Incompatibility finding annulled; public servant prevails, agency ordered to pay costs

Şedinţa publică din data de 21 iunie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/16.08.2022.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 7 din 10 ianuarie 2024, a admis excepţia de inadmisibilitate a excepţiilor de nelegalitate a Protocolului de cooperare încheiat între ANI şi ANAF şi a Protocolului de cooperare încheiat între ANI şi ONRC, a respins ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate a Protocolului de cooperare încheiat între ANI şi ANAF şi excepţia de nelegalitate a Protocolului de cooperare încheiat între ANI şi ONRC, excepţii invocate de reclamantă, a admis acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi, totodată, a anulat Raportul de evaluare nr. x/16.08.2022, emis de pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca netemeinic.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâta Agenţia Naţională de Integritate a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După prezentarea situaţiei de fapt, în motivarea recursului se arată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre cu încălcarea normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

Din lecturarea acestui text de lege rezultă că funcţionarilor publici le este permisă exercitarea unor funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice precum şi în domenii de activitate din sectorul privat, însă, numai în măsura în care nu au legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate în calitate de funcţionar public.

Astfel, legătura indirectă între activităţile exercitate de reclamantă în sfera publică şi în sfera privată este evidentă, instanţa de fond subliniind că interpretarea dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 trebuie să se facă în raport cu scopul preventiv urmărit de legiuitor, urmărindu-se ca persoana care deţine o funcţie publică să adopte o conduită preventivă de natură să conducă la excluderea exercitării oricăror activităţi care ar putea genera o stare de incompatibilitate.

Motivarea instanţei potrivit căreia, în speţă, atribuţiile exercitate de reclamantă în cele două funcţii deţinute concomitent nu se suprapun, neputându-se stabili nici o legătură directă sau indirectă între acestea, încalcă normele de drept material referitoare la incompatibilităţi aplicabile funcţionarilor publici.

Astfel, nu este necesar pentru existenţa cazului de incompatibilitate să existe o suprapunere a atribuţiilor sau o intersectare a acestora, astfel cum poate rezulta din expunerea comparativă a acestora, fiind suficientă cel puţin o legătură indirectă.

Un aspect esenţial de avut în vedere la identificarea legăturii cel puţin indirecte dintre atribuţiile aferente celor două funcţii vizează faptul că ambele activităţi presupun utilizarea aceloraşi cunoştinţe şi competenţe profesionale (pregătire profesională), pentru îndeplinirea atribuţiilor de consilier juridic în cadrul Primăriei comunei Botiz, judeţul Satu Mare punând în practică cunoştinţele şi competenţele sale profesionale.

Astfel, recurenta consideră evidentă legătura între pregătirea profesională a funcţionarului public şi funcţia pe care acesta o exercită, legătură care în cazul de faţă există, pregătirea profesională în domeniul juridic permiţând intimatei să exercite atribuţiile specifice funcţiei de consilier juridic în cadrul Primăriei comunei Botiz, dar şi unele atribuţii ale funcţiei de consilier juridic în cadrul B. S.R.L. Atribuţiile intimatei în cadrul celor două entităţi vizează respectarea legalităţii documentelor pe care le tehnoredactează sau pe care le vizează spre legalitate, aflându-se astfel în legătură cel puţin indirectă.

În ceea ce priveşte pregătirea profesională, precum şi atribuţiile din fişa postului de consilier juridic în cadrul B. S.R.L., se impunea ca instanţa de fond să reţină cel puţin una dintre atribuţii comune, respectiv "efectuarea unor lucrări de specialitate: organizarea şi actualizarea unor situaţii, redactarea unor materiale de corespondenţă, păstrare şi operare în diverse registre de evidenţă".

Tot în fişa postului de consilier juridic în cadrul B. S.R.L., intimata avea stabilită şi atribuţia privind înregistrarea hotărârilor şi deciziilor luate de conducere, aplicarea ştampilei şi repartizarea acestora către compartimentele firmei, atribuţie care revine intimate şi în calitate de consilier juridic în cadrul Primăriei comunei Botiz.

Fără atribuţia tehnoredactării documentelor, niciun consilier juridic nu-şi poate desfăşura activitatea curentă. Pe lângă consultanţă, tehnoredactarea documentelor este o activitate esenţială pentru postul de consilier juridic, indiferent de domeniul în care profesează, de obiectul de activitate al societăţii sau de angajator, aspect în raport de care argumentele reţinute de Curtea de Apel Oradea sunt neîntemeiate.

Asemănător activităţii de tehnoredactare, atribuţiile privind clasarea şi ţinerea evidenţei stricte a documentelor sunt atribuţii specifice postului de consilier juridic şi care au cel puţin legătură indirectă cu atribuţiile din fişa postului de consilier juridic în cadrul Primăriei comunei Botiz, argument pe care Curtea de Apel Oradea a omis a îl avea în vedere.

Astfel, funcţia de consilier juridic din cadrul Primăriei comunei Botiz este, prin natura ei, este o funcţie ce implică un control asupra documentelor emise de instituţie, aflându-se astfel în legătură, cel puţin indirectă cu activitatea de consilier juridic desfăşurată în cadrul B. S.R.L.

Prin urmare, legătura indirectă între activităţile exercitate de intimată, nu poate fi înlăturată, ignorată în contextul în care prevenirea stărilor de incompatibilitate, în apărarea principiilor enunţate de legiuitor: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public, constituie un imperativ esenţial într-o societate democratică, legiuitorul reţinând în expunerea de motive a Legii nr. 161/2003 faptul că "unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror demnităţi publice şi funcţii publice, este asigurată prin Titlul IV privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor".

Astfel, finalitatea Legii nr. 161/2003 nu este înlăturarea stării de conflict de interese/incompatibilităţi, ci prevenirea acestora.

În ceea ce priveşte declaraţiile martorilor audiaţi în faţa instanţei de fond şi cu privire la care instanţa a reţinut că intimata a îndeplinit exclusiv atribuţii de secretară, recurenta le apreciază ca fiind neîntemeiate.

În opinia recurentei, instanţa de fond a realizat o aplicare greşită a normelor de drept material atunci când a probat atribuţiile intimatei, regăsite în fişa postului de consilier juridic în cadrul B. S.R.L., cu declaraţiile martorilor C. şi D..

Este mai mult decât evident că activităţile desfăşurate de intimată, atât în mediul privat, cât şi în funcţia publică pe care o deţine, pot interfera în orice moment, fiind încălcat astfel principiile imparţialităţii, integrităţii/transparenţei deciziei şi al supremaţiei interesului public.

De asemenea, recurenta critică şi reţinerile instanţei potrivit cărora "instanţa va reţine lipsa vătămării reclamantei prin încălcarea de către autoritatea publică a obligaţiei de a o informa şi invita să îşi exprime punctul de vedere, anterior solicitării de date sau informaţii care nu sunt publice".

Sub aspect procedural, recurenta arată că, instanţa de fond a realizat o interpretare şi aplicare greşită a normelor legale în ceea ce priveşte informarea persoanei evaluate.

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că la data de 18.06.2018, pârâta A.N.I. a fost sesizată privind existenţa unei posibile incompatibilităţi în persoana reclamantei, prin aceea că exercita atât funcţia publică de consilier juridic în cadrul Primăriei Botiz, cât şi funcţia de consilier juridic în cadrul societăţilor E. S.R.L. şi B. S.R.L..

În urma sesizării, pârâta a întocmit lucrarea nr. x, în cadrul căreia inspectorul de integritate desemnat a procedat la informarea reclamantei asupra faptului că s-a declanşat procedura de evaluare a respectării regimului juridic al conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor, pe perioada exercitării funcţiei, că se va proceda la solicitarea de date şi informaţii care nu sunt publice, necesare desfăşurării activităţii de evaluare, că în situaţia în care din activitatea de evaluare vor rezulta elemente în sensul existenţei unei incompatibilităţi, se va proceda la o nouă informare, în temeiul art. 20 din Legea nr. 176/2010.

Astfel fiind, a fost emisă adresa cu nr. 4874/G/II, la data de 18.02.2019, prin care reclamanta nu a fost informată cu privire la existenţa vreunei stări de incompatibilitate, ci a fost informată doar asupra faptului că s-a declanşat o procedură de evaluare, că vor fi solicitate informaţii şi date care nu sunt publice, iar în situaţia în care vor rezulta elemente în sensul existenţei unei stări de incompatibilitate, i se va transmite o nouă informare.

Ulterior, la data de 27.03.2019, pârâta a solicitat primele informaţii cu caracter nepublic de la Primăria comunei Botiz, potrivit adresei nr. x/27.03.2019, respectiv s-au solicitat actele administrative de numire în funcţia de consilier juridic a reclamantei, data începerii/suspendării/încetării activităţii în cadrul instituţiei şi fişa postului. Răspunsul Primăriei Botiz a fost comunicat pârâtei la data de 15.04.2019, prin adresa nr. x/15.04.2019.

Alte informaţii au fost solicitate Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare, la data de 05.07.2019, Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la 06.12.2019, Inspectoratului Teritorial de Muncă Satu Mare, la data de 06.12.2019.

După primirea informaţiilor şi documentelor solicitate, la data de 03.02.2020, pârâta a emis o nouă adresă, cu nr. x, prin care a informat reclamanta că din activitatea de evaluare efectuată, a rezultat existenţa unei încălcări a regimului juridic al incompatibilităţilor în sensul prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, respectiv că începând cu data de 19.08.2010 a exercitat funcţia de consilier juridic în cadrul Primăriei comunei Botiz, jud. Satu Mare, concomitent cu funcţia de consilier juridic în cadrul următoarelor societăţi comerciale: S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L., E. S.R.L., şi S.C. B. S.R.L., fapt ce contravine dispoziţiilor art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003, motiv pentru care a fost invitată să prezinte un punct de vedere, orice probe, date sau informaţii pe care le consideră necesare pentru lămurirea tuturor aspectelor.

Urmare a acestei informări, la data de 25.02.2020, reclamanta a depus un punct de vedere însoţit de documente justificative, din care a rezultat că înţelege să se folosească în apărare de contractele individuale de muncă încheiate cu societăţile la care a desfăşurat activitate şi fişele postului aferente acestor contracte.

Raportul de evaluare emis la 16 august 2022 a fost anulat de instanţa de fond, soluţie pe care Înalta Curte o împărtăşeşte, pentru considerentele în continuare arătate.

Prin raportul de evaluare contestat s-a reţinut în sarcina reclamantei existenţa unei stări de incompatibilitate rezultate din deţinerea concomitentă a funcţiei publice de consilier juridic în cadrul Primăriei Comunei Botiz şi a funcţiei de natură contractuală de consilier juridic în cadrul S.C. B. S.R.L..

Temeiul de drept reţinut de către inspectorul de integritate a fost art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, potrivit cu care: Funcţionarii publici, (...) pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice. Funcţionarii publici (...) pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, (...) potrivit fişei postului.

Înalta Curte apreciază că temeinic şi legal s-a reţinut de către instanţa de fond că nu se află în stare de incompatibilitate funcţionarii publici care exercită funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, atribuţii prevăzute în fişa postului funcţionarului public.

De asemenea, temeinic şi legal a reţinut instanţa de fond că atribuţiile exercitate de reclamantă în cele două funcţii deţinute concomitent nu se suprapun, neputându-se stabili nici o legătură directă sau indirectă între acestea.

Prin raportul de evaluare, s-a reţinut că potrivit condiţiilor specifice pentru ocuparea postului de consilier juridic în cadrul S.C. B., pentru ocuparea acestui post au fost necesare studii superioare de lungă durată în domeniul juridic şi că în situaţia în care atribuţiile de serviciu ar fi vizat efectiv activităţi de secretariat, atât ca atribuţii principale cât şi ca sarcini specifice, contractul individual de muncă ar fi putut fi încheiat pentru funcţia de secretară.

Din fişa postului reclamantei la contractul individual de muncă nr. x/08.06.2015 încheiat între S.C. B. S.R.L. şi reclamantă, rezultă că aceasta nu avea nici o atribuţie specifică activităţii de consilier juridic.

Pârâta a reţinut existenţa unei legături indirecte între cele două funcţii, prin aceea că activitatea desfăşurată în sectorul privat presupune punerea în practică a aceloraşi cunoştinţe şi competenţe profesionale, iar rezultatele activităţii derulate în sectorul privat pot interfera cu sfera de activitate a funcţiei publice.

Faţă de modul de reglementare a atribuţiilor deţinute la S.C. B. S.R.L., instanţa de fond a apreciat că nu exista nicio suprapunere a acestora cu atribuţiile stabilite prin fişa postului funcţionarului public.

Din perspectiva incompatibilităţilor reglementate prin dispoziţiile art. 96, alin. (1) din Legea nr. 161/2003 nu prezintă relevantă faptul că persoana în cauză desfăşoară activităţi în virtutea aceleiaşi pregătiri profesionale, ceea ce trebuia urmărit/demonstrat de către Recurentă era dacă între atribuţiile din fişa postului de funcţionar public şi activitatea in sfera privată există o legătură directă sau indirectă.

Înalta Curte mai reţine că recurenta apreciază că activitatea desfăşurată de intimată în mediul privat are legătură directă sau indirectă cu atribuţiile îndeplinite de aceasta în calitate de funcţionar public însă nu indică, în cuprinsul Raportului de evaluare, în mod concret şi neechivoc în ce a constat această legătură prin prisma atribuţiilor din fişa postului.

Identificarea în concret a presupuselor fapte desfăşurate în situaţie de incompatibilitate cu indicarea expresă a legăturii directe sau indirecte este deosebit de importantă din perspectiva obligaţiei de motivare a Raportului de evaluare, iar sancţiunea pentru lipsa acesteia este anularea.

Astfel fiind, Înalta Curte reţine că soluţia pronunţată de instanţa de fond, care a sancţionat conduita recurentei-pârâte şi a dispus anularea Raportului de evaluare, este corectă.

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

Faţă de soluţia pronunţată, Înalta Curte va obliga recurenta-pârâtă la plata sumei de 5.950 RON, reprezentând cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta - pârâtă Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 7 din 10 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta - pârâtă la plata sumei de 5.950 RON, reprezentând cheltuieli de judecată către intimata - reclamantă A..

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 21 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.