Inadmissibility of revision for contradictory judgments where positive res judicata was previously analyzed in enforcement proceedings
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible a request for review (revizuire) filed by a taxpayer against a first-instance decision upholding a forced execution contest, allowing the lower tribunal’s judgment to stand. The dispute concerned whether the positive res judicata effect of a prior appellate ruling—which established that tax acts must be communicated via a private virtual space rather than public announcement—invalidated the enforceability of a solidary liability decision, with the applicant arguing that the 2023 decision violated the authority of the prior final judgment under Article 509(1)(8) of the Civil Procedure Code. The Court held that the review mechanism was not applicable because the relevant issue of positive res judicata had already been expressly invoked and analyzed by the court of appeal in the execution proceedings; consequently, the request amounted to an impermissible re-examination of the merits rather than a remedy for a genuine contradiction between final judgments, and the Court emphasized that such extraordinary appeals are limited to correcting procedural breaches of res judicata, not serving as a disguised appeal to reassess the legality or merit of the underlying administrative acts.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 513 alin. (3) C. proc. civ, art. 430 alin. (2) C. proc. civ, art. 431 alin. (1) C. proc. civ, art. 322 pct. 7 C. proc. civ; Inadmissibility of revision for contradictory judgments where positive res judicata was previously analyzed in enforcement proceedings: În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 273 alin. (2) şi art. 281 alin. (2) Codul de procedură fiscală, art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 6 februarie 2024
Deliberând asupra cererii de revizuire, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de revizuire
Prin cererea înregistrată la 17 iulie 2023 pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia civilă, revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, revizuirea deciziei civile nr. 729 din 8 iunie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022 de Tribunalul Constanţa, solicitând rejudecarea apelului.
În motivare, a arătat că decizia atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a două hotărâri judecătoreşti:
- sentinţa civilă nr. 808 din 30 mai 2022, pronunţată în dosarul x/2020 de Tribunalul Constanta, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care susţine că a fost anulat titlul de creanţă reprezentat de decizia de angajare a răspunderii solidare nr. 112181 din 12 decembrie 2019;
- decizia civilă nr. 62/CA din 27 ianuarie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020 de Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, care a clarificat modul de comunicare prin Spaţiul privat virtual (SPV) dintre Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa şi A..
A indicat Decizia Curţii Constituţionale nr. 443 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 43 alin. (3), art. 44 alin. (3) şi ale art. 46 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. A susţinut că a explicat că nu se poate face dovada că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a comunicat actele administrative prin publicitate, în condiţiile în care era obligată să folosească SPV. De asemenea, a făcut referire la Decizia nr. 21 din 14 septembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, susţinând că a sesizat Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală că termenul de prescripţie s-a împlinit începând cu 1 ianuarie 2021, ceea ce determină stingerea creanţelor şi imposibilitatea emiterii unor noi titluri executorii.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Prin decizia nr. 1420 din 12 decembrie 2023, Tribunalul Constanţa, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulate de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 729 din 8 iunie 2023, pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul civil nr. x/2022, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
2. Hotărârile pronunţate în dosarul nr. x/2022
Prin sentinţa civilă nr. 270 din 13 ianuarie 2023, pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul civil nr. x/2022, a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestaţia la executare formulată de contestatorul A. la 8 iulie 2022, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa şi s-a respins cel de al doilea capăt al cererii ca neîntemeiat.
Prin decizia civilă nr. 729 din 8 iunie 2023, Tribunalul Constanţa, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de contestatorul A. împotriva sentinţei civile nr. 270 din 13 ianuarie 2023 a Judecătoriei Constanţa, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa.
3. Hotărârile pronunţate în dosarul nr. x/2020
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2020 pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa - Serviciul de colectare şi executare silită persoane juridice, Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Natională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi - Compartiment soluţionare contestaţii Constanţa şi Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi - Compartiment soluţionare contestaţii Galaţi, în temeiul art. 273 alin. (2) şi art. 281 alin. (2) Codul de procedură fiscală, art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 124 din 24 august 2020 privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de atragere a răspunderii solidare nr. 112181 din 12 decembrie 2019, solicitând anularea acesteia. Prin decizia nr. 124 din 24 august 2020 contestaţia reclamantului a fost respinsă ca nefiind depusă în termenul legal, organul fiscal considerând că, faţă de data comunicării deciziei de angajare a răspunderii solidare prin publicitate, în condiţiile imposibilităţii comunicării prin poştă, cu scrisoare recomandată, contestaţia depusă prin e-mail la 24 iulie 2020 este tardivă.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 273 alin. (2) şi art. 281 alin. (2) Codul de procedură fiscală, art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Prin sentinţa civilă nr. 626 din 12 aprilie 2021, Tribunalul Constanţa a respins cererea formulată de reclamantul A., ca nefondată, confirmând modalitatea de comunicare a deciziei de angajare a răspunderii solidare şi, implicit, depunerea ca tardivă a contestaţiei.
Prin decizia civilă nr. 62/CA din 27 ianuarie 2022, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 626 din 12 aprilie 2021 a Tribunalului Constanţa, în contradictoriu cu intimatele-pârâte Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi - Serviciul colectare executare silită persoane juridice şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa şi a casat în tot sentinţa recurată, trimiţând cauza primei instanţe spre rejudecare.
În rejudecare, prin sentinţa civilă nr. 808 din 30 mai 2022, Tribunalul Constanta, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamantul A. şi a dispus anularea deciziei nr. 124 din 24 august 2020 şi a deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. 112181 din 12 decembrie 2019, emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Directia Generală a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa.
Prin decizia civilă nr. 1253/CA din 10 noiembrie 2022, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa împotriva sentinţei civile nr. 808 din 30 mai 2022 a Tribunalului Constanţa în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A.. A casat în tot sentinţa recurată şi, rejudecând, a respins acţiunea ca nefondată.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa a formulat întâmpinare, comunicată conform dovezii de la dosarul tribunalului, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând în principal, respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, iar, în subsidiar, ca nefondată.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând mai întâi condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile asupra unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea acestei căi de atac şi la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, fără a se repune în discuţie şi fără se cerceta chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.
Dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocate ca temei juridic al cererii de revizuire, prevăd că: "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.’’
Prin reglementarea acestui motiv de revizuire s-a urmărit crearea unei căi de rezolvare a situaţiilor în care, judecându-se separat două sau mai multe cauze şi neobservându-se existenţa lucrului judecat, s-ar ajunge la hotărâri potrivnice, aceste prevederi reprezentând un remediu procesual pentru situaţia nesocotirii autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri.
Înalta Curte are în vedere că prin cererea de revizuire formulată de revizuentul A. s-a susţinut că decizia civilă nr. 729 din 8 iunie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022 de Tribunalul Constanţa nu ţine seama de efectul pozitiv al sentinţei civile nr. 808 din 30 mai 2022, pronunţată de Tribunalul Constanta, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul x/2020, în ceea ce priveşte chestiunea anulării titlului de creanţă reprezentat de decizia de angajare a răspunderii solidare nr. 112181 din 12 decembrie 2019 şi nici de efectul pozitiv al deciziei civile nr. 62/CA din 27 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, sub aspectul modului de comunicare prin Spaţiul privat virtual de către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa şi A..
Sub un prim aspect, se reţine că analiza motivului de revizuire va fi realizată doar în raport cu decizia civilă nr. 62/CA din 27 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, deoarece sentinţa civilă nr. 808 din 30 mai 2022, pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal în acelaşi dosar nu satisface cerinţa de a fi hotărâre definitivă. Această sentinţă a fost casată prin decizia civilă nr. 1253/CA din 10 noiembrie 2022, astfel că, în rejudecare, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea ca nefondată. În consecinţă, autoritatea de lucru judecat provizorie de care a beneficiat această sentinţă a fost desfiinţată prin decizia pronunţată în recurs în dosarul nr. x/2020.
Pentru a fi incident motivul de revizuire menţionat se cer a fi întrunite cumulativ anumite condiţii, care nu se verifică în cauză. Astfel, este necesar să existe hotărâri definitive, potrivnice ale căror dispozitive sau considerente sunt contradictorii, condiţie ce rezultă din dispoziţiile art. 430 alin. (2) C. proc. civ. şi, în cea de-a doua cauză, să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată.
S-a arătat că această condiţie se aplică în mod corespunzător în cazul efectului pozitiv al autorităţii lucrului judecat, fiind necesar să nu se fi solicitat să se dea eficienţă efectului pozitiv al autorităţii lucrului judecat ori, deşi s-a solicitat, instanţa să fi omis să se pronunţe, căci, dacă s-a invocat, iar instanţa s-a pronunţat, înlăturând din anumite considerente teza autorităţii lucru judecat, această statuare intră ea însăşi în autoritatea lucrului judecat.
Dintre aceste cerinţe, pentru cauza dedusă judecăţii prezintă interes cea privind dezbaterea în cel de-al doilea litigiu a efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 62/CA din 27 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020.
Această condiţie de admisibilitate nu este îndeplinită, deoarece chestiunea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat a deciziei menţionate a fost analizată în dosarul nr. x/2022.
Analizând sentinţa civilă nr. 270 din 13 ianuarie 2023, pronunţată în primă instanţă în dosarul nr. x/2022, menţinută prin decizia a cărei revizuire se solicită, Înalta Curte observă că Judecătoria Constanţa a reţinut că prin contestaţia la executare a fost invocat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al deciziei civile nr. 62/CA din 27 ianuarie 2022 a Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a stabilit faptul că modalitatea de comunicare a actelor administrative fiscale către persoana fizică A., sau către acesta, în calitate de reprezentant legal al societăţii B., se face în Spaţiul privat virtual.
Statuând asupra acestei chestiuni, prima instanţă a observat că "prin decizia civilă nr. 62/CA, s-a reţinut faptul că, urmare a necomunicării către contestatorul A., a actelor administrativ fiscale, în modalitatea solicitată de către acesta, conferă contestatorului dreptul de a introduce contestaţia la executare de la momentul comunicări acestora prin intermediul spaţiului administrativ virtual". Continuând raţionamentul, această instanţă a concluzionat astfel:, Faptul că organul fiscal a procedat la comunicarea prin publicitate a adresei de înfiinţare a popririi nr. x din data de 04.07.2022 şi titlului executoriu nr. x din data de 25.01.2021, prin raportare la considerentele deciziei civile nr. 62, pronunţată de Curtea de Apel Constanta, în dosarul x/2020, conferă contestatorului posibilitatea de a formula contestaţie la executare din momentul comunicării acestora prin intermediul spaţiului virtual privat, fără a se putea reţine aspectul tardivităţii formulării contestaţiei la executare."
Înalta Curte constată că autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile menţionate s-a consolidat prin decizia civilă nr. 729 din 8 iunie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022 de Tribunalul Constanţa faţă de prevederile art. 431 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora efectul autorităţii de lucru judecat se produce din momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti, coroborate cu alin. (4) al aceluiaşi text de lege, care stipulează că autoritatea de lucru judecat este provizorie în cazurile în care hotărârea este supusă apelului sau recursului. De altfel, tribunalul nu a schimbat soluţia judecătoriei sub aspectul tardivităţii formulării contestaţiei la executare.
De asemenea, prin decizia a cărei revizuire se solicită, Tribunalul Constanţa a dat relevanţă dezlegărilor cu caracter definitiv din decizia civilă nr. 1253/CA din 10 noiembrie 2022, pronunţată de instanţa de recurs în dosarul nr. x/2020, reţinând că "suma pentru care este urmărit silit este o consecinţă a atragerii răspunderii solidare cu S.C. B. S.R.L. a contestatorului A. în calitatea sa de asociat unic, având la bază titlul de creanţă reprezentat de decizia nr. 112181/12.12.2019 emisă de către AJFP Constanţa - Serviciul Colectare Executare Silită Persoane Juridice, a cărui validitate a fost confirmată cu caracter definitiv de către Curtea de Apel Constanţa".
Având în vedere considerentele anterior redate, întrucât în dosarul nr. x/2022 a fost invocat şi analizat efectul pozitiv al deciziei civile nr. 62/CA din 27 ianuarie 2022 a Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, o eventuală reevaluare a acestei chestiuni în cadrul prezentei căi extraordinare de atac ar echivala cu exercitarea controlului judiciar asupra unui aspect tranşat în mod definitiv. Or, revizuirea întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu poate avea o asemenea finalitate.
Concluzionând, se constată că aspectele invocate prin cererea de revizuire îmbracă, în realitate, caracterul unor critici de nelegalitate a deciziei civile nr. 729 din 8 iunie 2023, pronunţată de Tribunalul Constanţa – secţia I civilă în dosarul nr. x/2022. În calea de atac a revizuirii, care este una de retractare, şi nu de reformare, instanţa nu are căderea de a exercita un control judiciar asupra modalităţii în care o altă instanţă s-a pronunţat cu privire la chestiunea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat a deciziei nr. 62/CA din 27 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Trebuie menţionat că instanţa competentă să se pronunţe asupra revizuirii întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conţine soluţia corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre şi, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri. Scopul reglementării acestui motiv de revizuire nu este cel al îndreptării hotărârilor greşite prin anularea acestora şi pronunţarea altora, ci respectarea principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia.
Cu privire la această chestiune, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra faptului că instituirea normei de la art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de la 1865 [art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în vigoare de la 15 februarie 2013] răspunde acestui imperativ al respectării puterii de lucru judecat, dar şi celui al asigurării securităţii raporturilor juridice, ceea ce înseamnă că o asemenea cale de atac nu ar putea fi deturnată într-o cale de atac de natură a permite rejudecarea cauzei pentru simplul fapt că "există două puncte de vedere diferite asupra aceleiaşi chestiuni". (Cauza Stanca Popescu împotriva României din 7 iulie 2009).
De asemenea, Curtea Europeană a reţinut, cu referire la cererea de revizuire, că "unul dintre aspectele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanţele au pronunţat o soluţie definitivă, soluţia lor să nu poată fi repusă în discuţie (Cauza Brumărescu împotriva României, Hotărârea din 28 octombrie 1999, § 61, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 31 august 2000). Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, circumscris caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu subliniază faptul că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii doar pentru a obţine o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanţelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, şi nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat. (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010)".
Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt incidente dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire, ceea face de prisos analiza celorlalte aspecte invocate de revizuentul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 729 din 8 iunie 2023, pronunţată de Tribunalul Constanţa – secţia I civilă în dosarul nr. x/2022.
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare la Completul de 5 judecători.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 februarie 2024.