Pretrial detention upheld on drug trafficking appeal; defendant bound over for repeat-offense risk and ordered to pay costs
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, upholding the lower appellate court's order maintaining the defendant's pretrial detention, and ordered the defendant to pay 800,000 lei in judicial costs (with 200,000 lei advanced from the Ministry of Justice fund for court-appointed defense). The dispute arose in a drug trafficking case under Article 2(2) of Law No. 143/2000 (high-risk drugs), where the defendant, convicted at first instance to 4 years and 6 months' imprisonment, challenged the appellate court's decision to keep him in detention pending appeal. The Court held that the grounds for initial arrest—the presumption of guilt supported by administered evidence and the risk of reoffending—still subsisted, and since the defendant proposed no new evidence to show that public order and prevention of repeat offenses could be ensured by release, the challenged order was legal and sound, with no grounds for cassation under Article 385⁹ of the Criminal Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, art. 76 lit. a) C. pen, art. 160b alin. (3) C. proc. pen, art. 3859 C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2; Pretrial detention upheld on drug trafficking appeal; defendant bound over for repeat-offense risk and ordered to pay costs: The dispute arose in a drug trafficking case under Article 2(2) of Law No. 143/2000 (high-risk drugs), where the defendant, convicted at first instance to 4 years and 6 months' imprisonment, challenged the appellate court's decision to keep him in detention pending appeal. The Court held that the grounds for initial arrest—the presumption of guilt supported by administered evidence and the risk of reoffending—still subsisted, and since the defendant proposed no new evidence to show that public order and prevention of repeat offenses could be ensured by release, the challenged order was legal and sound, with no grounds for cassation under Article 385⁹ of the Criminal Procedure Code.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for dismissing the appeal as unfounded.
Legal basis for ordering the defendant to pay judicial costs to the state.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 352/ F din 17 martie 2005, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat, între alții, pe inculpatul C.E.E. la 4 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen.
Împotriva hotărârii primei instanțe, între alții, inculpatul C.E.E. a declarat apel.
La termenul din 9 mai 2005, fixat pentru judecarea apelurilor, prin încheierea pronunțată în aceeași zi în dosarul nr. 1287/2005, Curtea de Apel București, secția I penală, a constatat că temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpatului subzistă și justifică în continuare privarea de libertate și, în consecință, conform dispozițiilor art. 3002 raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a dispus menținerea stării de arest a acestuia.
Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat recurs.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că probele administrate, în temeiul cărora inculpatul a fost condamnat în primă instanță, nu au modificat presupunerea că inculpatul a comis fapta pentru care este judecat, respectiv infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
Ca atare, în mod judicios instanța de apel a apreciat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă și că acestea impun menținerea detenției preventive.
Pe de altă parte, inculpatul nu a propus și nu s-au administrat probe care să ducă la concluzia că elementele constitutive ale ordinii de drept, ca deziderate de apărare a acesteia, cu referire în special la înlăturarea riscului repetabilității faptelor penale, ar fi asigurate în acest caz prin judecarea cauzei penale cu inculpatul în stare de libertate.
Prin urmare, încheierea atacată este temeinică și legală, nesupusă nici unuia din cazurile de casare prevăzute în art. 3859 C. proc. pen.
În consecință, pentru considerentele ce preced, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
Totodată, în baza art. 192 alin. (2) din același cod, recurentul-inculpat C.E.E. va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.E.E. împotriva încheierii din 9 mai 2005 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosar nr. 1287/2005.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 mai 2005.