin în această calitate.

Pe de altă parte dispoziţiile art. 127 alin. (21) coroborat cu alin. (3) C. proc. civ. instituie competenţa facultativă şi un drept de opţiune în alegerea instanţelor de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa competentă, potrivit legii, atunci când cererea este îndreptată împotriva unor grefieri de la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti, acţiunea fiind introdusă la Tribunalul Galaţi, din raza teritorială corespunzătoare locului de muncă al pârâtelor.

Prin urmare, astfel cum s-a reţinut anterior în soluţionarea conflictului de competenţă de către curtea de apel, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Tribunalului Galaţi – secţia I Civilă.

În considerarea celor anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 noiembrie 2024.