Correction of material error in criminal judgment dispositive: annulment of falsified contract copy versus original title
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the appeal filed by the injured party against the Bucharest Court of Appeal’s April 8, 2024 order, thereby upholding the lower court’s decision to correct a material error in a final criminal judgment and leaving the modified operative part in force, while ordering the appellant to pay 200 RON in judicial costs. The dispute concerned the proper wording of a dispositive clause in a 2016 final criminal sentence regarding the annulment of a property transfer instrument; the appellant argued that the correction substantively altered the outcome by addressing a "falsified copy" rather than the original contract, constituting an impermissible change to a res judicata matter, whereas the record established that the criminal case involved fraud based on a falsified photocopy used to secure a notarized sale, not the original document. The High Court ruled that the omission of the word "falsified copy" constituted a mere material clerical error rather than a judicial error, justifying the correction under Article 278 of the Code of Criminal Procedure without reopening the merits of the case, and noted that while the injured party is a principal procedural subject with rights similar to those of parties, this did not preclude the correction of the evident scrivener’s mistake.
Legislator headnote
AI generatedart. 278 din C. proc. pen, art. 278 alin. (2) din C. proc. pen, art. 33 alin. (1) din C. proc. pen, art. 32 alin. (2) din C. proc. pen, art. 33 alin. (2) din C. proc. pen, art. 275 alin. (2) din C. proc. pen; Correction of material error in criminal judgment dispositive: annulment of falsified contract copy versus original title: The dispute concerned the proper wording of a dispositive clause in a 2016 final criminal sentence regarding the annulment of a property transfer instrument; the appellant argued that the correction substantively altered the outcome by addressing a "falsified copy" rather than the original contract, constituting an impermissible change to a res judicata matter, whereas the record established that the criminal case involved fraud based on a falsified photocopy used to secure a notarized sale, not the original document. The High Court ruled that the omission of the word "falsified copy" constituted a mere material clerical error rather than a judicial error, justifying the correction under Article 278 of the Code of Criminal Procedure without reopening the merits of the case, and noted that while the injured party is a principal procedural subject with rights similar to those of parties, this did not preclude the correction of the evident scrivener’s mistake.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the dispositive to impose the payment of 200 RON in judicial costs on the appellant.
Full text
Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2024
Asupra cauzei penale de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 8 aprilie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II - a penală, în baza art. 278 din C. proc. pen., s-a admis cererea formulată de petenta A..
S-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta şi dispozitivul sentinţei penale nr. 100/F/23.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală în dosarul nr. x/2015 în sensul că: - se va citi "dispune anularea copiei falsificate a contractului de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii nr. 132 din data de 19.01.2007 a B.N.P.A. Georgeta Enciu - Silvia Secula - Dan Tătaru’’ - în loc de "dispune anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii nr. 132 din data de 19.01.2007 a B.N.P.A. Georgeta Enciu - Silvia Secula - Dan Tătaru’’.
Pentru a dispune în acest sens, s-au reţinut următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 100/F/23.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală în dosarul nr. x/2015, s-a dispus, printre altele, anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii nr. 132 din data de 19.01.2007 a B.N.P.A. Georgeta Enciu - Silvia Secula - Dan Tătaru’’.
S-a constatat din înscrisurile aflate la dosar (filele x din volumul 29 al dosarului de urmărire penală nr. 2060/D/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bucureşti), rezultă că obiectul (material) al infracţiunilor de fals l-a constituit copia falsificată a contractului de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii nr. 132 din data de 19.01.2007 a B.N.P.A. Georgeta Enciu - Silvia Secula - Dan Tătaru’’, iar nu contractul de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii nr. 132 din data de 19.01.2007 a B.N.P.A. Georgeta Enciu - Silvia Secula - Dan Tătaru’’, aspect ce rezultă din încheierea de legalizare de copii nr. 675/04.02.2008, prin care s-a legalizat copia conformă cu înscrisul prezentat notarului - contractul de vânzare-cumpărare - care are 4 pagini.
Împotriva încheierii din 8 aprilie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II - a penală, apelantul B. a declarat apel.
În motivarea cererii, a menţionat că în considerarea dispoziţiilor art. 278 alin. (2) din C. proc. pen., în vederea îndreptării erorii, părţile pot fi chemate spre a da lămuriri, ceea ce a şi făcut însă instanţa nu a citat toate părţile care au luat parte la judecata în fond şi apel a cauzei penale ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2015, alegând în mod imparţial să o citeze doar pe petenta A., deşi obiectul cererii îl privea şi pe el producând efecte diametral opuse faţă de starea de fapt şi de drept reţinută în cele două faze de judecată ale dosarului.
A arătat că prin cererea de îndreptare a erorii materiale formulată s-a soluţionat în fond cauza, iar prin utilizarea acestui mijloc procesual nu se poate ajunge la modificarea dispoziţiilor hotărârii definitive care au intrat în puterea lucrului judecat, nefiind vorba de o eroare materială câtă vreme sentinţa penală nr. 100/2016 pronunţată în dosarul nr. x/2015 a rămas definitivă prin neapelare, iar sentinţa penală nr. 74/2015 pronunţată în dosarul penal nr. x/2012 a rămas definitivă tot prin neapelare.
Examinând încheierea atacată în raport, cu criticile apelantului, Înalta Curte reţine următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 100/F/23.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală în dosarul nr. x/2015, s-a dispus, printre altele, anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii nr. 132 din data de 19.01.2007 a B.N.P.A. Georgeta Enciu - Silvia Secula - Dan Tătaru’’.
Înalta Curte constată că apelantul B. a avut calitatea de persoană vătămată în dosarul nr. x/2015 al Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II - a Penală.
Persoana vătămată este subiect procesual principal, fiind enumerată limitativ la art. 33 alin. (1) din C. proc. pen.. aceasta fiind subiect procesual nu doar pentru că este precizată expres ca fiind unul dintre subiecţii procesuali principali, ci pentru că a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală şi, astfel, are legătură cu fapta prevăzută de legea penală. Persoana vătămată nu este parte în procesul penal nefiind precizată la art. 32 alin. (2) din C. proc. pen. printre acestea.
Potrivit art. 33 alin. (2) din C. proc. pen., subiecţii procesuali principali au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi părţile, cu excepţia celor pe care legea le acordă numai acestora.
În motivarea apelului, apelantul a arătat că prin încheierea prin care s-a dispus asupra cererii de îndreptare eroare materială formulată de petenta A. s-a soluţionat în fond cauza, menţionând că prin utilizarea acestui mijloc procesual nu se poate ajunge la modificarea dispoziţiilor hotărârii definitive care au intrat în puterea lucrului judecat nefiind vorba de o eroare materială câtă vreme sentinţa penală nr. 100/2016 pronunţată în dosarul nr. x/2015 a rămas definitivă prin neapelare.
Analizând considerentele sentinţei atacate, Înalta Curte observă că s-au menţionat următoarele: "Inculpata C. a înlesnit demersul fraudulos al inculpatului D. de înstrăinare a imobilului situat în Bucureşti, str. x, proprietatea părţii civile A., prin inducerea în eroare a părţii civile B., fiind cauzat un prejudiciu în cuantum de 180.000 de euro.(...)
După ce inculpatul E. a identificat imobilul respectiv, inculpatul D. a adus la îndeplinire sarcinile încredinţate de către primul dintre cei doi inculpaţi, în sensul că iniţial a obţinut extrasul de informare şi ulterior fotocopii de pe toate documentele existente cu privire la imobilul sus-menţionat, conţinutul şi forma acestora constituind reperele pe care inculpatul D. trebuia să le respecte cu ocazia falsificării prin tehnoredactare a documentelor necesare realizării unui titlu de proprietate care să emane o puternică aparenţă de act autentic şi pe care să îl folosească ulterior în faţa notarului cu ocazia întocmirii contractelor succesive de vânzare-cumpărare a imobilului respectiv. (...)
Referitor la imobilul situat în Bucureşti, str. x, inculpatul D. (ale cărui depoziţii se află la filele x din volumul 29 al dosarului de urmărire penală nr. 2060/D/P/2009) a declarat că la sfârşitul anului 2008 inculpatul E. i-a relatat că se gândeşte de mult timp cum să intre în posesia imobilului sus-menţionat care are un real potenţial de valorificare prin falsificarea actelor de proprietate şi obţinerea unor sume mari de bani în urma vânzării. În cadrul aceleiaşi discuţii, inculpaţii D. au hotărât că trebuie să intre în posesia fotocopiilor documentelor de proprietate ale imobilului respectiv, astfel că inculpatul D. s-a deplasat la Biroul de Carte Funciară Sector 1 Bucureşti, unde i-a cerut arhivarei şefe, inculpata F., să îi dea fotocopiile actelor de proprietate.
Inculpatul D. a mai relatat că după obţinerea fotocopiilor, a procedat la tehnoredactarea acestora, iar în paralel, inculpatul E., prin intermediul lui "G.", a obţinut ştampilele notariale ce trebuiau aplicate pe actele tehnoredactate de către inculpatul D., pentru a le da un aspect de legalitate. Totodată, pe documentele tehnoredactate de inculpatul D., inculpatul E. a obţinut matriţa timbrului sec pe care a obţinut-o cu ajutorul inculpatei H.."
În acest context, se reţine, în acord cu instanţa de apel, că menţiunea corectă este aceea de anulare a copiei falsificate a contractului de vânzare-cumpărare autentificat în baza încheierii nr. 132 din data de 19.01.2007 a B.N.P.A. I., întrucât copia falsificată a contractului de vânzare-cumpărare a stat la baza vânzării şi nu contractul original.
Prin urmare, ceea ce s-a îndreptat prin încheierea din 8 aprilie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II - a penală ce viza sentinţa penală nr. 100/F/23.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală este o eroarea materială şi nu o eroare de judecată.
Pentru aceste motive, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul B. împotriva încheierii din 8 aprilie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II - a penală, în dosarul nr. x/2015.
În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul B. împotriva încheierii din 8 aprilie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II - a penală, în dosarul nr. x/2015.
Obligă apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 octombrie 2024.