Promise of sale rescission: annulment of cassation for unpaid judicial stamp duty

Şedinţa publică din data de 25 septembrie 2024

Deliberând asupra recursului şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)", reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa – secţia Civilă la 23.01.2019, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună rezoluţiunea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, autentificată sub nr. x/10.03.2017de Biroul Notarului Public C. şi repunerea părţilor în situaţia anterioară semnării acesteia, cu consecinţa obligării pârâtei la restituirea avansului în sumă de 30.000 euro şi la plata arvunei penalizatoare constând în dublul avansului, conform clauzei penale prevăzute de părţi, şi a sumei de 22.000 RON, reprezentând valoarea finisajelor interioare efectuate în apartament, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, iar pe cale reconvenţională, a solicitat rezoluţiunea aceleiaşi promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare din culpa exclusivă a promitentului cumpărător, cu consecinţa reţinerii sumei de 30.000 euro, reprezentând daune interese stabilite prin clauza penală din convenţia părţilor.

Prin sentinţa civilă nr. 12233/08.11.2019, Judecătoria Constanţa – secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa.

Astfel învestit, Tribunalul Constanţa – secţia I Civilă a pronunţat sentinţa civilă nr. 1260/26.03.2021, prin care a respins cererea de chemare în judecată, a admis cererea reconvenţională, a dispus rezoluţiunea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. x/10.03.2017 de Biroul Notarului Public C., a obligat reclamantul-pârât A. la plata către pârâta-reclamantă S.C. B. S.R.L. a daunelor interese, stabilite convenţional, prin păstrarea de către pârâtă a avansului în valoare de 30.000 euro, precum şi la plata sumei de 6.925 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul A. a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 169C/21.06.2022, Curtea de Apel Constanţa – secţia I Civilă a admis apelul, a schimbat sentinţa civilă apelată în sensul că a admis în parte acţiunea, a dispus rezoluţiunea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. x/10.03.2017 de Biroul Notarului Public C. şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, a obligat pârâta la restituirea către reclamant a avansului în cuantum de 30.000 euro, echivalent în RON la data plăţii şi la plata despăgubirilor în sumă de 60.000 euro, reprezentând dublul avansului achitat de reclamant; a respins cererea reconvenţională ca nefondată şi a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei, cu privire la plata de către pârâtă a contravalorii finisajelor.

Împotriva deciziei curţii de apel, pârâta B. S.R.L. a declarat recurs.

Prin decizia nr. 185/07.02.2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă a admis recursul, a casat decizia atacată şi a trimis cauza pentru o nouă judecată instanţei de apel.

Rejudecând calea devolutivă de atac, prin decizia civilă nr. 171/C/25.09.2023, Curtea de Apel Constanţa – secţia I Civilă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul A. şi a obligat apelantul-reclamant la plata către intimata-pârâtă a sumei de 14.714 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 10.000 RON aferente apelului, reduse potrivit art. 451 alin. (2) C. proc. civ. şi 4.714 RON, taxă judiciară de timbru în recurs.

Împotriva acestei decizii civile, reclamantul A. a declarat recurs, însă nu a dezvoltat motivele căii de atac promovate.

Intimata a depus la dosar note scrise, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ., faţă de lipsa motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

La termenul de astăzi, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia netimbrării recursului, asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., reţine următoarele:

Cu titlu prealabil, instanţa supremă arată că excepţia invocată din oficiu primează excepţiei nulităţii invocate de intimata-pârâtă prin notele scrise, întrucât aceasta vizează legalitatea învestirii instanţei de recurs. În aceste condiţii, conform art. 248 alin. (2) C. proc. civ., se impune soluţionarea acesteia cu prioritate, întrucât, în situaţia admiterii sale, examinarea excepţiei nulităţii ar fi de prisos.

Astfel, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Conform art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar alin. (2) al aceluiaşi articol stabileşte că în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării actului procedural al instanţei.

Pe de altă parte, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Totodată, potrivit art. 470 alin. (2) şi alin. (3) teza finală C. proc. civ., în calea de atac a apelului, dovada achitării taxei de timbru trebuie ataşată cererii de apel, lipsa ei putând fi complinită până la primul termen la care partea a fost legal citată în apel, aceste dispoziţii fiind aplicabile şi în recurs, în temeiul dispoziţiilor art. 494, potrivit cărora "Dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă şi în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secţiune".

Aşadar, cerinţele legale privind dovada achitării taxei de timbru în recurs, expres reglementate de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., se completează cu cele ale art. 470 alin. (3) teza finală din acelaşi cod, concluzia fiind aceea că dovada achitării taxei judiciare de timbru trebuie depusă, cel târziu, la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în calea extraordinară de atac, în caz contrar intervenind sancţiunea nulităţii.

În speţă, constatându-se că recursul declarat nu este timbrat, s-a stabilit în sarcina recurentului obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, iar prin adresa din 13.09.2024, comunicată la 18.09.2024, i s-a pus în vedere acestuia să achite taxa judiciară de timbru şi să depună la dosar dovada plăţii acesteia.

Autorul căii de atac nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a obligaţiei de timbrare, conform art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi nici cerere de ajutor public judiciar, în condiţiile O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Prin urmare, constatând că până la termenul de judecată stabilit pentru soluţionarea recursului, 25.09.2024, la care a fost legal citat, recurentul nu s-a conformat obligaţiei de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, Înalta Curte, dând eficienţă dispoziţiilor legale evocate mai sus, şi constatând că cererea de recurs este lovită de nulitate, potrivit art. 174 alin. (1), (17)5 alin. (2), (17)7 alin. (3) şi 178 alin. (1) C. proc. civ., în temeiul art. 486 alin. (3), coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat.

Potrivit prevederilor art. 451-453 C. proc. civ., aplicabile şi în recurs conform art. 494 din acelaşi cod, culpa procesuală reţinându-se în sarcina recurentului, ca parte căzută în pretenţii, acesta va fi obligat la plata către intimată a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta fază procesuală, în sumă de 5.000 RON, reprezentând onorariu avocat, justificată cu înscrisurile depuse la dosar recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 171/C/25.09.2023, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa – secţia I Civilă.

Obligă recurentul-reclamant la plata către intimata-pârâtă a sumei de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 septembrie 2024.