Special guardianship jurisdiction: effective domicile of hospitalized minor prevails over registered address under Art. 936 CPC
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Bucharest Sector 4 Civil Court, ruling in favor of the interpretation that prioritizes the protected person's effective location over their registered address. The dispute concerned the initiation of special guardianship for a minor who was hospitalized in Bucharest at the time the claim was filed but had a registered domicile in Craiova; the Craiova Court had initially referred the case to Bucharest, arguing that the "domicile" for guardianship purposes must be the effective place of residence to facilitate medical and psychological evaluations, while the Bucharest Court had returned it to Craiova, asserting that under general procedural rules, the change of the defendant's location during the proceedings did not alter the originally competent court. The Supreme Court determined that for guardianship proceedings, Article 936 of the Code of Civil Procedure references the "domicile" of the protected person, which, when interpreted alongside Articles 87 and 91 of the Civil Code, refers to the effective locus (actual place of residence) rather than the administrative registration, as this interpretation serves the best interests of the child and ensures efficient evidence gathering for necessary institutional inquiries.
Legislator headnote
AI generatedart. 114 alin. (1) C. proc. civ, art. 114 din C. proc. civ, art. 107 alin. (2) C. proc. civ, art. 91 C. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 936 C. proc. civ; Special guardianship jurisdiction: effective domicile of hospitalized minor prevails over registered address under Art. 936 CPC: Pentru a dispune astfel, instanţa a statuat în sensul că în raport de momentul introducerii cererii este incidentă regula de competenţă reglementată de art. 107 alin. (2) C. proc. civ., care statuează în sensul că instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2024
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 24.04.2024, sub nr. x/2024, petenţii A. şi B. în contradictoriu cu intimata C., au solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună instituirea tutelei pentru inimată.
II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 667 pronunţată la data de 10 iunie 2024 Judecătoria Craiova, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a analizat incidenţa prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ. şi a reţinut că noţiunea de domiciliu sau de reşedinţă a persoanei ocrotite trebuie interpretată prin prisma raţiunii pe care legiuitorul a avut-o în vedere în această materie, prin stabilirea unor norme de competenţă teritoriale derogatorii de la dreptul comun, care guvernează această materie.
A mai învederat că necesitatea stabilirii competenţei teritoriale în favoarea instanţei în circumscripţia căreia se află domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite a pornit de la împrejurarea că în cadrul acestei proceduri speciale, se impune, de cele mai multe ori, administrarea de probatorii referitoare la condiţiile în care persoana trăieşte.
Or, pentru o administrare cât mai eficientă şi facilă a probelor, se impune ca în cererile privind ocrotirea persoanei fizice, noţiunea de domiciliu sau de reşedinţă din cuprinsul dispoziţiilor art. 114 din C. proc. civ., să se interpreteze în sensul de locuinţă efectivă, respectiv domiciliul persoanei în fapt.
Din precizarea depusă de intimaţi, instanţa reţine că intimata C. este internată în Centrul Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii Dr. Nicolae Robănescu situat în Bucureşti, str. x, aflat în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.
2.2. Învestită prin declinare, prin sentinţa nr. 667 din 10 iunie 2024, Judecătoria Sectorul 4 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii, în favoarea Judecătoriei Craiova, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a dispune astfel, instanţa a statuat în sensul că în raport de momentul introducerii cererii este incidentă regula de competenţă reglementată de art. 107 alin. (2) C. proc. civ., care statuează în sensul că instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul.
A apreciat că modificarea domiciliului intimatei în cursul procesului nu atrage competenţa instanţei în a cărei rază teritorială intimata şi-a schimbat domiciliul.
Aşadar, competenţa teritorială a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti nu poate fi atrasă de faptul că Spitalul Bagdasar Arseni îşi are sediul pe raza sectorului 4 Bucureşti şi nici de faptul că, pe durata procesului, intimata a fost transferată la Centrul Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii "Dr. Nicolae Robănescu", situat în Bucureşti.
Instanţa a reţinut şi incidenţa prevederilor art. 89 şi art. 91 C. civ. şi a concluzionat că în speţă, competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Craiova.
III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, secţia civilă, pentru următoarele argumente:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, petenţii A. şi B. au solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună instituirea tutelei speciale ca măsură de ocrotire a intimatei C..
Faţă de obiectul acţiunii, în raport de care se stabileşte competenţa instanţei, Înalta Curte constată că sunt incidente prevederile art. 936 C. proc. civ., conform cărora "cererea de instituire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale cu privire la o persoană se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul".
Conflictul negativ de competenţă a fost determinat de interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite" în cauza dedusă judecăţii, cu privire la o persoană care nu se poate îngriji singură de interesele sale, aflată internată pe o durată nedeterminată într-un centru de îngrijire şi furnizare de servicii sociale.
Înalta Curte reţine că art. 91 din C. civ. prevede modalităţile în care se face dovada domiciliului şi a reşedinţei. Astfel, se stabileşte regula conform căreia dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate, în timp ce alineatul al treilea instituie excepţia, prevederile acestuia avându-şi fundamentul în împrejurarea că menţiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul şi reşedinţa persoanei nu au caracter constitutiv în ce priveşte determinarea acestora, ci numai caracter de luare în evidenţă a persoanei respective.
Ca urmare, domiciliul sau reşedinţa vor putea fi dovedite cu orice mijloc de probă, chiar şi atunci când prin aceasta se combat menţiunile corespunzătoare făcute în actul de identitate.
Totodată, art. 87 C. civ. prevede că "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".
Din interpretarea dispoziţiilor legale sus-menţionate rezultă că în accepţiunea C. civ., prin noţiunea "domiciliu" trebuie să se înţeleagă "locuinţa efectivă", chiar dacă aceasta este urmarea unei împrejurări care nu depinde de voinţa persoanei în cauză.
Raţiunile pentru care dispoziţiile art. 114 C. civ. atribuie competenţa instanţei de la domiciliul persoanei ocrotite,se regăsesc în criteriul locuinţei efective, mai ales că procedura privind instituirea tutelei speciale presupune, conform art. 938 C. civ., efectuarea unei evaluări medicale şi psihologice, un referat al instituţiei sanitare şi punct de vedere al medicului curant, dar şi o anchetă a autorităţii tutelare, demersuri ce implică măsuri luate la locul unde se află internată persoana.
Reţinând aceste considerente, Înalta Curte constată că noţiunea "domiciliu" trebuie interpretată în sens larg, relevanţă având nu atât locuinţa luată în evidenţă a persoanei ocrotite, ci adresa unde aceasta locuieşte efectiv, în scopul asigurării respectării dreptului la apărare şi facilitarea administrării probatoriului în vederea soluţionării cauzei.
Conform aspectelor factuale relevate de reclamanţi prin cererea de istituire a tutelei, confirmate de înscrisurile depuse la dosar, intimata este internată la momentul introducerii cererii la Spitalul Bagdasar – Arseni, ulterior transferată către Centrul Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii Dr. Nicolae Robănescu – ambele situate în Bucureşti.
În raport de aceste împrejurări, Înalta Curte va ţine seama de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesităţile probatorii şi la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, având în vedere că intimata se află pentru o perioadă nedeterminată în centrul de îngrijire, impusă de evoluţia nefavorabilă cauzată de accidentul grav a cărei victimă a fost.
Pentru argumentele prezentate, în aplicarea art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Inalta Curte urmează a stabili competenţa de solutionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 decembrie 2024.