Contest against procedural delay for undrafted judgment dismissed as moot after decision was drafted
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the challenge for delay as moot, finding that the situation requested by the complainant to be remedied had ceased to exist because the lower court’s decision had been drafted on December 9, 2024, one day prior to this ruling. The dispute arose from a civil proceeding against a municipality regarding compensation for the loss of use of land, where the appellant alleged that the Court of Appeal had violated the right to a fair trial and reasonable time by failing to draft and serve Decision No. 806/2024, pronounced on July 19, 2024, within statutory deadlines. The court applied Article 522 of the Code of Civil Procedure, specifically provision 522(2)(1), which addresses situations where a legal term for finalizing a procedure or drafting a judgment expires without result, concluding that since the decision had been drafted, the challenge for delay lost its object and was rejected without further measures.
Legislator headnote
AI generatedart. 453 alin. (2) C. proc. civ, art. 6 alin. (1) C. proc. civ, art. 522 C. proc. civ, art. 522 alin. (1) C. proc. civ, art. 522 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ; Contest against procedural delay for undrafted judgment dismissed as moot after decision was drafted: În speţă, situaţia invocată de către contestator se circumscrie ipotezei reglementate de art. 522 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.: "când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2024
I. Circumstanţele cauzei
1. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie
Prin decizia civilă nr. 806 A din data de 19 iulie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis în parte cererea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General.
A obligat pârâtul la plata către reclamanta A. a contravalorii lipsei de folosinţă pentru terenul în suprafaţă de 2421 mp situat în Bucureşti, str. x, lot x, nr. cadastral x, înscris în CF nr. x a localităţii Bucureşti, în sumă de 584.403 RON pentru perioada 11.04.2016-31.05.2023 şi în continuare, începând cu 1.06.2023 şi câtă vreme se menţine regimul actual al terenului, la o valoare lunară de 1019,99 euro, indexată potrivit metodologiei prevăzute de HCGMB 211/2006.
A respins cererea formulată de reclamanta B., ca neîntemeiată.
A obligat pârâtul la plata către reclamanta A. a cheltuielilor de judecată în sumă de 41.173,5 RON, din care 2000 RON reprezentând onorariul expertului tehnic judiciar, 9449 taxa de timbru aferentă pretenţiilor admise pentru judecata în primă instanţă, 4724,5 taxa de timbru aferentă pretenţiilor admise pentru judecata în apel şi 25.000 RON reprezentând onorariul avocaţial aferent ambelor faze procesuale, cu aplicarea art. 453 alin. (2) C. proc. civ.
2. Contestaţia privind tergiversarea procesului
La data de 18 noiembrie 2024, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost înregistrată contestaţia privind tergiversarea procesului ce face obiectul dosarului nr. x/2019, formulată de contestatoarea A..
În susţinerea contestaţiei, s-a arătat că, în fapt, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a soluţionat, prin decizia civilă nr. 806 din data de 19 iulie 2024, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele A. şi B. în contradictoriu cu pârâtul Minicipiul Bucureşti prin Primar General, după anularea sentinţei civile nr. 1646 din data de 27 octombrie 2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă.
S-a precizat că, de la momentul pronunţării deciziei nr. 806 din data de 19 iulie 2024 de către instanţa de apel şi până la momentul formulării prezentei contestaţii, hotărârea nu a fost redactată şi nici comunicată, împrejurare ce reprezintă, în opinia petentei, o încălcare a dispoziţiilor art. 426 alin. (5) şi art. 6 alin. (1) C. proc. civ., precum şi a art. 224 alin. (1) din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Astfel, apreciind că i-au fost încălcate dreptul la un proces echitabil, precum şi cel la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil şi previzibil, a solicitat să se dispună ca instanţa învestită cu soluţionarea dosarului nr. x/2019 să redacteze decizia civilă nr. 806 din data de 19 iulie 2024.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 522 C. proc. civ.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă
Analizând contestaţia formulată de contestatoarea A. privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Înalta Curte reţine următoarele:
Reglementările legale referitoare la contestaţia privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural particular, oferit de normele de procedură, ce are aplicabilitate în situaţiile în care se constată că soluţionarea cauzei a fost amânată nejustificat şi se pot dispune măsuri pentru înlăturarea situaţiei ce a provocat întârzierea, prin pronunţarea unei hotărâri definitive, chiar în condiţiile în care acest termen este variabil, în raport cu circumstanţele particulare ale fiecărei pricini.
Prin urmare, acest mijloc procedural nu reprezintă o cale de atac, ci un remediu circumscris scopului adoptării unor măsuri, în condiţiile prevăzute de lege, de natură a asigura respectarea dreptului părţilor la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil.
Conform art. 522 alin. (1) C. proc. civ., "Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată."
Ceea ce caracterizează această instituţie juridică este pasivitatea instanţei de judecată, care, deşi are la dispoziţie mijloacele legale pentru corijarea conduitelor procesuale necorespunzătoare ale părţilor sau ale altor participanţi la procedură, nu le aplică ori nesocoteşte ea însăşi anumite prevederi legale, care-i impun îndeplinirea unui act de procedură într-un anumit termen.
În speţă, situaţia invocată de către contestator se circumscrie ipotezei reglementate de art. 522 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.: "când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat".
Verificând stadiul dosarului nr. x/2019 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Înalta Curte constată că decizia nr. 806 A din data de 19 iulie 2024, prin care acesta a fost soluţionat, a fost redactată la data de 9 decembrie 2024.
Ca atare, cum decizia în considerarea căreia a fost iniţiat prezentul demers judiciar a fost redactată, Înalta Curte reţine că a încetat situaţia ce se solicita de către contestatoare a fi înlăturată, astfel că, va constata ca rămasă fără obiect contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de A. în dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca rămasă fără obiect, contestaţia formulată de petenta A., privind tergiversarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 decembrie 2024.