Negative conflict of jurisdiction over CEB electoral complaint resolved in favor of Bucharest Court of Appeal administrative section

Şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, Contestaţii Electorale la data de 1 noiembrie 2024, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, contestatoarea A.., în contradictoriu cu intimaţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 34 Sibiu, a solicitat anularea deciziei nr. 158D din data de 30 octombrie 2024 de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal nr. x din data de 25 octombrie 2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 34 Sibiu, emise de Biroul Electoral Central şi anularea procesului-verbal nr. x din data de 25 octombrie 2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 34 Sibiu.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 şi pe cele ale art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 9 din data de 5 noiembrie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Bucureşti, Contestaţii Electorale a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.

În fundamentarea acestei soluţii, instanţa de judecată a reţinut, în baza art. 2 alin. (1) lit. b) coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, că, în prezenta cauză, competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, întrucât procesul-verbal nr. x din data de 25 octombrie 2024 emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 34 Sibiu nu are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.

A apreciat că determinant pentru stabilirea competenţei este actul principal, care produce efecte juridice prin el însuşi, de sine stătător, în speţă, acesta fiind procesul-verbal nr. x din data de 25 octombrie 2024 emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 34 Sibiu, iar actul emis de intimatul Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate de reclamantă nu reprezintă decât expresia parcurgerii procedurii prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 rap. la art. 6 din Legea nr. 554/2004.

2.2. Învestit cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă Tribunalul Sibiu, secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 897 din data de 14 noiembrie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024: a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a Tribunalului Sibiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal; a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă între cele două instanţe; a dispus suspendarea judecăţii cauzei şi înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Sibiu, secţia I civilă, în raport cu obiectul cauzei, a constat că legea specială - Legea nr. 208/2015 - nu cuprinde prevederi care să acorde unei anumite instanţe competenţa de a soluţiona contestaţiile formulate împotriva hotărârilor Biroului Electoral Central prin care se dispun astfel de măsuri, motiv pentru care determinarea instanţei învestită să soluţioneze pricina în fond se face conform art. 10 alin. (1) şi alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004.

Ca atare, reţinând că se contestă un act emis de Biroul Electoral Central, care reprezintă o autoritate publică centrală, Tribunalul Sibiu, secţia I civilă a stabilit, în cauză, competenţa materială de soluţionare a contestaţiei revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, iar competenţa teritorială revine instanţei de la sediul reclamantei care se află în Bucureşti, respectiv în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Bucureşti.

II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţie de contencios administrativ şi fiscale, în considerarea argumentelor ce succed:

Pe calea prezentului demers judiciar contestatoarea A.. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 158D din data de 30 octombrie 2024, emise de Biroul Electoral Central, pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024.

Curtea de Apel Bucureşti, Contestaţii Electorale şi Tribunalul Sibiu, secţia I civilă şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, conflictul negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la actul care produce efecte juridice din perspectiva competenţei materiale şi referitoare la dispoziţiile legale aplicabile în speţă, pentru stabilirea competenţei teritoriale.

Înalta Curte constată că potrivit Deciziei nr. 16 din data de 18 septembrie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii, s-a reţinut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicţionale, care aparţin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existenţa a trei categorii de acte determinate de competenţele legale. Astfel, birourile electorale: soluţionează conflictele apărute în perioada electorală (atribuţii de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicţionale); hotărăsc în legătură cu unele operaţiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare şi interpretare unitară a dispoziţiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuţii care intră doar în competenţa Biroului Electoral Central) (paragraful 57).

În aceleaşi considerente se arată că, atunci când legea organică stabileşte o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudenţă s-a recunoscut dreptul de acces la justiţie potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ca jurisdicţie cu caracter general în materia actelor administrative (paragraful 68).

Totodată, Curtea Constituţională, în Decizia nr. 325 din data de 14 septembrie 2004 a reţinut că hotărârile pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în condiţiile legii de contencios administrativ.

Din conţinutul înscrisului contestat rezultă faptul că aceasta are natura juridică a unui act administrativ, în sensul dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, act emis de Biroul Electoral Central, care este încadrat în categoria autorităţilor publice centrale.

Chiar şi în circumstanţe de imprecizie terminologică a legii speciale, este cert că activitatea Biroului Electoral Central poate fi asimilată celei a unei autorităţi publice centrale, iar atribuţia pe care o exercită în soluţionarea sesizărilor, plângerilor, contestaţiilor, întâmpinărilor ce-i sunt adresate, se circumscrie unei "jurisdicţii administrative speciale", astfel cum este ea definită de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004.

În cauză, contestaţia formulată împotriva procesului-verbal nr. x din data de 25 octombrie 2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 34 Sibiu a fost soluţionată de Biroul Electoral Central prin decizia 158D din data de 30 octombrie 2024 în baza dispoziţiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, motiv pentru care obiectul contestaţiei judiciare este reprezentat de decizia emisă de Biroul Electoral Central.

Prin urmare, competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, reţinându-se că, în speţă, Biroul Electoral Central a emis decizia nr. 158D din data de 30 octombrie 2024 ce face obiectul prezentei contestaţii.

În raport cu dispoziţiile legale anterior menţionate, care cuprind norme de competenţă de ordine publică, de obiectul cererii de chemare în judecată, precum şi în raport de calitatea intimatului Biroului Electoral Central competenţa aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în a cărei circumscripţie teritorială se află sediul contestatoarei conform art. 10 alin. (1) şi (3) teza I din Legea nr. 554/2004, modificată.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că, din punct de vedere formal, contestaţia formulată în cauza de faţă este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, instanţa competentă din punct de vedere material fiind, potrivit art. 10 alin. (1) din lege, curtea de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca instanţă competentă în privinţa litigiilor având ca obiect acte administrative emise de autorităţile publice centrale, în speţă fiind incident criteriul rangului autorităţii emitente a actului administrativ contestat, iar din punct de vedere teritorial, conform art. 10 alin. (3) teza I din Legea contenciosului administrativ, având în vedere sediul contestatorului din municipiul Bucureşti, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel Bucureşti.

În contextul în care s-ar fi avut în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (3) ultima teză din Legea contenciosului administrativ competenţa de soluţionare ar fi revenit tot Curţii de Apel Bucureşti, având în vedere că, potrivit deciziei contestate, sediul Biroului Electoral Central pentru alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 este situat în Bucureşti.

Prin urmare, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză, este Curtea de Apel Bucureşti, secţie de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţie de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 noiembrie 2024.