Appeal Annulled for Lack of Intelligible Grounds in Electoral Registration Challenge.

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul cererii de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă la data de 05.10.2024, sub nr. x/3/2024, contestatorul A a arătat că formulează contestație împotriva deciziei Biroului Electoral Central nr. x/03-10-2024 cu privire la respingerea candidaturii dnei. B, propusă de Fundația C la alegerile pentru Camera Deputaților din anul 2024.

2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă.

Prin sentinţa civilă nr. 3/ALF/2024 din 05.10.2024 Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de instanţă din oficiu și a respins contestaţia formulată de contestatorul A, împotriva Deciziei nr. x din data de 03.10.2024 pronunţată de Biroul Electoral Central, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

A admis în parte cererea contestatorului de sesizare a Curţii Constituţionale. În temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 59 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 raportat la prevederile art. 1 alin. (4) şi (5) și art. 37 alin. (1) şi (2) din Constituția României.

A respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (1) şi art. 53 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, ca inadmisibilă.

3. Hotărârea pronunţată în apel.

Prin decizia civilă nr. 1020/A din 18 octombrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale ca inadmisibilă. A respins apelul declarat de apelantul-contestator A, împotriva sentinței civile nr. 3/ALF/05.10.2024 pronunţate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a Civilă în dosarul nr. x/3/2024, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca nefondat.

4. Calea de atac formulată în cauză.

La 25 octombrie 2024 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Secţia I civilă recursul declarat de contestatorul A împotriva deciziei nr. 1020A din 17 octombrie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/3/2024 Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, cu privire la soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

În cadrul cererii de recurs recurentul a formulat şi o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cerere care a fost înregistrată sub dosarul nr. x/3/2024/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă.

În cuprinsul cererii sale, recurentul a arătat că prevederile art. 54 alin (3) din Legea nr. 208/2015, ,,constituie o dispoziţie neconstituţională, nelegală, antiromânească, sensibilă şi nevralgică, din perspectiva procentului de minim 0,5%.” Arată în continuare că ,,acest procent este cel decisiv, nu voturile românilor”, precum și împrejurarea că ,,în stabilirea acestui procent neconstituțional au existat influente romani incapabili vechi parlamentari SRI – aripa defectori &FSB Rusia & Mossad Israel, pentru care strângerea de semnături de la susținători a fost un fleac, a fost o nimica toată. Dacă ar fi fost capabili români parlamentari și fără influențe SRI aripa defectori &FSB Rusia & Mossad Israel ar fi scris un procent MAI MIC. Eu = A nu = NU am avut NEUTRALITATEA până în 17.10.2024, ci am persecuții ale celor 2 = două spionaje antiromânești: FSB Rusia & Mossad Israel & SRI – aripa defectori NEAMT, cu NOI argumente în bruiaje, piedici, împotriviri în realizarea acestui procent din textul articolului 54 alineatul 3. Eu = A am dorit 2024 să fiu deputat, mai ales că mie în cvasi-totalitate instanțele mi-au respins din ura contra mea = A și netemeinic îmbunătățiri la legi, pe care paradocal cine mănâncă cozonaci prin legi = îmbuibații/e judecători/e NU vor să le îmbunătățească, optimizeze legile și numai = doar un sărac român eu = A mă sufoc. Procentul prezintă încălcări SRI&FSB Rusia & Mossad Israel ale textelor constituționale din: art. 1 alin. (4) și (5) și art. 37 al. 1”. În continuare, a procedat la redarea dispozițiilor constituționale invocate.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Examinând recursul în raport de excepţia privind nulitatea recursului, a cărei analiză este prioritară în considerarea prevederilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a constata nulitatea căii de atac, pentru considerentele ce succed:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde alături de alte mențiuni, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor este prevăzută sub sancțiunea nulității.

De asemenea, conform prevederilor art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ.: ,,(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3). Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.”

În mod similar, potrivit art. 148 alin. (1) C. proc. civ., ,,orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura. ”

Așadar, orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să conțină, între altele, atât obiectul, cât și motivele cererii. Dacă din analiza cererii de recurs formulate de către recurentul A împotriva deciziei nr. 1020A din 17 octombrie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/3/2024 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă reiese că acesta a înțeles să exercite calea de atac a recursului și totodată să formuleze o nouă cerere de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate – cerere care a fost înregistrată sub dosarul nr. x/3/2024/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă, din cuprinsul memoriului formulat nu se pot decela motivele de fapt și / sau de drept, care ar putea permite instanței de recurs să înțeleagă care sunt criticile aduse hotărârii împotriva căreia s-a exercitat calea de atac a recursului.

După cum se reține în doctrină, partea care învestește instanța cu o cerere trebuie să expună faptele de o așa manieră încât acestea să poată fi subsumate în ipotezele normelor juridice a căror aplicare o pretinde în speță, în lipsa motivelor de fapt, sau dacă acestea sunt neclare ori prezintă lacune grave, cererea urmând a fi anulată.

Or, din analiza cererii formulate de recurent nu rezultă care sunt argumentele concrete pe care le invocă în calea de atac a recursului, pentru a putea proceda la încadrarea acestora în unul din motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de Codul de procedură civilă.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor de drept anume imputate instanţei de apel, fiind necesară o argumentare motivată a criticii în drept. În concret, recurentul trebuia să dezvolte care ar fi considerentele pentru care apreciază că apelul trebuia să fie admis, precum și care ar fi motivele de nelegalitate ale deciziei recurate, prin raportare la soluţia instanţei de apel, iar nu prin reiterarea unor alegații care sunt lipsite de coerență, precum și de un fir logic argumentativ.

Singurele alegații regăsite în cuprinsul memoriului de recurs nu respectă exigenţa motivării recursului, având caracter neinteligil, impropriu controlului specific de legalitate. Astfel, Înalta Curte reţine că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea atacată prin promovarea unei căi de atac, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţilor, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

Având în vedere considerentele expuse, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a alegațiilor formulate de recurent în dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, potrivit art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu prevederile art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de contestatorul A împotriva sentinţei nr. 1020A din 17 octombrie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/3/2024 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, cu privire la soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 ianuarie 2025.