Property rights and criminal liability for destruction of property during lawful enforcement possession
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal Alba Iulia’s decision to reject the plaintiffs' criminal complaint against the prosecutors' resolution to discontinue proceedings, and ordered the appellants to pay judicial costs to the state. The dispute concerned a criminal complaint for destruction (punishable under Article 211 of the Penal Code) filed against two police officers who cut down trees on a disputed plot of land, claiming the officers acted without authority. The material facts established that a civil judgment from 2001 had granted the defendants (the police officers in their private capacity as property claimants) ownership rights to the land, and subsequent compulsory enforcement proceedings legally placed them in possession of the property through a court bailiff. The court held that since the individuals were legally in possession of the land as recognized owners at the time of the tree removal, their actions did not constitute a penal offense, validating the prosecution's decision not to initiate criminal proceedings.
Legislator headnote
AI generatedart. 211 alin. (1) C. pen, art. 211 alin. (2) C. pen, art. 38515, pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Property rights and criminal liability for destruction of property during lawful enforcement possession: The dispute concerned a criminal complaint for destruction (punishable under Article 211 of the Penal Code) filed against two police officers who cut down trees on a disputed plot of land, claiming the officers acted without authority. The material facts established that a civil judgment from 2001 had granted the defendants (the police officers in their private capacity as property claimants) ownership rights to the land, and subsequent compulsory enforcement proceedings legally placed them in possession of the property through a court bailiff. The court held that since the individuals were legally in possession of the land as recognized owners at the time of the tree removal, their actions did not constitute a penal offense, validating the prosecution's decision not to initiate criminal proceedings.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to dismiss the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 5 din 21 ianuarie 2005, Curtea de Apel Alba Iulia a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenții N.N. și N.A., împotriva rezoluției nr. 111/ P din 7 iunie 2004, prin care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privitoare pe intimații C.L. și C.N., primul inspector, iar cel de-al doilea agent de poliție în cadrul I.P.J. Alba.
În considerentele sentinței instanța de fond arată că în mod temeinic și legal s-a reținut că faptele reclamate întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, prevăzute de art. 211 alin. (1) C. pen., întrucât intimații au procedat la tăierea unor pomi de pe terenul în litigiu, după ce au fost puși în posesie de executorul judecătoresc, având calitatea de proprietari ai bunurilor respective.
Împotriva menționatei hotărâri, petiționarii N.N. și N.A. au declarat prezentul recurs solicitând admiterea plângerii, infirmarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale adoptată în cauză și reluarea cercetărilor împotriva celor doi lucrători de poliție pentru comiterea infracțiunii de distrugere, prevăzută de art. 211 alin. (2) C. pen.
Examinând hotărârea atacată, în raport de motivele de casare invocate în recurs, cât și din oficiu, se constată că instanța a reținut corect starea de fapt, pe baza actelor prealabile efectuate în cauză, astfel încât soluția adoptată fiind legală și temeinică, nu se impune desființarea acestuia.
Din actele dosarului, rezultă că prin sentința civilă nr. 1884 din 10 aprilie 2001, (dosarul nr. 8932/2000) Judecătoria Alba Iulia admițând acțiunea formulată de C.L. și C.M., a dispus obligarea pârâților N.N. și N.A. să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților asupra unei grădini în suprafață de 550 m.p., să-și ridice gardul de la stradă pe lățimea terenului cât și anexele construite pe terenul respectiv.
După rămânerea definitivă a menționatei hotărâri, aceeași instanță, prin încheierea nr. 888 din 23 februarie 2004, a încuviințat cererea de executare silită formulată de intimați, aceștia fiind puși în posesie în mod legal, de către executorul judecătoresc la 15 martie 2004.
Cum ulterior, intimații au procedat la tăierea unor pomi de pe terenul respectiv, al căror proprietăți era la acea dată, în sarcina acestora nu se pot reține săvârșirea vreunei fapte penale.
În consecință, recursul declarat de N.N. și N.A., nefiind fondat, urmează a fi respins, ca atare, în baza art. 38515, pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenții N.N. și N.A. împotriva sentinței penale nr. 5 din 21 ianuarie 2005 a Curții de Apel Alba Iulia.
Obligă pe recurenții petenți la plata sumei de câte 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 aprilie 2005.