Revision for contradictory judgments: positive effect of res judicata on corporate privatization status and share entitlement

Şedinţa publică din data de 22 mai 2024

Asupra revizuirii de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş – secţia a II-a Civilă la 11 martie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pe pârâta B..A., solicitând instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor B..A. nr. 5 din 6 decembrie 2018 în partea ce priveşte art. 2, art. 3, art. 4 şi art. 5 şi refacerea evaluării terenurilor pentru care au fost emise certificare de atestare a dreptului de proprietate pentru societatea B. urmare a divizării şi schimbării denumirii societăţii), cu cheltuieli de judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia a II-a civilă la 13 martie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta B. S.A. a chemat în judecată pe pârâta B..A., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună constatarea nulităţii absolute a Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor B..A. nr. 5 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, partea a IV-a, nr. 835 din 22 februarie 2019 şi comunicarea hotărârii către Oficiul Registrul Comerţului Timiş în vederea menţionării acesteia în registrul public şi publicării în Monitorul Oficial, cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinarea depusă, pârâta B..A. a invocat excepţia lipsei interesului reclamantei B. S.A. în formularea cererii de chemare în judecată şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a B. în formularea cererii de chemare în judecată.

Pârâta B..A. a solicitat introducerea în cauză a Ministerului Energiei.

A. S.A. a formulat cerere de intervenţie voluntară principală în dosarul nr. x/2019, prin care a solicitat respingerea acţiunii formulate de reclamanta B. S.A. referitor la constatarea nulităţii absolute a Hotărârii Generale a Acţionarilor B..A. nr. 5 din 6 decembrie 2018 şi a invocat excepţia de conexitate, având în vedere că acţiunea ce face obiectul dosarului nr. x/2019 este îndreptată împotriva aceleiaşi hotărâri AGA, existând o strânsă legătură de obiect şi cauză de natură să justifice judecarea împreună a celor două pricini.

Prin încheierea de şedinţă din 4 februarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, instanţa a admis în principiu cererea de intervenţie în interes propriu a A. S.A. şi a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârât, a Ministerului Energiei. Prin încheierea de şedinţă din 4 februarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, s-a dispus conexarea acestuia la dosarul nr. x/2019.

Prin sentinţa civilă nr. 254/PI din 4 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Timiş – secţia a II-a Civilă a respins excepţia lipsei de interes şi a calităţii procesuale active a reclamantei B. S.A., a respins excepţia lipsei capacităţii civile a reclamantei B. S.A. de a primi acţiunile emise în urma majorării capitalului social; a respins excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de reclamanta B. S.A.; a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâta B..A. A respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta B. S.A. în contradictoriu cu pârâţii B..A. şi Ministerul Energiei; a respins cererea de intervenţie voluntară principală formulată de intervenienta A. S.A. în dosarul conexat nr. x/2019; a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei A. S.A. de acordare a cheltuielilor de judecată; a obligat reclamanta A. S.A. să plătească pârâtei B..A. suma de 24.975,29 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe şi a încheierii din 23 februarie 2022 au formulat apel reclamantele B. S.A. şi A. S.A.

Prin decizia civilă nr. 573/A din 29 noiembrie 2023, Curtea de Apel Timişoara – secţia de insolvenţă, societăţi, concurenţă neloială şi litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi a respins apelul formulat de reclamanta B. S.A. în contradictoriu cu A. S.A. şi cu pârâţii B..A. şi Ministerul Energiei împotriva încheierii de şedinţă din 23 februarie 2022 şi a sentinţei civile nr. 254/PI din 4 mai 2022. A respins apelul formulat de reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu B. S.A. şi pârâţii B. S.A. şi Ministerul Energiei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă la 22 decembrie 2023, sub nr. x/2023, B. S.A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 573/A din 29 noiembrie 2023 şi anularea acesteia, ca urmare a încălcării efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 114 din 8 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2019.

Motivele de revizuire invocate sunt, în esenţă, următoarele:

Autoarea căii de atac precizează că s-a referit la sentinţa civilă nr. 254 din 4 mai 2022 întrucât decizia civilă nr. 573/A din 29 noiembrie 2023 nu era redactată la data formulării cererii de revizuire. Mai precizează că intimata B..A. şi-a schimbat denumirea în Reţele Electrice Banat S.A.

Revizuenta arată că efectul autorităţii de lucru judecat este recunoscut şi considerentelor prin care au fost dezlegate anumite chestiuni litigioase în raporturile juridice dintre părţi şi că decizia civilă nr. 573/A din 29 noiembrie 2023 reia aspecte care au fost deja tranşate prin decizia civilă nr. 114 din 8 martie 2021.

Menţionează că prin această ultimă hotărâre, Curtea de Apel Timişoara a respins apelul declarat de Reţele Electrice Banat S.A. împotriva sentinţei prin care Tribunalul Timiş admisese excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Timiş şi respinsese plângerea formulată de Reţele Electrice Banat S.A., în contradictoriu cu revizuenta, împotriva rezoluţiei nr. 6573 din 28 februarie 2019. Prin această rezoluţie, Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Timiş admisese cererea prin care revizuenta solicitase înregistrarea majorării de drept a capitalului social al societăţii Reţele Electrice Banat S.A. cu valoarea terenului pentru care obţinuse certificat de atestare a dreptului de proprietate, situat în Ghelari, Str. x, Jud. Hunedoara. Arată că instanţa a tranşat definitiv aspectele referitoare la existenţa calităţii şi interesului revizuentei de a solicita majorarea capitalului social al Reţele Electrice Banat S.A., la dreptul său de a primi acţiunile în numele Statului Român şi la calitatea B. S.A. de instituţie implicată în privatizarea Reţele Electrice Banat S.A. Apreciază că efectul pozitiv al considerentelor deciziei civile nr. 114 din 8 martie 2021 este opozabil intimatei A. S.A., chiar dacă aceasta nu a fost parte în dosarul nr. x/2019.

Revizuenta arată că prin decizia atacată, în urma soluţionării definitive a dosarului având ca obiect anularea Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor B..A. nr. 5 din 6 decembrie 2018, în sensul respingerii cererii formulate de B. S.A., Curtea de Apel Timişoara, menţinând soluţia tribunalului, a concluzionat că A. S.A. este entitatea care deţine calitatea de instituţie implicată în privatizarea Reţele Electrice Banat S.A.

Autoarea căii de atac subliniază că cele două decizii ale Curţii de Apel Timişoara sunt contradictorii în ceea ce priveşte entitatea îndreptăţită să primească acţiuni ca urmare a majorării capitalului social al Reţele Electrice Banat S.A. cu contravaloarea terenurilor pentru care au fost emise certificate de atestare a dreptului de proprietate.

Prin notele de şedinţă depuse după comunicarea deciziei redactate, revizuenta arată că sunt îndeplinite condiţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. deoarece există două hotărâri definitive potrivnice, pronunţate în dosare diferite şi că în a doua judecată este adusă în discuţie o chestiune litigioasă care are legătură cu cea soluţionată anterior, respectiv calitatea de instituţie implicată a revizuentei în privatizarea Reţele Electrice Banat S.A. Mai arată că în al doilea proces, care a făcut obiectul dosarului nr. x/2019, Curtea de Apel Timişoara nu a analizat încălcarea efectului pozitiv al lucrului judecat, invocată de B. S.A. prin motivele de apel.

Revizuenta a indicat dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimaţii A. S.A., Ministerul Energiei şi Reţele Electrice Banat S.A. au depus întâmpinări prin care au solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.

La termenul de la 20 martie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a Civilă a amânat judecarea cauzei la 12 iunie 2024, pentru lipsa dosarului nr. x/2019 Acest termen a fost preschimbat din oficiu prin încheierea din 10 aprilie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023.

Examinând cererea de revizuire, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. pot fi invocate atunci când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Pe calea revizuirii, autoarea căii de atac invocă, în esenţă, raportat la art. 430 alin. (2) şi la art. 431 C. proc. civ., încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat al considerentelor din decizia civilă nr. 114 din 8 martie 2021, prin care Curtea de Apel Timişoara a concluzionat că B. S.A. este entitatea care deţine calitatea de instituţie implicată în privatizarea Reţele Electrice Banat S.A.

Potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. civ., "oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă." Instanţele au reţinut în mod constant că autoritatea de lucru judecat cunoaşte două manifestări: prima corespunde unui efect negativ, de natură să oprească o a doua judecată şi presupune tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; cea de-a doua operează când efectul hotărârii se manifestă pozitiv şi relevă modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a mai fi contrazisă.

Deşi în lumina evoluţiei legislative a C. proc. civ. şi a dezvoltărilor doctrinare, ar rezulta că în privinţa efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, între cele două procese nu este neapărat necesar să fie întrunită tripla identitate de elemente (părţi, obiect şi cauză), trebuie, însă, să existe o identitate de chestiune litigioasă între aceleaşi părţi. Instanţa sesizată cu un al doilea litigiu este obligată să ţină seama de ceea ce s-a decis deja în prima hotărâre şi să-şi sprijine propriul raţionament pe dezlegările anterioare, în măsura în care acestea au legătură şi influenţează chestiunea litigioasă dedusă judecăţii.

Condiţia neinvocării sau neanalizării autorităţii de lucru judecat în al doilea litigiu, pe cale de apărare sau pe cale de excepţie, se impune a fi îndeplinită indiferent de modalitatea în care este analizată contrarietatea dintre hotărâri; altfel, revizuirea s-ar transforma într-o cale de atac de reformare prin care s-ar proceda la un control judiciar al celei de a doua hotărâri.

Înalta Curte reţine că prin notele scrise depuse la 13 aprilie 2021, în stadiul procesual al fondului, revizuenta a arătat că prin decizia civilă nr. 114 din 8 martie 2021, Curtea de Apel Timişoara a menţinut soluţia Tribunalului Timiş şi a tranşat cu autoritate de lucru judecat asupra calităţii B. S.A. de beneficiar la acţiunilor emise ca urmare a majorării capitalului social al B.. Această susţinere a părţii a fost analizată de Tribunalul Timiş în considerentele sentinţei civile nr. 254/PI din 4 mai 2022, iar prin dispozitivul aceleiaşi hotărâri a fost respinsă excepţia autorităţii de lucru judecat. B. S.A. a formulat apel împotriva acestei sentinţe, arătând că nu a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, ci efectul pozitiv al lucrului judecat. Curtea de Apel Timişoara a respins acest apel, iar asupra motivului de apel respectiv a statuat că "nu sunt întrunite condiţiile pentru a opera puterea de lucru judecat" întrucât prin considerentele deciziei civile nr. 114 din 8 martie 2021, "nu s-a tranşat chestiunea litigioasă care face obiectul prezentului litigiu, respectiv entitatea căreia îi vor reveni acţiunile emise de către intimata-pârâtă S.C. B..A. în schimbul aportului în natură al Statului Român."

Mai mult decât atât, instanţa supremă constată că cele două decizii pretins contradictorii au fost pronunţate în dosare cu obiect diferit, plângere împotriva rezoluţiei directorului ORC, respectiv anulare hotărâre AGA, şi că instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere a analizat această pretinsă contrarietate. Pe baza înscrisurilor de la dosar, Curtea de Apel Timişoara a concluzionat că, deşi iniţial revizuenta a avut calitatea de instituţie implicată, în urma divizării şi transmiterii participaţiilor deţinute către A. S.A., a pierdut această calitate.

Prin urmare, dacă în cel de-al doilea litigiu au fost analizate efectele lucrului judecat ale hotărârii invocate ca fiind contrară, partea în cauză nu o mai poate reitera pe calea revizuirii, pentru că se opune principiul autorităţii lucrului judecat, care garantează respectarea principiului securităţii raporturilor juridice.

Prin cererea de revizuire, autoarea căii extraordinare de atac reia, în esenţă, argumentele prezentate în notele scrise depuse la fond şi în motivele de apel, care au fost deja examinate de instanţele devolutive şi care nu mai pot fi reanalizate de instanţa de revizuire. Nemulţumirea revizuentei faţă de soluţiile pronunţate anterior cu privire la chestiunea în discuţie nu este un motiv suficient pentru ca hotărârea pretins contrară să fie înlăturată din ordinea juridică.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 573/A din 29 noiembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara – secţia de insolvenţă, societăţi, concurenţă neloială şi litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat, formulată de intimata Reţele Electrice Banat S.A. Instanţa supremă reţine că, în aplicarea art. 494 raportat la art. 452 C. proc. civ., pentru a se acorda cheltuielile de judecată, partea care le solicită trebuie să facă dovada existenţei acestora. Faţă de faptul că partea a depus la dosar factura nr. x din 5 aprilie 2024, conform înscrisului aflat la fila x, fără a avea indicat numărul dosarului în legătură cu care a fost acordată asistenţa juridică sau numărul contractului de asistenţă juridică, instanţa supremă constată că nu a fost făcută dovada cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 573/A din 29 noiembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara – secţia de insolvenţă, societăţi, concurenţă neloială şi litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi, pronunţată în dosarul nr. x/2019.

Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de intimata RETELE ELECTRICE BANAT S.A.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 mai 2024.