Revision of criminal civil liability dismissed as inadmissible after acquittal of public official in nightclub disaster

Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2024

Asupra cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

1. Hotărârea pronunţată de prima instanţă de instanţa penală:

Prin sentinţa penală nr. 1897 din 16 decembrie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală a hotărât următoarele:

A respins, ca nefondate, cererile de excludere a probelor (interceptări) administrate în cursul urmăririi penale, formulate de inculpaţii A. si B..

A respins cererile de aplicare a art. 19 din Legea nr. 682/2002, formulate de inculpaţii C., D. si E., ca nefondate.

În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. (1) C. pen. şi aplicarea art. 309 C. pen. a fost condamnat inculpatul F. , la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu producerea unor consecinţe deosebit de grave (in conformitate cu Decizia nr. 405/2016 a CCR).

A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. proc. pen. o durată de 5 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 297 alin. (1) C. pen. a fost condamnat F. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit (în conformitate cu Decizia nr. 405/2016 a CCR).

A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b), art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a dispus ca inculpatul F. să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani si 6 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1 an, în final 8 ani si 6 luni închisoare, precum şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen.. a aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante.

În baza art. 72 C. pen. s-a dedus perioada reţinerii şi arestării preventive de la 06.11.2015 la 11.11.2015.

(...)

A mentinut măsura asigurătorie dispusa prin Ordonanta DNA din 17.10.2016.

În temeiul art. 397 C. proc. pen. şi art. 19, art. 20, 24 C. proc. pen. rap. la art. 1349 C. civ., art. 1357 C. civ., art. 1373 C. civ., art. 1382 C. civ., art. 1385 C. civ.,art. 1386 C. civ., art. 1387 C. civ., art. 1388 C. civ., art. 1390 alin. (1), (2), (3) C. civ., art. 1391 alin. (1) şi (2) C. civ., art. 1392 C. civ., a admis urmatoarele acţiuni civile exercitate şi a obligat în solidar pe inculpaţii F., G., H., C., D., E., B., I., J., K., L., S.C. M. S.R.L., S.C. N. S.R.L. si partile responsabile civilmente Unitatea Administrativ Teritoriala-Subdiviziunea Administrativ Teritoriala Sector 4 (in solidar cu inculpatii F., G., H.), Inspectoratul Pentru Situatii De Urgenta "Dealu Spirii, Bucuresti-Ilfov (in solidar cu inculpatii K. si L.) la plata sumelor solicitate, după cum urmează:

- 250.000 euro reprezentând daune morale către fiecare dintre părţile civile O. şi P. (victimă Q.);

- 150.000 euro reprezentând daune morale către partea civila R. (victimă Q.);

- 250.000 euro reprezentând daune morale către fiecare dintre părţile civile S. şi T. (victimă U.);

- 150.000 euro reprezentând daune morale către partea civila V. (victimă U.);

- 250.000 euro reprezentând daune morale către fiecare dintre părţile civile W. şi X. (victimă Y.);

- 1.000.000 RON reprezentând daune morale către fiecare dintre părţile civile Z. si AA.(victimă BB.);

- 300.000 euro reprezentând daune morale si 20.000 RON reprezentând daune materiale către partea civilă CC. (victimă DD.);

- 1.500.000 RON reprezentând daune morale şi 5.000 RON reprezentând daune materiale către fiecare dintre părţile civile EE. şi FF. (victimă GG.);

- 250.000 euro reprezentând daune morale către fiecare dintre părţile civile HH. şi II. (victimă JJ.);

- 150.000 euro reprezentând daune morale şi 6.881,24 RON reprezentând daune materiale către partea civila KK. (victimă JJ.).

În temeiul art. 397 C. proc. pen. şi art. 19, art. 20, 24 C. proc. pen. rap. la art. 1349 C. civ., art. 1357 C. civ., art. 1373 C. civ., art. 1382 C. civ., art. 1385 C. civ.,art. 1386 C. civ., art. 1387 C. civ., art. 1388 C. civ., art. 1390 alin. (1), (2), (3) C. civ., art. 1391 alin. (1) şi (2) C. civ., art. 1392 C. civ., a admis in parte urmatoarele acţiuni civile exercitate şi a obligat în solidar pe inculpaţii F., G., H., C., D., E., B., I., J., K., L., S.C. M. S.R.L., S.C. N. S.R.L. şi partile responsabile civilmente Unitatea Administrativ Teritoriala-Subdiviziunea Administrativ Teritoriala Sector 4 (in solidar cu inculpatii F., G., H.), Inspectoratul Pentru Situatii De Urgenta "Dealu Spirii" Bucuresti-Ilfov (in solidar cu inculpatii K. si L.) la plata urmatoarelor sume, după cum urmează (...)

În temeiul art. 397 C. proc. pen. şi art. 19, art. 20 C. proc. pen. rap. la art. 1349 C. civ., art. 1373 C. civ., art. 1382 C. civ., art. 1385 C. civ.,art. 1386 C. civ., a admis urmatoarele acţiuni civile exercitate şi a obligat în solidar pe inculpaţii F., G., H., C., D., E., B., I., J., K., L., S.C. M. S.R.L., S.C. N. S.R.L. şi partile responsabile civilmente Unitatea Administrativ Teritoriala-Subdiviziunea Administrativ Teritoriala Sector 4 (in solidar cu inculpatii F., G., H.), Inspectoratul Pentru Situatii De Urgenta "Dealu Spirii" Bucuresti-Ilfov (in solidar cu inculpatii K. si L.) la plata sumelor solicitate, după cum urmează:

a.56.188,83 euro către Ministerul Transporturilor – Şcoala Superioară de Aviaţie şi 1551,36 euro către Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General de Aviaţie;

b. 126.054,56 euro şi 562,5 dolari către Ministerul Apărării Naţionale UM 02515 L;

d. 6.657,33 RON - ce reprezintă medicamente(2164,24 RON) şi materiale sanitare(4493,09 RON) -, sumă care nu a fost defalcată raportat la pacienţi, către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;

e. 6.725,36 RON – ce reprezintă îngrijirile medicale acordate pacienţilor în timpul deplasării către aeroportul Otopeni, pentru a fi transportate în străinătate – către Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

f.1.832,16 RON – ce reprezintă cheltuieli constând în servicii medicale şi medicamente - sumă care nu a fost defalcată raportat la pacienţi, către Spitalul Clinic de Urgenţă "SF. Pantelimon" Bucureşti;

g. 21.905,4 RON – ce reprezintă un număr de 93 de misiuni de salvare la clubul M. în data de 30.10.2015 - către Ministerul Sănătăţii – Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov;

h. 28.090.578,83 RON – din care suma de 11.340.578,83 RON reprezintă plăţi către clinicile din străinătate şi plăţi directe către victime şi suma de 16.784.000 RON reprezintă suplimentarea finanţării spitalelor din România care derulează programul AP-ATI în cadrul cărora sunt trataţi pacienţii critici de la accidentul M. - către Ministerul Sănătăţii;

i. 980.725,5 RON – ce reprezintă contravaloarea ajutoarelor de urgenţă acordate din bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale -, sumă actualizată la data plăţii efective cu indicele inflaţiei şi dobânda legală, către Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale;

j. 722.142,54 RON – ce reprezintă contravaloarea serviciilor medicale acordate de Spitalul AKH Viena părţii civile LL. -, sumă la care se adaugă dobânzi şi penalităţi până la data plăţii către Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti;

k. A luat act că Ministerul Afacerilor Interne-Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză,

l. A luat act că Ministerul Afacerilor Externe nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză

A stabilit ca despagubirile fixate in euro, vor fi achitate la cursul BNR din momentul platii.

f.1.832,16 RON – ce reprezintă cheltuieli constând în servicii medicale şi medicamente - sumă care nu a fost defalcată raportat la pacienţi, către Spitalul Clinic de Urgenţă "SF. Pantelimon" Bucureşti;

g. 21.905,4 RON – ce reprezintă un număr de 93 de misiuni de salvare la clubul M. în data de 30.10.2015 - către Ministerul Sănătăţii – Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov;

h. 28.090.578,83 RON – din care suma de 11.340.578,83 RON reprezintă plăţi către clinicile din străinătate şi plăţi directe către victime şi suma de 16.784.000 RON reprezintă suplimentarea finanţării spitalelor din România care derulează programul AP-ATI în cadrul cărora sunt trataţi pacienţii critici de la accidentul M. - către Ministerul Sănătăţii;

i. 980.725,5 RON – ce reprezintă contravaloarea ajutoarelor de urgenţă acordate din bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale -, sumă actualizată la data plăţii efective cu indicele inflaţiei şi dobânda legală, către Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale;

j. 722.142,54 RON – ce reprezintă contravaloarea serviciilor medicale acordate de Spitalul AKH Viena părţii civile LL. -, sumă la care se adaugă dobânzi şi penalităţi până la data plăţii către Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti;

k. A luat act că Ministerul Afacerilor Interne-Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză,

l. A luat act că Ministerul Afacerilor Externe nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză

A stabilit ca despagubirile fixate in euro, vor fi achitate la cursul BNR din momentul platii.

În baza art. 274 alin. (2), (3) C. proc. pen. a obligat pe fiecare dintre inculpatii F., G., in solidar cu partea responsabila civilmente Unitatea Administrativ Teritoriala-Subdiviziunea Administrativ Teritoriala Sector 4 la plata sumei de 12.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 274 alin. (2), (3) C. proc. pen. a obligat pe fiecare dintre inculpaţii H., MM. în solidar cu partea responsabilă civilmente Unitatea Administrativ Teritoriala-Subdiviziunea Administrativ Teritoriala Sector 4 la plata sumei de 9.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 276 alin. (1), (4) C. proc. pen. a obligat pe fiecare din inculpatii F., G., H., C., D., E., B., A. I., J., K., L., S.C. M. S.R.L., S.C. N. S.R.L. in solidar cu partile responsabile civilmente Unitatea Administrativ Teritoriala-Subdiviziunea Administrativ Teritoriala Sector 4 si Inspectoratul Pentru Situatii De Urgenta "Dealu Spirii, Bucuresti-Ilfov, la plata sumei de 888,77 RON reprezentand cheltuieli judiciare avansate de părti.

În sarcina inculpatului F. s-a reţinut că, în calitate de primar al Sectorului 4 al municipiului Bucureşti a încălcat disp.art. 6 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 coroborat cu art. 268 alin. (5), (6) din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 571/2003 si art. 30 alin. (1), (2) din Legea nr. 307/2006, si art. 63 alin. (1) si 5 lit. g) din Legea Administratiei Publice Locale nr. 215/2001, şi, la data de 14.01.2015, a eliberat autorizaţia în folosul funcţionării S.C. M. S.R.L. deşi clubul nu era avizat/autorizat pentru securitatea la incendiu.

De asemenea, s-a reţinut în sarcina aceluiaşi inculpat că, în calitate de primar al Sectorului 4 al municipiului Bucureşti a încălcat disp.art. 6 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 coroborat cu art. 268 alin. (5), (6) din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 571/2003 si art. 30 alin. (1), (2) din Legea nr. 307/2006, si art. 63 alin. (1) si 5 lit. g) din Legea Administratiei Publice Locale nr. 215/2001, şi la data de la data de 30.01.2015 a emis autorizaţia de funcţionare nr. x/30.01.2015 pentru NN. S.R.L. pentru activităţile de alimentaţie publică deşi restaurantul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu, contribuind la folosul funcţionării NN. S.R.L..

2. Hotărârea pronunţată în apel de instanţa penală:

Prin decizia penală nr. 566/A din data de l2 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2016 în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. au fost admise apelurile formulate împotriva sentinţei penale nr. 1897/16.12.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie; Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi de mai mulţi inculpaţi.

A fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală nr. 1897/16.12.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, secţia I-a Penală şi, rejudecând:

S-a înlăturat dispoziţia de respingere ca neîntemeiate a cererilor de excludere a probelor (interceptări) administrate în cursul urmăririi penale, formulate de inculpaţii A. si B..

În temeiul art. 281 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la Deciziile Curţii Constituţionale nr. 51/2016, 302/2017 şi 26/2019 s-a constatat nulitatea absolută a procedeului probatoriu al punerii în executare a supravegherii tehnice dispuse prin Ordonanţa din data de 31.10.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

În temeiul art. 102 C. proc. pen. s-a dispus excluderea suporţilor optici pe care sunt stocate rezultatele obţinute din activitatea de supraveghere tehnică şi a proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate .

(...)

În temeiul art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat inculpatul F., funcţionar public, primar al Sectorul 4 al municipiului Bucureşti la data faptelor la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu (autorizaţia S.C. M. SRL).

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

În baza art. 72 C. pen. a fost dedusă perioada reţinerii şi arestării preventive de la 06.11.2015 la 11.11.2015.

În temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul F. sub aspectul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu, prev. şi ped. de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (autorizaţia S.C. NN. SRL), fapta nefiind prevăzută de legea penală.

În baza art. 1357 C. civ. şi art. 2 şi 3 din CEDO au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii C., E., D., S.C. M. S.R.L., J., I., S.C. N. S.R.L., Unitatea Administrativ Teritorială - Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 şi Inspectoratul Pentru Situaţii De Urgenţă "Dealu Spirii" Bucuresti-Ilfov la plata următoarelor despăgubiri: (...).

În baza art. 2, 3 CEDO au fost obligaţi, în solidar, Unitatea Administrativ Teritorială-Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 şi Inspectoratul Pentru Situaţii De Urgenţă "Dealu Spirii" Bucuresti-Ilfov la plata următoarelor despăgubiri (...).

Au fost respinse, ca inadmisibile, toate acţiunile civile formulate împotriva inculpaţilor F., G., G., H., MM., K., L..

În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen. au fost lăsate nesoluţionate toate acţiunile civile formulate împotriva inculpatei B..

A fost înlăturată dispoziţia de obligare a inculpaţilor F., G., H., C., D., E., B., A. I., J., K., L., S.C. M. S.R.L., S.C. N. S.R.L. în solidar cu partile responsabile civilmente Unitatea Administrativ Teritoriala-Subdiviziunea Administrativ Teritoriala Sector 4 si Inspectoratul Pentru Situatii De Urgenta "Dealu Spirii, Bucuresti-Ilfov, la plata sumei de 888,77 RON reprezentand cheltuieli judiciare avansate de parti.

Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei atacate dacă nu sunt contrare prezentei decizii.

A fost revocată măsura asigurătorie dispusă prin Ordonanţa DNA nr. 909/P/2015 din 17.12.2015 – F..

3. Hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în procesul penal, în recursul în casaţie:

Prin decizia penală nr. 397/RC din 21 iunie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a respins, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii L., C., A. şi K. împotriva deciziei penale nr. 566/A din data de 12 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2016.

A obligat pe recurenţii-inculpaţi L., C., A. şi K. la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

A admis recursul în casaţie formulat de inculpatul F. împotriva aceleiaşi decizii.

A casat în parte, decizia atacată, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatului F., desfiinţând în aceleaşi limite şi sentinţa penală nr. 1897 din data de 16 decembrie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2016 şi, în rejudecare:

În temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) şi alin. (3) C. proc. pen., cu referire la art. 396 alin. (5) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a achitat pe inculpatul F. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (autorizaţia S.C. M. SRL).

A înlăturat dispoziţia privind obligarea inculpatului F. la plata cheltuielilor judiciare către stat.

A anulat formele de executare emise în baza sentinţei penale nr. 1897 din data de 16 decembrie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 566/A din data de 12.05.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în acelaşi dosar privind pe inculpatul F. şi a dispus punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este arestat în altă cauză.

Cheltuielile judiciare ocazionate de recursul în casaţie declarat de acest inculpat au rămas în sarcina statului.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi şi intimaţii inculpaţi, în sumă de câte 680 RON, au rămas în sarcina statului.

4. Cererea de revizuire şi motivele invocate:

Astfel cum revizuenta a precizat la termenul acordat în cauză, Unitatea Administrativ Teritorială - Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 a promovat calea extraordinară de atac a revizuirii împotriva deciziei penale nr. 397/RC din 21 iunie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală.

A solicitat admiterea revizuirii formulate şi schimbarea din dispozitivul deciziei a cărei revizuire o solicită, a menţiunii privind calitatea de parte responsabilă civilmente a Unităţii Administrativ Teritoriale – Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4.

În fundamentarea cererii de revizuire a învederat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile art. 511 alin. (4) C. proc. civ., dar şi ale art. 453 alin. (2) C. proc. civ., precum şi cele ale art. 509 alin. (1) pct. 6 şi art. 510 alin. (1) din acelaşi cod.

După o amplă expunere a soluţiilor pronunţate în cauză, revizuenta a arătat că răspunderea delictuală pentru prejudiciul cauzat prin fapta altuia se explică prin existenţa relaţiilor speciale între autorul faptei prejudiciabile si persoana chemată de lege să răspundă pentru repararea acelui prejudiciu; aceste relaţii speciale există atunci când autorul faptei prejudiciabile se află în sfera de autoritate a persoanei răspunzătoare.

Răspunderea pentru fapta altuia apare ca fiind o modalitate suplimentară de ocrotire a intereselor victimei.

A mai afirmat că potrivit art. 1373 alin. (1) C. civ., "comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepuşii săi ori de câte ori fapta săvârşită de aceştia are legătură cu atribuţiile sale sau cu scopul funcţiilor încredinţate".

Art. 1373 alin. (2) C. civ. defineşte termenul de comitent ca fiind "persoana care în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcţia, supravegherea si controlul asupra celui care îndeplineşte anumite funcţii sau însărcinări în interesul său ori al altuia".

Esenţial pentru calităţile de comitent şi de prepus este existenţa unui raport de subordonare care îşi are temeiul în împrejurarea că, pe baza acordului de voinţă între ele, o persoană fizică sau juridică a încredinţat unei persoane fizice o anumită însărcinare, născându-se astfel dreptul comitentului de a da instrucţiuni, de a direcţiona, îndruma si controla activitatea prepusului, acesta din urmă fiind ţinut să urmeze îndrumările primite.

A mai precizat că răspunderea comitentului pentru fapta prepusului se fundamentează pe ideea de garanţie.

Astfel, prin art. 1373 C. civ. se instituie o obligaţie de garanţie a comitentului, în solidar cu prepusul, faţă de victima prejudiciului, garanţie menită să ofere victimei posibilităţi mai mari de a fi despăgubită.

Pentru angajarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, în persoana acestuia trebuie întrunite toate condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.

În acest sens, trebuie făcută dovada existenţei următoarelor elemente: fapta ilicită săvârşită de prepus, existenţa prejudiciului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită si prejudiciu; vinovăţia prepusului, inexistenţa unei cauze exoneratoare.

Alături de condiţiile generale, potrivit art. 1373 C. civ., mai trebuie îndeplinite două condiţii: existenţa, la data săvârşirii faptei, a raportului de prepuşenie şi săvârşirea faptei de către prepus în legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor ce i-au fost încredinţate de comitent.

Solidaritatea dintre comitent şi prepus se întemeiază pe dispoziţiile art. 1383 C. civ.

Revizuenta a precizat că justificarea promovării cererii de revizuire rezidă în faptul că prin decizia nr. 397RC din 21 iunie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a fost admis recursul în casaţie, a fost casată în parte decizia atacată şi a fost desfiinţată tot în parte şi sentinţa tribunalului, iar în urma rejudecării, în temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) şi art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., a fost dispusă achitarea recurentului F. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (autorizaţia S.C. M. SRL).

A concluzionat că în condiţiile în care inculpatele G., H. şi MM. – funcţionare în cadrul Unităţii Administrativ Teritoriale - Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 – au fost achitate prin decizia nr. 566/A din 12 mai 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, iar apoi, în urma admiterii recursului în casaţie, a fost achitat şi F., care a îndeplinit funcţia de primar, în mod eronat revizuenta Unitatea Administrativ Teritorială - Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 a rămas în continuare parte responsabilă civilmente, deşi niciun prepus al acesteia nu mai este condamnat în cauza respectivă, nemaiexistând temei pentru răspunderea civilă delictuală pentru fapta lor.

În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 453 alin. (2) C. proc. pen. şi art. 509 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

5. Apărările formulate în cauză:

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dealul Spirii Bucureşti-Ilfov a invocat prin întâmpinarea formulată, excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a solicitat să se dispună declinarea către Tribunalul Bucureşti a cererii de revizuire privind sentinţa penală nr. 1867 din 16.12.2019 şi către Curtea de Apel Bucureşti a revizuirii privind decizia penală nr. 566/A/12 mai 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti;

În privinţa deciziei 397 RC din 21.06. 2023 a ICCJ a apreciat că trebuie reţinută spre competentă soluţionare şi respinsă ca inadmisibilă pentru neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a acestei căi extraordinare de atac şi ca fiind fără obiect, iar pe fond, a solicitat respingerea revizuirii ca neîntemeiată.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila şi Inspectoratul General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne prin întâmpinările depuse au solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată.

Spitalul de Urgenţă Prof. Dr. Dimitrie Gerota a invocat excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant pentru av. OO. şi excepţia tardivităţii introducerii cererii de revizuire. A solicitat anularea cererii de revizuire sau dacă se va înlătura excepţia netimbrării, respingerea ca nefondată a prezentei căi extraordinare de atac.

Ministerul Apărării Naţionale pentru Unitatea Militară 02515L a solicitat respingerea cererii de revizuire, în principal ca fiind tardiv formulată şi în subsidiar, ca fiind nefondată.

Prin întâmpinare, PP. a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire, iar în subsidiar, respingerea acesteia ca fiind tardiv formulată.

Prin întâmpinare, QQ., RR. şi SS. au solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca nefondată, menţinerea ca temeinice şi legale a hotărârilor pronunţate în cauză.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., se constată că aceasta este inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:

Se reţine că importanţa revizuirii ca instituţie juridică rezidă în faptul că reprezintă un remediu procesual important pentru eliminarea acelor situaţii de excepţie care au determinat o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanţa sa, oferind părţilor posibilitatea desfiinţării unei hotărâri judecătoreşti definitive care se vădeşte a fi greşită în raport cu unele împrejurări de fapt descoperite după pronunţarea acesteia.

Cum retractarea unei hotărâri judecătoreşti definitive produce efecte asupra stabilităţii raporturilor juridice civile, legea reglementează această cale de atac numai în cazuri strict determinate.

Obiectul căii de atac a revizuirii este reglementat de dispoziţiile art. 509 alin. (1) C. proc. civ., text legal potrivit căruia se poate solicita revizuirea "unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul".

De asemenea, prevederile art. 509 alin. (2) C. proc. civ., prevăd în mod expres, pe cale de excepţie de la regula menţionată anterior, că sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul, pentru motivele de revizuire prevăzute la pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-11.

Aşadar, revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătoreşti expres şi limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., întrucât, în caz contrar, ar fi încălcat principiul legalităţii căii de atac prevăzut de art. 457 alin. (1) din acelaşi cod, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate "numai dacă sunt prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta."

Cu caracter de noutate în materia revizuirii civile, sunt dispoziţiile art. 453 alin. (2) C. proc. pen., conform cărora revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în procesul penal, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută doar în faţa instanţei civile, potrivit regulilor edictate de C. proc. civ.

Faţă de dispoziţiile enunţate, se constată că secţia I Civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este competentă să soluţioneze şi prezenta cerere de revizuire.

Temeiurile care stau la baza exercitării acestei căi extraordinare de atac sunt prevăzute în mod limitativ în art. 509 alin. (1) C. proc. civ., aşadar, atunci când sunt invocate alte motive, retractarea unei hotărâri judecătoreşti prin intermediul revizuirii devine inadmisibilă, ceea ce subliniază concluzia că normele care guvernează această materie sunt de strictă interpretare şi aplicare.

Pe cale de consecinţă, o hotărâre definitivă nu poate fi pusă în discuţie decât în cazuri excepţionale, expres şi limitativ prevăzute de lege, revizuirea neputând fi un al doilea apel, neprevăzut de lege, întrucât s-ar înfrânge principiul securităţii juridice, element esenţial al dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 par. 1 CEDO.

Prin prezentul demers judiciar s-a solicitat "schimbarea" din dispozitivul deciziei penale nr. 397/RC din 21 iunie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, a menţiunii privind calitatea de parte responsabilă civilmente a Unităţii Administrativ Teritoriale – Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4, şi s-a învederat că nu mai există temei pentru menţinerea răspunderii civile şi a obligării la plata despăgubirilor civile, dat fiind faptul că niciun prepus al acesteia nu mai este condamnat în pricina respectivă.

La termenul acordat în cauză, revizuenta prin avocat, a precizat că obiectul cererii de revizuire priveşte exclusiv decizia penală nr. 397/RC din 21 iunie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală prin care s-a soluţionat recursul în casaţie declarat împotriva deciziei penale nr. 566/A din data de 12 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2016.

S-a mai arătat că această hotărâre nu conţine dispoziţii cu privire la modul de soluţionare a laturii civile, astfel încât prin cererea de faţă se urmăreşte revizuirea laturii civile a hotărârii mai sus arătate, în măsura în care o atare cale extraordinară de atac ar fi deschisă părţilor, revizuentul indicând drept temei al cererii sale, dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. în conformitate cu care "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă (...) s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere".

Prioritar, instanţa urmează a analiza condiţiile de admisibilitate ale revizuirii prin raportare la cerinţele instituite prin dispoziţiile legale enunţate.

În prealabil, trebuie remarcat că decizia penală nr. 397/RC din 21 iunie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, supusă prezentei revizuiri, nu conţine dispoziţii pe latură civilă, astfel încât soluţia inadmisibilităţii apare evidentă, câtă vreme cerinţa imperioasă care se desprinde din dispoziţiile art. 453 alin. (2) C.pr.penală referitoare la obiectul unei atare căi de atac – "Revizuirea hotărârilor judecătoreşti penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în faţa instanţei civile, potrivit C. proc. civ.." – nu este îndeplinită în cauză.

În speţă, conţine dispoziţii cu privire la modul de soluţionare a laturii civile decizia pronunţată în apel de instanţa penală, respectiv decizia penală nr. 566/A din 12 mai 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia I penală, cu privire la care se putea, eventual, exercita o atare cale extraordinară de atac de retractare, dar nu şi decizia dată în recursul în casaţie pe latură penală, care face obiectul prezentei cereri de revizuire.

În altă ordine de idei, se mai reţine că situaţia premisă a cazului de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 6 C. proc. civ., invocat în cerere, porneşte de la faptul că hotărârea susceptibilă de retractare s-a bazat pe o altă hotărâre, care ulterior a fost casată, anulată sau schimbată, şi astfel a dispărut suportul probatoriu pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se solicită.

De asemenea, o condiţie esenţială care trebuie respectată în acest caz de revizuire este existenţa unui raport de cauzalitate între hotărârea desfiinţată şi hotărârea care face obiectul revizuirii, adică prima hotărâre trebuie să fi avut un rol determinant în pronunţarea hotărârii la a cărei retractare se tinde.

În speţă, se constată că prin decizia penală nr. 397/RC din 21 iunie 2023, a cărei revizuire se solicită, Înalta Curte, analizând recursul în casaţie cu care a fost învestită, a casat în parte decizia penală recurată, în sensul că a fost achitat inculpatul F., fără a exista dispoziţii cu privire la latura civilă.

Se observă că, revizuenta este nemulţumită de modalitatea în care instanţa a soluţionat cauza prin hotărârea a cărei revizuire se cere, în sensul că s-a omis reanalizarea aspectelor civile consecutiv casării dispuse pe latură penală, deşi consideră că o astfel de analiză s-ar fi impus.

Revizuenta tinde, astfel, la obţinerea unui nou control de legalitate asupra laturii civile soluţionate definitiv de instanţa penală în apel, prin intermediul atacării deciziei pronunţată în recursul în casaţie prin prezenta cerere de revizuire.

Aşadar, nu supune analizei o hotărâre judecătorească pronunţată într-o altă cauză, care să fi fost desfiinţată şi pe care să se fi bazat soluţia din prezenta cauză, cum cere art. 509 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., ci o hotărâre dată în aceeaşi cauză, dar într-o etapă procesuală diferită.

Ca atare, hotărârea a cărei revizuire se cere nu doar că nu s-a întemeiat pe o hotărâre a unei alte instanţe care să fi fost între timp casată, ci ea însăşi a fost hotărârea ce a casat hotărârile anterior pronunţate în nivelurile de ierarhie jurisdicţională.

Înalta Curte apreciază că nu intră în puterea de cenzură a instanţei învestite cu judecarea cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. modalitatea în care instanţa de recurs a soluţionat cauza cu care a fost învestită în cadrul aceluiaşi ciclu procesual, căci astfel s-ar deschide calea recursului la recurs, ceea ce este inadmisibil, în raport de caracterul definitiv al deciziei penale nr. 397RC din 21 iunie 2023 a ICCJ, secţia penală.

Nu în ultimul rând, se constată că prin decizia penală nr. 566/A din data de 12 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2016, s-a soluţionat apelul promovat în cauză, în sensul că "În baza art. 1357 C. civ. şi art. 2 şi 3 din CEDO au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii C., E., D., S.C. M. S.R.L., J., I., S.C. N. S.R.L., Unitatea Administrativ Teritorială -Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 şi Inspectoratul Pentru Situaţii De Urgenţă "Dealu Spirii" Bucuresti-Ilfov la plata următoarelor despăgubiri: (...), iar în baza art. 2, 3 CEDO au fost obligaţi, în solidar, Unitatea Administrativ Teritorială-Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 şi Inspectoratul Pentru Situaţii De Urgenţă "Dealu Spirii, Bucuresti-Ilfov la plata următoarelor despăgubiri (...)".

Înalta Curte reţine că Unitatea Administrativ Teritorială – Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 a fost obligată la despăgubiri către părţile civile nu în calitate de comitent al prepusului F., achitat ulterior prin admiterea recursului în casaţie, ci în nume propriu şi pentru fapta proprie, obligaţie reţinută în temeiul art. 1357 C. civ. şi art. 2, 3 CEDO.

Temeiurile de drept indicate de instanţa de apel, art. 2 CEDO – Dreptul la viaţă şi art. 3 – Interzicerea torturii, reliefează distincţia realizată între răspunderea persoanelor fizice şi a celor juridice, precum şi modul corespunzător de corelare a acestor tipuri diferite de răspundere.

Astfel, în lumina acestor concluzii, se apreciază că independent de soluţia pronunţată în recursul în casaţie promovat în cauză, subzista răspunderea revizuentei pentru fapta proprie, aşa cum s-a reţinut prin decizia curţii de apel.

Raportând cererea de revizuire la cerinţele impuse de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 6, Înalta Curte constată că, în cauza dedusă judecăţii, aceste condiţii nu sunt îndeplinite, astfel încât cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În aplicarea dispoziţiilor art. 451 - 453 C. proc. civ., va fi dispusă obligarea revizuentei la plata sumei de 2000 RON către fiecare dintre intimaţii QQ., RR. şi SS., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta Unitatea Administrativ Teritorială - Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 împotriva deciziei penale nr. 397/RC din 21 iunie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta Unitatea Administrativ Teritorială - Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 împotriva deciziei penale nr. 397/RC din 21 iunie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

Obligă revizuenta să plătească fiecăruia dintre intimaţii QQ., RR. şi SS. câte 2000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 decembrie 2024.