Territorial jurisdiction for special curatorship: domicile defined by last registered address rather than temporary psychiatric hospitalization

Şedinţa publică din data de 22 ianuarie 2025

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare în data de 20.09.2024, sub nr. x/2024, petentele A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu intimatul C., a se dispune numirea şi autorizarea petentei A. în calitate de curator în vederea reprezentării intereselor intimatului în raporturile cu autorităţile, instituţiile sanitare, alte persoane juridice şi persoane fizice, în vederea exercitării drepturilor acesteia privind îngrijirea sa medicală de specialitate (inclusiv internarea medicală) în vederea administrării tratamentelor şi în vederea administrării bunurilor şi a veniturilor sale şi pentru ridicarea drepturilor băneşti cuvenite cu titlu de pensie şi orice alte drepturilor băneşti cuvenite; reprezentării intimatului în raporturile cu instituţiile bancare în vederea deschiderii de conturi şi a administrării acestora pentru încasarea pensiei de stat şi a pensiei de handicap, autorizarea acţiunilor pentru administrarea acestor conturi, eliberarea de extrase de cont, actualizare date personale, înlocuire card, înrolare în aplicaţia internet banking, constituire şi lichidare depozite; reprezentării intimatului în vederea formulării cererii de eliberare a certificatului de încadrare în grad de handicap şi ridicarea certificatului de handicap ce va fi eliberat de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi; reprezentării intimatului în vederea solicitării şi încasării a diverse sume de bani cu titlu de prestaţii sociale ca urmare a eliberării certificatului de încadrare în grad de handicap; reprezentării intimatului în faţa Casei Judeţene de Pensii Maramureş şi ulterior în faţa Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti în vederea depunerii de cereri şi de ridicare acte cu privire la pensia stabilită în persoana intimatului, ridicare drepturi pensii neîncasate şi transferul dosarului de pensie nr. x din jud.

Maramureş în Municipiul Bucureşti; reprezentării intimatului în faţa Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor Municipiul Bucureşti şi a direcţiilor subordonate acesteia în vederea depunerii cererii de eliberare unei noi cărţi de identitate ca urmare a expirării acesteia şi a schimbării domiciliului şi de ridicare a cărţii de identitate ce va fi emisă pe numele intimatului; autorizării petentei B. să îl reprezinte pe intimat în faţa notarului public competent de pe raza localităţii Tăuţii- Măgherăuş la dezbaterea succesiunii rămase de pe urma defunctei sale mame, D., precum şi la semnarea declaraţiei în formă autentică de acceptare în mod expres a succesiunii.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 178-186 C. civ.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa nr. 13275/09.10.2024, Judecătoria Baia Mare, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

A reţinut instanţa că, în speţă, sunt incidente prevederile art. 114 C. proc. civ., astfel încât cererile privind ocrotirea persoanei fizice, date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie, se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

A mai reţinut, totodată, că noţiunea de domiciliu la care face trimitere art. 87 C. civ. vizează, în sens procesual, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare şi pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluţionării cauzei.

Drept urmare, cum cadrul factual a relevat că intimatul este internat pe durată nedeterminată la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia" încă din luna mai 2024, pentru urmarea unui tratament medical, instanţa a reţinut ca revenind Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti competenţa de soluţionare a pricinii, în raport cu locuinţa efectivă a intimatului.

Prin sentinţa nr. 20646/29.11.2024, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul, pentru soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că intimatul este beneficiarul unei internări obişnuite, ocazionale, cu caracter temporar, într-o unitate medicală tip spital, în vederea efectuării investigaţiilor medicale şi urmării unui tratament medical pentru o perioadă determinată, până la stabilizarea sau ameliorarea stării sale de sănătate mentală, când va fi externat.

Împrejurarea că măsura internării se prelungeşte în timp nu este aptă, în sine, să conducă la concluzia reţinerii unităţii medicale drept locuinţă în fapt a intimatului, fiind esenţial a se ţine seama de specificul unităţii în care are loc internarea bolnavului.

Astfel, a menţionat că spitalul în care intimatul era internat la data sesizării instanţei de judecată cu prezenta cauză nu poate reprezenta o "locuinţă în fapt" a acestuia şi nu poate determina competenţa de soluţionare a cauzei, care se stabileşte în această situaţie prin raportare la ultimul şi singurul domiciliul stabil al intimatului, situat în oraşul Tăuţii-Măgherăuş, str. 18 nr. 2, jud. Maramureş.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare, pentru considerentele expuse în continuare.

Desesizarea celor două instanţe aflate în conflict a fost determinată de interpretarea diferită a noţiunii de "domiciliu al persoanei ocrotite", în sensul prevederilor art. 936 C. proc. civ.

Astfel, Judecătoria Baia Mare a reţinut în motivarea soluţiei de declinare a competenţei teritoriale faptul că, în accepţiunea C. civ., prin aceasta se înţelege adresa unde se găseşte în fapt intimatul a cărui ocrotire se solicită în speţă, având în vedere scopul reglementării competenţei în această materie, de asigurare a respectării dreptului la apărare şi a facilitării administrării probatoriului în vederea soluţionării cauzei.

Drept urmare, a apreciat că pentru stabilirea competenţei teritoriale se are în vedere locuinţa efectivă a intimatului, în speţă aceasta fiind internat în Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia".

Pe de altă parte, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a apreciat că spitalul în care intimatul era internat ocazional, cu caracter temporar, la data sesizării instanţei de judecată, nu poate reprezenta o "locuinţă în fapt" a acestuia şi nu poate determina competenţa de soluţionare a cauzei, care se stabileşte în această situaţie prin raportare la ultimul şi singurul domiciliu stabil al intimatului, situat în oraşul Tăuţii-Măgherăuş, judeţul Maramureş.

Totodată, antamând cadrul factual, a reţinut şi că susţinerile petentelor referitoarea la valabilitatea actului de identitate al intimatului nu pot conduce la o altă concluzie, cât timp ultimul domiciliu înscris în baza de date este, în acelaşi timp, şi ultima locuinţă în fapt a acestuia.

În cauză, se constată că petentele A. şi B. au dedus spre soluţionare, în 20.09.2024, o acţiune prin care au solicitat instituirea măsurii curatelei speciale faţă de intimatul C., cererea fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 178-186 C. civ.

Au arătat petentele că intimatul este diagnosticat cu demenţă Alzheimer, fiind internat, la data introducerii acţiunii, în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia", iar prin cererea adiţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare în 07.10.2024, petentele au arătat că solicită inclusiv instituirea măsurii tutelei speciale cu privire la intimat, indicând-o drept tutore pe A..

Potrivit art. 178 lit. a) C. civ., indicat drept temei juridic al cererii de chemare în judecată, în afară de cazurile prevăzute de lege, instanţa de tutelă poate institui curatela dacă, din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice, o persoană, deşi capabilă, nu poate, personal, să îşi administreze bunurile sau să îşi apere interesele în condiţii corespunzătoare şi, din motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant sau un administrator.

În ce priveşte competenţa de soluţionare a unei astfel de acţiuni, dispoziţiile art. 179 lit. a) C. civ. stabilesc ca fiind competentă instanţa de tutelă de la domiciliul persoanei reprezentate.

Astfel, competenţa de soluţionare a cererii de instituire a măsurii curatelei aparţine numai instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul.

În acest sens, art. 87 C. civ. prevede că domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală.

Rezultă, aşadar, că noţiunea de domiciliu subliniază împrejurarea că acesta se află acolo unde persoana "declară" că îşi are locuinţa principală, iar în cazul stabilirii sau schimbării domiciliului, o astfel de împrejurare operează atunci când persoana se mută într-un anumit loc "cu intenţia" de a avea acolo locuinţa principală.

Or, în speţă, adresa cu privire la care există prezumţia legală că intimatul C. şi-a manifestat intenţia de a-şi stabili domiciliul este cea menţionată în cuprinsul cărţii sale de identitate, respectiv în oraşul Tăuţii Măgherăuş, str. 18 nr. 2, judeţul Maramureş, loc în care acesta a şi locuit efectiv până la internarea sa medicală (mai întâi în cadrul Spitalului de Psihiatrie Siret, iar ulterior în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia", din Bucureşti, sector 4), conform precizărilor reprezentantului convenţional al petentelor, aspect ce confirmă caracterul principal al acestei locuinţe.

Este lipsit de relevanţă aspectul că la momentul introducerii acţiunii (20.09.2024) actul de identitate al intimatului îşi încetase valabilitatea (fapt care intervenise din 25.07.2024), cât timp instituirea măsurii curatelei a fost solicitată inclusiv în vederea realizării demersurilor pentru "eliberarea unei noi cărţi de identitate, ca urmare a expirării acesteia", cum s-a arătat în cererea introductivă, iar elementele factuale nu au relevat intenţia părţii de a avea o altă locuinţă principală.

În aceste circumstanţe, la stabilirea instanţei competente să soluţioneze cererea de chemare în judecată pendinte, se va avea în vedere domiciliul persoanei ocrotite, astfel cum este menţionat în cel din urmă act de identitate al acestuia, iar nu locul unde aceasta se găseşte vremelnic, ca urmare a internării sale în vederea beneficierii de asistenţă medicală de specialitate.

Aceasta cu atât mai mult cu cât nu este exclusă de plano posibilitatea transferării sale într-o altă unitate spitalicească, în funcţie de evoluţia afecţiunii de care suferă (ipoteză regăsită, de altminteri, în speţă, intimatul fiind transferat de la Spitalul de Psihiatrie Siret la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia", astfel cum rezultă din înscrisul de la dosarul Judecătoriei Baia Mare).

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 22 ianuarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.