Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 160/2025 AI generated

Provisional order case sent to Călărași Court; special jurisdiction rule prevails over general residence rule.

Case Number Decizia nr. 160/2025
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved the negative jurisdictional conflict in favor of the Călărași Court, establishing it as the competent court to hear the plaintiff's application for a provisional order (ordonanță președințială) seeking to substitute the defendant father's consent for enrolling the minor child in a school in Călărași. Both lower courts had declined territorial jurisdiction: the Călărași Court found the minor's judicially established domicile was with the father in Bușteni, while the Sinaia Court pointed to the minor's actual residence in Călărași and a pending parental-authority case there. The High Court held that under Article 998 of the Civil Procedure Code, a provisional-order request must be filed with the court competent to hear the merits of the underlying right; because the substantive case concerning parental authority, child residence, and support was already pending before the Călărași Court, that court was competent, as the special rule of Article 998 prevails over the general rule in Article 114(1) of the Civil Procedure Code under the principle *specialia generalibus derogant*. The ruling is final.

Legislator headnote

AI generated

art. 998 C. proc. civ, art. 106 C. civ, art. 114 C. proc. civ, art. 114 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ; Provisional order case sent to Călărași Court; special jurisdiction rule prevails over general residence rule: Both lower courts had declined territorial jurisdiction: the Călărași Court found the minor's judicially established domicile was with the father in Bușteni, while the Sinaia Court pointed to the minor's actual residence in Călărași and a pending parental-authority case there. The High Court held that under Article 998 of the Civil Procedure Code, a provisional-order request must be filed with the court competent to hear the merits of the underlying right; because the substantive case concerning parental authority, child residence, and support was already pending before the Călărași Court, that court was competent, as the special rule of Article 998 prevails over the general rule in Article 114(1) of the Civil Procedure Code under the principle *specialia generalibus derogant*. The ruling is final.

Keywords

AI generated
special jurisdiction provisional child support conflict of jurisdiction right of residence provisional measures article of civil procedure

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 998 C. proc. civ.

Main ground for the decision: the court applied it as a special rule of competence for the preliminary injunction (ordonanță președințială), which prevails over the general rule and thus determined the competent court.

Art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Procedural rule applied in the dispositive: the court used it to settle the negative conflict of competence and establish the competent court.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2025

Asupra conflictului negativ, constată următoarele:

1. Pretenţia dedusă judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călăraşi la 7 august 2024, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., pe calea ordonanţei preşedinţiale, ca instanţa să pronunţe o hotărâre prin care să suplinească lipsa consimţământului pârâtului în vederea înscrierii minorului C. la o instituţie de învăţământ pe raza municipiului Călăraşi.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 1638 din 15 octombrie 2024, Judecătoria Călăraşi a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Sinaia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, în lumina Deciziei nr. 2816/22.05.2013 a secţiei I civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, art. 998 C. proc. civ. potrivit căruia cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului, trebuie interpretat în sensul în care aceste dispoziţii reglementează competenţa materială, iar nu cea teritorială, aceasta urmând a fi determinată potrivit regulilor generale.

În consecinţă, prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată şi dispoziţiile art. 106 C. civ., de unde reiese că stabilirea locuinţei minorului şi implicit stabilirea unităţii şcolare pe care acesta să o frecventeze, reprezintă măsuri de ocrotire a minorului, instanţa a apreciat ca fiind incidente în cauză dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., care conţin norme cu caracter special, derogatoriu de la normele generale de competenţă.

Totodată, instanţa a reţinut că deşi locuinţa în fapt a minorului la data introducerii cererii era în municipiul Călăraşi, din sentinţa civilă nr. 282/07.02.2019 pronunţată de Judecătoria Călăraşi reiese că domiciliul minorului a fost stabilit la tată, în oraşul Buşteni, încuviinţând mamei un program de menţinere a relaţiilor personale cu minorul. De asemenea, instanţa a evidenţiat că prin cererea formulată, reclamanta a solicitat exclusiv suplinirea acordului pârâtului pentru înscrierea la şcoală în municipiul Călăraşi, astfel că urmăreşte indirect consfinţirea unei modificări a domiciliului minorului. A reţine că domiciliul unui minor este acolo unde decide un părinte, ar conduce la stabilirea în mod arbitrar a competenţei instanţei de către părintele care doreşte să nu mai respecte o hotărâre judecătorească.

Prin sentinţa nr. 936 din 20 noiembrie 2024, Judecătoria Sinaia a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Călăraşi, reţinând aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., dar şi împrejurarea că prin încheierea din 24 aprilie 2024, Judecătoria Călăraşi a respins, în dosarul nr. x/2024 vizând exercitarea autorităţii părinteşti între aceleaşi părţi, excepţia necompetenţei teritoriale, reţinând că la acel moment, reşedinţa minorului se afla pe raza teritorială a Judecătoriei Călăraşi

Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, Judecătoria Sinaia a suspendat soluţionarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă, fiind înregistrat pe rolul secţiei I civile la 4 decembrie 2024.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că cele două instanţe aflate în conflict şi-au declinat reciproc competenţa, ambele reţinând incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., însă, raportându-se în mod diferit la noţiunea de domiciliu sau reşedinţă a persoanei ocrotite, Judecătoria Călăraşi dând relevanţă domiciliului minorului stabilit prin hotărâre judecătorească, în vreme ce Judecătoria Sinaia a reţinut împrejurarea că minorul domiciliază în fapt pe raza Judecătoriei Călăraşi, iar fondul cererii de exercitare a drepturilor părinteşti se află pe rolul acelei instanţe, fiind respinsă excepţia necompetenţei teritoriale.

Procedând la verificarea actelor dosarului, Înalta Curte constată că reclamanta a solicitat, pe calea ordonanţei preşedinţiale, suplinirea consimţământului pârâtului în vederea înscrierii minorului la o instituţie pe raza municipiului Călăraşi, arătând, totodată, că a formulat şi o acţiune pe fond vizând modificarea exercitării autorităţii părinteşti, stabilirea locuinţei minorilor la aceasta şi stabilirea contribuţiei la cheltuielile de creştere şi educare a minorilor în sarcina tatălui acestora. Ataşat cererii introductive se află un extras de pe portalul instanţelor, vizând existenţa dosarului nr. x/2024 pe rolul Judecătoriei Călăraşi, având obiect exercitarea autorităţii părinteşti, având totodată acelaşi cadru procesual.

Prin notele scrise depuse la data de 14 octombrie 2024, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca rămasă fără obiect, având în vedere că prin sentinţa civilă nr. 1390 pronunţată în dosarul nr. x/2024 – executorie, Judecătoria Călăraşi a dispus în sensul exercitării exclusive a autorităţii părinteşti în privinţa minorilor de către reclamantă şi stabilirea locuinţei acestora la domiciliul reclamantei, depunând în acest sens un extras de pe portalul instanţelor cu privire la soluţia dispusă în acest dosar.

Potrivit dispoziţiilor art. 998 C. proc. civ. "cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului".

Competenţa de soluţionare a ordonanţei preşedinţiale se stabileşte, aşadar, prin raportare la dispoziţiile corespunzătoare fondului dreptului, norma specială de competenţă, în cazul acestei proceduri - art. 998 C. proc. civ. - fiind adoptată în scopul unei mai bune administrări a justiţiei.

În prezenta cauză, instanţa învestită cu soluţionarea fondul dreptului (acţiunea de exercitare a autorităţii părinteşti, stabilirea domiciliului minorului şi obligaţia de a suporta cheltuielile de creştere şi educare ale minorului) este, astfel cum s-a arătat, Judecătoria Călăraşi.

Pe parcursul derulării dosarului de fond, măsurile privind ocrotirea persoanei fizice, care în mod obişnuit sunt de competenţa instanţei de tutelă, potrivit art. 114 C. proc. civ., pot fi luate pe calea ordonanţei preşedinţiale, în temeiul art. 998 C. proc. civ., ca normă specială, se aplică prioritar faţă de art. 114 din acelaşi act normativ.

Prin urmare, dând eficienţă acestor prevederi speciale, care se aplică cu prioritate în raport cu norma generală consacrată prin art. 114 alin. (1) C. proc. civ., în temeiul principiului specialia generalibus derogant, rezultă că, atât timp cât fondul, constând în măsurile referitoare la exercitarea autorităţii părinteşti, se află deja pendinte pe rolul Judecătoriei Călăraşi – care de altfel a şi pronunţat o decizie în primă instanţă până la data soluţionării conflictului de competenţă, revine acesteia şi competenţa de soluţionare a cererii de ordonanţă preşedinţială având ca obiect luarea, în mod provizoriu, până la rămânerea definitivă a hotărârii de fond, a măsurilor privitoare la înscrierea minorului la o unitate şcolară, ca instanţă învestită şi cu soluţionarea fondului acestor măsuri.

În consecinţă, dată fiind aplicarea prioritară a dispoziţiilor art. 998 C. proc. civ., Înalta Curte constată că Judecătoria Călăraşi este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de ordonanţă preşedinţială dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Călăraşi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 ianuarie 2025.