Maintenance of preventive detention during appeal: sufficiency of danger to public order and urgency of appellate proceedings
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeals of two convicted defendants and ordered the maintenance of their preventive detention, upholding the decision of the Brașov Court of Appeal. The defendants challenged the appeal court's ruling to keep them in custody while their appeals against convictions for aggravated theft (sentenced to 13 and 12 years of imprisonment, respectively) were pending, arguing that the legal grounds for detention no longer subsisted. The Supreme Court determined the appeals were unfounded, finding that the conditions for preventive detention remained valid due to the severity of the crimes committed (punishable by imprisonment exceeding four years) and the concrete risk to public order, specifically the need to ensure the rapidity of the appellate proceedings. The decision relied on Articles 143 and 148 of the Code of Criminal Procedure, and the defendants were each ordered to pay judicial expenses to the state.
Legislator headnote
AI generatedart. 160b C. proc. pen, art. 7 din Legea nr. 543/2002, art. 192 C. proc. pen; Maintenance of preventive detention during appeal: sufficiency of danger to public order and urgency of appellate proceedings: The defendants challenged the appeal court's ruling to keep them in custody while their appeals against convictions for aggravated theft (sentenced to 13 and 12 years of imprisonment, respectively) were pending, arguing that the legal grounds for detention no longer subsisted. The Supreme Court determined the appeals were unfounded, finding that the conditions for preventive detention remained valid due to the severity of the crimes committed (punishable by imprisonment exceeding four years) and the concrete risk to public order, specifically the need to ensure the rapidity of the appellate proceedings. The decision relied on Articles 143 and 148 of the Code of Criminal Procedure, and the defendants were each ordered to pay judicial expenses to the state.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural rule applied in the dispositive to obligate the appellants to pay judicial costs to the state.
Full text
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 27 aprilie 2005, Curtea de Apel Brașov a dispus, printre altele, menținerea stării de arestare preventivă a inculpaților apelanți G.I. și A.D.
Pentru a pronunța hotărârea, instanța, în baza dispozițiilor art. 160b C. proc. pen., a reținut că măsura arestării preventive a celor doi inculpați a fost luată legal și, de asemenea, legal menținută, G.I. fiind condamnat la 13 ani închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (4) C. pen., iar inculpatul A.D., la 12 ani închisoare, pentru aceeași infracțiune. De asemenea, privindu-i pe ambii inculpați, în baza art. 7 din Legea nr. 543/2002, s-a dispus revocarea grațierii unor pedepse anterioare care s-au adăugat la pedepsele aplicate în cauză.
S-a mai reținut că temeiurile de drept ale măsurii arestării preventive subzistă și în faza soluționării apelurilor declarate împotriva sentinței penale nr. 528 din 1 octombrie 2004 a Tribunalului Brașov, pronunțată în dosarul nr. 2250/2003.
În termenul legal, inculpații au declarat recursuri împotriva încheierii menționate, motivul de recurs invocat oral de apărătorul desemnat din oficiu pentru asistarea inculpaților recurenți, fiind nemenținerea, în faza judecării apelurilor, a temeiurilor care au dus la luarea măsurii.
Recursurile declarate nu sunt fondate.
Art. 148 alin. (1) lit. e) și h) C. proc. pen., prevede că măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile înscrise în art. 143 din același cod, inculpatul a comis din nou o infracțiune și a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, precum și că există probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Referitor la motivul de recurs, se reține că acesta nu relevă vreun temei care să justifice revocarea măsurii arestării preventive a inculpaților recurenți.
Verificând, din oficiu, temeinicia și legalitatea încheierii recurate, Curtea constată că în raport de gradul de pericol social al faptei pentru care inculpații au fost condamnați în primă instanță și pentru a se asigura desfășurarea în condiții de celeritate a judecării căii de atac, există, în continuare, temeiuri care justifică menținerea stării de arest preventiv.
Pentru considerentele expuse, recursurile declarate de inculpați nefiind fondate, vor fi respinse.
În baza dispozițiilor art. 192 C. proc. pen., inculpații recurenți vor fi obligați să plătească cheltuielile judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G.I. și A.D. împotriva încheierii din 27 aprilie 2005 a Curții de Apel Brașov, pronunțată în dosarul nr. 1699/P/AP/2004.
Obligă pe recurenți la plata sumei de câte 800.000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de câte 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 mai 2005.