Appeal against stamp-duty reexamination order held inadmissible; prior ruling remains final.

Şedinţa publică din data de 20 iunie 2024

După deliberare, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de reexaminare

Pentru soluţionarea apelului declarat de pârâta A. împotriva deciziei civile nr. 6 din 1 februarie 2024, pronunţate în dosarul nr. x/2023, prin rezoluţia de primire a Curţii de Apel Braşov – secţia civilă, i s-a pus acesteia în vedere să achite o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, stabilită conform dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin cererea formulată la data de 15 martie 2024, apelanta a solicitat reexaminarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, motivând că apelul său este scutit de la plata acesteia.

2. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Braşov – secţia civilă

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 29 martie 2024, Curtea de Apel Braşov – secţia civilă a respins cererea de reexaminare formulată de petenta A. împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în dosarul nr. x/2023 al Curţii de Apel Braşov.

3. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva încheierii din data de 29 martie 2024 a Curţii de Apel Braşov, a declarat apel petenta A., solicitând admiterea căii de atac şi anularea hotărârii atacate. Aceasta arată că apelul pe care l-a promovat în dosarul nr. x/2023 este scutit de la plata taxei judiciare de timbru. Acţiunea trebuia încadrată de către instanţă, pe baza solicitărilor reclamantului şi a probatoriilor administrate, ceea ce ar fi condus la o altă soluţie referitoare la taxa de timbru.

4. Procedura în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin rezoluţia din data de 11 aprilie 2024, s-a fixat termen de judecată la data de 20 iunie 2024, pentru analiza căii de atac intitulată "apel" declarată de petenta A. împotriva încheierii din 29 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Analizând calea de atac, sub aspect formal, din perspectiva excepţiei de inadmisibilitate a căii de atac, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 97 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă "recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; recursurile în interesul legii; cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; orice alte materii date prin lege în competenţa sa."

Iar potrivit prevederilor art. 23 din Legea nr. 304/2022, "Secţia I civilă, secţia a II-a civilă şi secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel."

În ceea ce priveşte completurile de judecată, potrivit art. 34 alin. (5) din acelaşi act normativ, acestea se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.

Din coroborarea dispoziţiilor legale expuse anterior şi din aplicarea cu prioritate a normelor imperative care guvernează competenţa materială, se constată că Înalta Curte nu soluţionează cauzele aflate în etapa procesuală a apelului. Pentru a judeca în această materie, se impune ca aceste cereri să-i fie atribuite în competenţă prin lege, conform art. 97 pct. 4 din C. proc. civ., cerinţă neîndeplinită în cauză. Prin urmare, sub acest aspect, apelul declarat de petenta A. este inadmisibil.

Înalta Curte reţine faptul că, şi în ipoteza în care ar proceda la recalificarea căii de atac din apel în recurs, o astfel de cale de atac nu putea fi exercitată în cauză.

Legiuitorul a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice, dând eficienţă, astfel, principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesuale civile, precum şi celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În acest sens, dispoziţiile art. 457 din C. proc. civ. dispun că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitiv.

Astfel, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii, în sens contrar, încălcându-se principiul legalităţii consfinţit prin prevederile art. 457 menţionat anterior şi ale art. 129 din Constituţie.

Obiectul prezentei căi de atac este reprezentat de încheierea din data de 29 martie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, prin care a fost respinsă cererea de reexaminare formulată de petenta A. împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în dosarul nr. x/2023.

Potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate."

Cererea de reexaminare instituită de aceste prevederi legale reprezintă o cale de atac de retractare, singura prin care poate fi supus cenzurii modul de calcul al taxei judiciare de timbru. Aspectele ce privesc modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru nu pot forma obiect de critică, prin intermediul căilor de atac de reformare, neexistând un drept de opţiune al părţii între cele două proceduri.

Totodată, conform celor statuate de prevederile art. 39 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă, cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru "se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă". Iar potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".

Prin urmare, încheierea prin care se soluţionează cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru este o hotărâre definitivă, care nu este supusă niciunei căi de atac.

Înalta Curte reţine că, în raport de dispoziţiile legale menţionate anterior şi de procedura specială urmată de petentă, încheierea din data de 29 martie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă este definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată cu vreo cale de atac.

În consecinţă, va fi respinsă, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "apel" declarată de petenta A. împotriva încheierii din 29 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, soluţie în raport de care nu se mai impune analizarea celorlalte aspecte invocate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "apel" declarată de petenta A. împotriva încheierii din 29 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel

Braşov, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 20 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 din C. proc. civ.