Maintainability of precautionary asset seizures: non-applicability of peremptory deadline sanctions and proportionality in organized financial crime proceedings

Şedinţa publică din data de 28 februarie 2024

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin încheierea finală nr. 309/PI din 21 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în baza art. 2502 C. proc. pen..:

I. a. S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 26.05.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatei A..

I. b. În baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa susmenţionată, asupra:

1. Imobilului înscris în CF nr. x Băile Herculane, Pădure la Cerna în suprafaţă de 1745 mp şi B.;

2. Imobilului înscris în CF nr. x Băile Herculane în suprafaţă de 302 mp.

II. a. S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 09.06.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatului C..

II. b. În baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa susmenţionată, asupra:

1. Imobilului înscris în CF nr. x Băile Herculane, Pădure la Cerna în suprafaţă de 1745 mp şi B.;

2. Imobilului înscris în CF nr. x Băile Herculane în suprafaţă de 302 mp.

III. a. S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 12.04.2017, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatei S.C. D..

III. b. În baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa susmenţionată, asupra:

- a 46.938.556 acţiuni S.C. E., cu nr. ORC x, CUI x; deţinute de S.C. D., rezultând o cota parte de participare la beneficii şi pierderi de 61.19984%. Valoarea nominal a acţiunilor, este 0,1 RON pe acţiune rezultând astfel o valoare totală a acţiunilor deţinute de S.C. D., la S.C. E., în sumă de 4.693.855 RON.

IV. a. S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 04.11.2016 şi prin ordonanţa procurorului din 08.11.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatului F..

IV. b. În baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţele susmenţionate, asupra:

1. Imobilului înscris în CF x Luncaviţa (CF vechi x Luncaviţa), fără nr. top - Loc de casă cu casa număr 37 de 522 mp, (1/2 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 1/2 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş).

2. Imobilului înscris în CF x Luncaviţa (CF vechi x Luncaviţa), fără nr. top, Loc de casă în intravilan de 100 stp, (1/2 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 1/2 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş).

3. Cota de 2/4 părţi din imobilele înscrise în CF x Luncaviţa - Drept de moară de la fila x de 2/5 părţi şi teren de 252 mp, (conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi a contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş).

4. Imobilului înscris în CF x Luncaviţa (CF vechi x Luncaviţa), fără nr. top, intravilan cu casă număr vechi 74, actual număr 14, cu construcţiile anexe de 468 mp, (1/2 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 1/2 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş);

5. Cota de 2/8 părţi din terenul înscris în CF x Luncaviţa (CF vechi x Luncaviţa) cu nr. top. x Luncaviţa - Padini arabil de 6679 mp (1/8 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 1/8 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş);

6. Cota de 6/8 părţi din terenul înscris în CF x Luncaviţa (CF vechi x Luncaviţa), cu nr. top. x Arabil la Padini de 2877 mp (3/8 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 3/8 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş);

7. Cota de 8/256 părţi din imobilele înscrise în CF x Luncaviţa (CF vechi x Luncaviţa) cu nr. top x Ortslage la padini de 2518 mp şi nr. top. x Cad C1 - Casa cu număr 331 situată în Luncaviţa (4/256 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 4/256 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş);

8. Imobilului situat în Mun. Bucureşti, str. x, apartament nr. x (clădire + teren, înscris în CF nr. x construcţiile şi CF nr. x-C1-U1 terenul de 263,02 mp).

V. a. S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 26.05.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatului H..

V. b. În baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa susmenţionată, asupra:

1. Imobilului înscris în CF nr. x Cornea în suprafaţă de 3957 mp.

2. Imobilului înscris în CF nr. x Băile Herculane, situat în Pecinişca, str. x, teren în suprafaţă de 1439 mp şi construcţii - sediu firmă, atelier auto.

VI. a. S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă prin încheierea de cameră preliminară nr. 17/PI/CP pronunţată în data de 24.06.2022 în dosarul nr. x/2022.15 al Curţii de Apel Timişoara, definitivă prin necontestare la data de 08.07.2022; măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatului I..

VI. b. În baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin încheierea penală susmenţionată, asupra:

Imobilului înscris în CF nr. x Băile Herculane, (CF vechi nr. x Pecinisca) nr. top. x - Pecinisca, teren în suprafaţă de 614 mp - "J. arabil".

VII. a. S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 26.05.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatei K..

VII. b. În baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa susmenţionată, asupra:

1. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

2. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

3. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

4. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

5. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

6. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

7. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

8. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

9. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

10. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

11. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

12. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

13. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

14. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

15. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

16. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

17. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

18. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

19. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

20. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

21. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

22. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

23. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

24. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

25. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

VIII. a. S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 28.11.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatul L..

VIII. b. În baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa susmenţionată, asupra:

1. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

2. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

3. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

4. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

5. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

6. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

7. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

8. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

9. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

10. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

11. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

12. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

13. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

14. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

15. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

16. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

17. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

18. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

19. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

20. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

21. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

22. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

23. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

24. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

25. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

26. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

27. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

28. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

29. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

30. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 2/4;

31. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

32. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

33. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

34. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

35. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

36. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

37. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

38. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

39. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

40. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

41. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

42. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

43. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

44. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

IX. a. S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 26.05.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatului M..

IX. b. În baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa susmenţionată, asupra:

1. Imobilului înscris în CF nr. x-C1-U2 Caransebeş - spaţiu comercial în suprafaţă de 81,5 mp, situat în Caransebeş, str. x;

2. Imobilului înscris în CF nr. x-C1-U5 Caransebeş - spaţiu comercial în suprafaţă de 24,30 mp, situat în Caransebeş, str. x, bl. 3. 1;

3. Imobilului înscris în CF x Caransebeş nr. CAD 43469 pentru A1 teren 283 mp; nr. CAD 43469-C1 pentru A1.1 construcţii şi nr. CAD 43469-C2 pentru A1.2 construcţii (CF vechi nr. x, top. x Caransebeş).

X. a. S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă prin încheierea de cameră preliminară nr. 21/CP pronunţată în data de 01.11.2022 în dosarul nr. x/2022.16* al Curţii de Apel Timişoara, definitivă prin încheierea nr. 777 din 12.12.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022.16*; măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul defunctei N. prin moştenitor legal O..

X. b. În baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin încheierea penală susmenţionată, asupra:

Imobilului înscris în CF x Băile Herculane (CF vechi x) cu nr. CAD/top 23/b/2/a/a/a/b/a/b/2/1/b Băile Herculane pentru teren în suprafaţă de 130 mp (Pădure Domogled) şi cu nr. CAD/top 23/b/2/a/a/a/b/a/b/2/1/b pentru construcţii (Fabrica de Gheaţă) imobil situat în localitatea Băile Herculane jud. Caraş - Severin; proprietatea defunctei N. sub B1 (identificat în actul de sesizare ca fiind PĂDURE ÎN DOMOGLED CU FABRICĂ DE GHEAŢĂ)

XI. a. S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă prin încheierea de cameră preliminară nr. 21/CP pronunţată în data de 01.11.2022 în dosarul nr. x/2022. 16* al Curţii de Apel Timişoara, definitivă prin încheierea nr. 777 din 12.12.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022.16*, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul terţului/alt subiect procesual P..

XI. b. În baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin încheierea penală susmenţionată, asupra:

Imobilului înscris în CF x Băile Herculane cu nr. CAD/top x pentru teren în suprafaţă de 345 mp şi cu nr. CAD/top x - C1 pentru construcţii (trei niveluri S, construite la sol 267 mp) situat în Băile Herculane nr. 5 jud. Caraş Severin; proprietatea lui P. sub B2 imobil provenit din transnotarea din CF x UAT Băile Herculane (identificat în actul de sesizare ca fiind CLĂDIRE SEDIUL NOU).

XII. a. S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispuse în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 09.06.2016, măsura asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatului Q..

XII. b. În baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa susmenţionată, asupra:

- imobilul înscris în CF nr. x Giroc, situat în comuna Giroc, str. x, jud. Timiş, în suprafaţă de 283 mp, compus din teren intravilan în suprafaţă de 283 mp, nr. top. x (A1) şi construcţie - Casă P+M, nr. top. x-C1 (A1.1).

XIII. a. S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 09.06.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatului Q..

XIII. b. În baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa susmenţionată, asupra:

1. Imobilului înscris în CF nr. x Băile Herculane, teren în suprafaţă de 1.039 mp şi construcţiile aferente intabulate şi neintabulate;

2. Imobil înscris în CF nr. x Băile Herculane în suprafaţă de 397 mp;

3. Imobil înscris în CF nr. x Băile Herculane, situat în Băile Herculane, Pecinişca, nr. 68, în suprafaţă de 594 mp, teren cu nr. top. x Pecinişca şi construcţie având nr. cadastral/topografic CAD: C1, Top: x - Pecinişca;

4. Imobil înscris în CF x Băile Herculane nr. CAD: CAD. Vechi x (CF vechi nr. x Pecinişca (Băile Herculane), nr. top. x) în suprafaţă de 890 mp;

5 Imobil înscris în CF x Băile Herculane nr. CAD: CAD. Vechi x (CF vechi nr. x Pecinişca (Băile Herculane), nr. top. x) în suprafaţă de 890 mp.

XIV.a. S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 09.06.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatei R..

XIV.b. În baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa susmenţionată, asupra:

1. Imobilului înscris în CF nr. x Băile Herculane, teren în suprafaţă de 1.039 mp şi construcţiile aferente intabulate şi neintabulate;

2. Imobil înscris în CF nr. x Băile Herculane în suprafaţă de 397 mp;

3. Imobil înscris în CF nr. x Băile Herculane, situat în Băile Herculane, Pecinişca, nr. 68, în suprafaţă de 594 mp, teren cu nr. top. x Pecinişca şi construcţie având nr. cadastral/topografic CAD: C1, Top: x - Pecinişca;

4. Imobil înscris în CF x Băile Herculane nr. CAD: CAD. Vechi x (CF vechi nr. x Pecinişca (Băile Herculane), nr. top. x) în suprafaţă de 890 mp;

5. Imobil înscris în CF x Băile Herculane nr. CAD: CAD. Vechi x (CF vechi nr. x Pecinişca (Băile Herculane), nr. top. x) în suprafaţă de 890 mp.

XV. a. S-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 01.06.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatei S..

XV. b. În baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa susmenţionată, asupra:

1. Imobilului înscris în CF nr. x Bucureşti sector 4 reprezentând apartamente situate în Bucureşti, în suprafaţă de 32 mp;

2. Imobilului înscris în CF nr. x Hotarele, reprezentând teren în suprafaţă de 1,982 mp.

Măsura fiind executorie s-a dispus să fie comunicată instituţiilor de publicitate imobiliară şi persoanelor afectate de măsura asiguratorie.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune această soluţie, prima instanţă a reţinut că, prin rechizitoriul emis în data de 10.05.2022 în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin regularizat în data de 02.02.2023 potrivit încheierii judecătorului de cameră preliminară din 29.11.2022, cu care a fost investită Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2022, a fost menţinută dispoziţia de trimitere în judecată, în stare de libertate, între alţii, a inculpaţilor:

1. F. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 244 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.,

- abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen., (5 acte materiale),

- delapidare - prev. de art. 295 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen., (24 acte materiale: 22 imobile + 2 licenţe de exploatare a apei termominerale),

- spălare a banilor, faptă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen., (2 acte materiale),

- înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen. (3 acte materiale),

- toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

2. H. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat sub forma aderării şi sprijinirii, faptă prev de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 244 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- complicitate la infracţiunea de delapidare, faptă prev. de 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- spălare a banilor, faptă prev. de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen., (3 acte materiale);

- toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

3. K. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 244 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- complicitate la infracţiunea de delapidare, faptă prev. de 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (20 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

4. Q. Jr. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 244 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- complicitate la infracţiunea de delapidare, faptă prev. de 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

5. Q. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 244 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen., (5 acte materiale);

- delapidare, prev. de art. 295 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale);

- spălare a banilor, faptă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale);

- toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

6. S. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat sub forma aderării şi sprijinirii, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 244 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- abuz în serviciu prev. de art. 13.2 din Legea nr. 78/2000 rap. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 din C. pen.

- divulgarea informaţilor secret de serviciu sau nepublice faptă prev. de art. 304 alin. (1) din C. pen.

- toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

7. L. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 244 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- complicitate la infracţiunea de delapidare, faptă prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (27 de acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (21 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen.

- toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

8. O. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 244 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- complicitate la infracţiunea de delapidare, faptă prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap la art. 295 alin. (1) rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (9 de acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (6 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

9. R. pentru săvârşirea infracţiunilor:

- constituire a unui grup infracţional organizat sub forma aderării şi sprijinirii, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 244 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- complicitate la infracţiunea de delapidare, faptă prev. de 48 alin. (1) C. pen. rap la art. 295 alin. (1) rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (6 de acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Judecătorul primei instanţe a mai reţinut că, printre alţii, faţă de inculpaţi: F., H., K., L., Q. jr., Q. sr., R. şi S., precum şi faţă N. (teţ/alt subiect procesual) prin moştenitor legal O. s-au instituit măsuri asigurătorii în cauză, după cum urmează:

1. Măsură asiguratorie ce îl vizează pe inculpatul F.:

Prin încheierea de cameră preliminară nr. 3/PI/CP din 24.06.2022, pronunţată în dosarul Curţii de Apel Timişoara nr. 544/59/2022/a1.1, definitivă prin încheierea nr. 491 din 18.08.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022.1 s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 04.11.2016 şi prin ordonanţa procurorului din 08.11.2016, iar în baza art. 249 C. proc. pen.., s-a menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţele anterior menţionate, asupra:

1. Imobilului înscris în CF x Luncaviţa (CF vechi x Luncaviţa), fără nr. top - Loc de casă cu casa număr 37 de 522 mp, (1/2 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 1/2 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş).

2. Imobilului înscris în CF x Luncaviţa (CF vechi x Luncaviţa), fără nr. top, Loc de casă în intravilan de 100 stp, (1/2 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 1/2 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş).

3. Cota de 2/4 părţi din imobilele înscrise în CF x Luncaviţa - Drept de moară de la fila x de 2/5 părţi şi teren de 252 mp, (conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi a contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş).

4. Imobilului înscris în CF x Luncaviţa (CF vechi x Luncaviţa), fără nr. top, intravilan cu casă număr vechi 74, actual număr 14, cu construcţiile anexe de 468 mp, (1/2 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 1/2 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş);

5. Cota de 2/8 părţi din terenul înscris în CF x Luncaviţa (CF vechi x Luncaviţa) cu nr. top. x Luncaviţa - Padini arabil de 6679 mp (1/8 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 1/8 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş);

6. Cota de 6/8 părţi din terenul înscris în CF x Luncaviţa (CF vechi x Luncaviţa), cu nr. top. x Arabil la Padini de 2877 mp (3/8 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 3/8 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş);

7. Cota de 8/256 părţi din imobilele înscrise în CF x Luncaviţa (CF vechi x Luncaviţa) cu nr. top x Ortslage la padini de 2518 mp şi nr. top. x Cad C1 - Casa cu număr 331 situată în Luncaviţa (4/256 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 4/256 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş);

8. Imobilului situat în Mun. Bucureşti, str. x, apartament nr. x (clădire + teren, înscris în CF nr. x construcţiile şi CF nr. x-C1-U1 terenul de 263,02 mp).

S-a notat că, în considerentele acestei încheieri s-a reţinut că prin ordonanţa procurorului din 04.11.2016 emisă în dosarul nr. x/2015, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatului, în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, iar valoarea prejudiciului estimat este în sumă de 123.325.726 RON; reţinându-se că inculpatul F. este implicat în întreaga activitate de sustragere a bunurilor S.C. E., acesta fiind direct răspunzător pentru întregul prejudiciu adus creditorilor S.C. D., care, conform tabelului preliminar/modificat de creanţe, are o valoare estimată de 123.325.726 RON s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei de 123.325.726 RON, sumă care reprezintă prejudiciul estimat reţinut în sarcina grupului din care face parte inculpatul F., asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului F., conform extraselor de carte funciară, a certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş, a contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş, astfel:

1. Imobilul înscris în CF x Luncaviţa, fără nr. top - Loc de casă cu casa număr 37 de 522 mp, (1/2 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 1/2 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş).

2. Imobilul înscris în CF x Luncaviţa, fără nr. top, Loc de casă în intravilan de 100 stp, (1/2 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 1/2 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş).

3. Cota de 2/4 părţi din imobilele înscrise în CF x Luncaviţa - Drept de moară de la fila x de 2/5 părţi şi teren de 252 mp, (conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi a contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş).

4. Imobilul înscris în CF x Luncaviţa, fără nr. top, intravilan cu casă număr vechi 74, actual număr 14, cu construcţiile anexe de 468 mp, (1/2 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 1/2 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş);

5. Cota de 2/8 părţi din terenul înscris în CF x Luncaviţa (CF vechi x Luncaviţa) cu nr. top. x Luncaviţa - Padini arabil de 6679 mp (1/8 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 1/8 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş);

6. Cota de 6/8 părţi din terenul înscris în CF x Luncaviţa (CF vechi x Luncaviţa), cu nr. top. x Arabil la Padini de 2877 mp (3/8 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 3/8 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş);

7. Cota de 8/256 părţi din imobilele înscrise în CF x Luncaviţa (CF vechi x Luncaviţa) cu nr. top x Ortslage la padini de 2518 mp şi nr. top. x Cad C1 - Casa cu număr 331 situată în Luncaviţa (4/256 conform certificatului de moştenitor nr. x/01.10.2012 emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş şi 4/256 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. x/01.10.2012 de Biroul Notarilor Publici Asociaţi - "G." Caransebeş).

S-a mai reţinut că prin ordonanţa procurorului din 08.11.2016 emisă în dosarul nr. x/2015, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatului, în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, iar valoarea prejudiciului estimat este în sumă de 123.325.726 RON, reţinându-se că inculpatul F. este implicat în întreaga activitate de sustragere a bunurilor S.C. E., acesta fiind direct răspunzător pentru întregul prejudiciu adus creditorilor S.C. D., care, conform tabelului preliminar/modificat de creanţe, are o valoare estimată de 123.325.726 RON, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei de 123.325.726 RON, sumă care reprezintă prejudiciul estimat reţinut în sarcina grupului din care face parte inculpatul F., asupra bunului imobil situat în Mun. Bucureşti, str. x, apartament nr. x (clădire + teren, înscris în CF nr. x construcţiile şi CF nr. x-C1-U1 terenul de 263,02 mp) - imobil evaluat la suma de 451.039,68 RON, valoare de impunere, aparţinând inculpatului F..

A mai reţinut instanţa că prin ordonanţele procurorului din 09.08.2021 şi 07.02.2022 emise în dosarul nr. x/2015 s-a dispus menţinerea măsurilor asiguratorii dispuse prin ordonanţele anterior menţionate, iar Curtea cu ocazia verificării măsurii asigurătorii a reţinut că aceasta este necesară în cauză în raport cu acuzaţiile aduse de parchet şi obiectul material al infracţiunilor.

În concret sub acest aspect, Curtea a observat că măsura asiguratorie s-a instituit în anul 2016, dar în cauză durata în timp a măsurii este pe deplin jusitificată prin complexitatea acuzaţiilor aduse în cauză, numărul infracţiunilor cu care a fost sesizată instanţa, numărul inculpaţilor trimişi în judecată (35 de inculpaţi); complexitatea şi amploarea probatoriului administrat în cauză (337 volume de UP)

2. Măsură asiguratorie ce îl vizează pe inculpatul H.:

Prin încheierea de cameră preliminară nr. 11/PI/CP din data de 24.06.2022, pronunţată în dosarul Curţii de Apel Timişoara nr. 544/59/2022/a1.9, definitivă prin încheierea nr. 634 din 18.10.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022.9 s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 26.05.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatului H., iar în baza art. 249 C. proc. pen.., s-a menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa anterior menţionată, asupra:

1. Imobilului înscris în CF nr. x Cornea în suprafaţă de 3957 mp.

2. Imobilului înscris în CF nr. x Băile Herculane, situat în Pecinişca, str. x, teren în suprafaţă de 1439 mp şi construcţii - sediu firmă, atelier auto.

În considerentele acestei încheieri s-a reţinut că prin ordonanţa procurorului din 26.05.2016 emisă în dosarul nr. x/2015, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatului, în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, iar valoarea prejudiciului estimat este în sumă de 123.325.726 RON, reţinându-se că inculpatul H. este implicat în întreaga activitate de sustragere a bunurilor S.C. E., în mod direct, sau prin S.C. T. S.R.L., acesta fiind direct răspunzător pentru întregul prejudiciu adus creditorilor S.C. D., care, conform tabelului preliminar/modificat de creanţe, are o valoare estimată de 123.325.726 RON, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei de 123.325.726 RON, sumă care reprezintă prejudiciul estimat reţinut în sarcina grupului din care face parte inculpatul H., asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului H., conform extraselor de carte funciară, astfel:

- Imobil înscris în CF nr. x Cornea în suprafaţă de 3957 mp.

- Imobil înscris în CF nr. x Băile Herculane, situat în Pecinişca, str. x, teren în suprafaţă de 1439 mp şi construcţii - sediu firmă, atelier auto, având valoare impozabilă de 1.065.960 RON.

Prin odonanţele procurorului din 09.08.2021 şi 07.02.2022 emise în dosarul nr. x/2015 s-a dispus menţinerea măsurilor asiguratorii dispuse prin ordonanţa anterior menţionată, iar Curtea cu ocazia verificării măsurii asigurătorii a reţinut că aceasta este necesară în cauză în raport cu acuzaţiile aduse de parchet şi obiectul material al infracţiunilor.

În concret sub acest aspect, s-a arătat că Curtea a observat că măsura asiguratorie s-a instituit în anul 2016, dar în cauză durata în timp a măsurii este pe deplin justificată prin complexitatea acuzaţiilor aduse în cauză, numărul infracţiunilor cu care a fost sesizată instanţa, numărul inculpaţilor trimişi în judecată (35 de inculpaţi); complexitatea şi amploarea probatoriului administrat în cauză (337 volume de UP)

3. Măsură asiguratorie ce o vizează pe inculpata K.:

Prin încheierea de cameră preliminară nr. 12/PI/CP din data de 24.06.2022, pronunţată în dosarul Curţii de Apel Timişoara nr. 544/59/2022/a1.10, definitivă prin încheierea nr. 634 din 18.10.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022.9, s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 26.05.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatei K., iar în baza art. 249 C. proc. pen.., a fost menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa anterior menţionată, asupra:

1. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

2. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

3. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

4. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

5. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

6. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

7. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

8. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

9. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

10. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

11. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

12. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

13. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

14. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

15. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

16. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

17. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

18. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

19. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

20. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

21. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

22. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

23. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

24. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

25. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

În considerentele acestei încheieri s-a reţinut că prin ordonanţa procurorului din 26.05.2016 emisă în dosarul nr. x/2015, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatei, în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, ţinând cont de valoarea prejudiciului estimat care este în sumă de 4.032.800 RON şi 800.000 de EURO, reţinut în sarcina inculpatei s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei de 4.032.800 RON şi 800.000 de EURO, sumă care reprezintă prejudiciul estimat în cauză, reţinut în sarcina grupului din care face parte şi inculpata K., asupra următoarelor bunuri imobile, aparţinând inculpatei K., conform extraselor de carte funciară, astfel:

- imobil înscris în CF nr. x - Caransebeş;

- imobil înscris în CF nr. x - Caransebeş;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Caransebeş;

- imobil înscris în CF nr. x - Caransebeş;

- imobil înscris în CF nr. x - Caransebeş;

- imobil înscris în CF nr. x - Caransebeş;

Prin ordonanţele procurorului din 09.08.2021 şi 07.02.2022 emise în dosarul nr. x/2015 s-a dispus menţinerea măsurilor asiguratorii dispuse prin ordonanţa anterior menţionată.

Curtea a observat că prin încheierea nr. 14376 din data de 31.05.2016 emisă în dosarul nr. x/26.05.2016 Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Caransebeş a respins cererea de notare în CF nr. x - Buchin a sechestrului asigurator în baza ordonanţei procurorului din 26.05.2016 emisă în dosarul nr. x/2015, pe considerentul că această coală CF este sistată, imobilul cu nr. top. x-Poiana înscris în această carte funciară primind număr cadastral x şi s-a transcris în CF x UAT Buchin. Asupra imobilul cu număr cadastral x înscris în CF x UAT Buchin s-a notat indisponibilizarea porţiunii de proprietate a lui K., prin instituirea sechestrului asigurator potrivit ordonanţei procurorului din 26.05.2016 emisă în dosarul nr. x/2015.

Curtea, cu ocazia verificării măsurii asigurătorii a reţinut că aceasta este necesară în cauză în raport cu acuzaţiile aduse de parchet şi obiectul material al infracţiunilor.

În concret sub acest aspect, Curtea a observat că măsura asiguratorie s-a instituit în anul 2016, dar în cauză durata în timp a măsurii este pe deplin justificată prin complexitatea acuzaţiilor aduse în cauză, numărul infracţiunilor cu care a fost sesizată instanţa, numărul inculpaţilor trimişi în judecată (35 de inculpaţi), complexitatea şi amploarea probatoriului administrat în cauză (337 volume de UP).

În raport cu bunurile sechestrate, având în vedere prejudiciul reţinut ca fiind cauzat, aspectul că măsura asiguratorie a fost luată inclusiv în vederea confiscării speciale sau a confiscării extinse, care se poate realiza şi prin echivalent în condiţiile art. 112 alin. (5) C. pen., Curtea a apreciat că nu se justifică ridicarea parţială a sechestrului asiguratoriu, deoarece într-o atare situaţie nu mai există garanţii patrimoniale suficiente în cazul angajării răspunderii penale şi civile a inculpatei.

Totodată, Curtea prin aceeaşi hotărâre nu a mai menţinut sechestrul asiguratoriu asupra imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, deoarece, aşa cum s-a arătat anterior, acelaşi imobil a fost mutat/înscris în carte funciară cu nr. 31368 UAT Buchin, asupra căruia apare sechestrul asiguratoriu. Prin această omisiune de a menţiona sechestrul asiguratoriu asupra imobilului înscris în CF nr. x - Buchin nu s-a ridicat sechestrul asiguratoriu asupra imobilului în cauză, ci doar s-a constatat că el figurează în alt CF, sechestrul păstrându-se în continuare.

4. Măsură asiguratorie ce îl vizează pe inculpatul L.:

Prin încheierea de cameră preliminară nr. 13/PI/CP din data de 24.06.2022, pronunţată în dosarul Curţii de Apel Timişoara nr. 544/59/2022/a1.11, definitivă prin încheierea nr. 634 din 18.10.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022.9, s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x definitivă prin încheierea nr. 634 din 18.10.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022.9 -D/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 28.11.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatul L., iar în baza art. 249 C. proc. pen.., s-a menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa anterior menţionată, asupra:

1. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

2. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

3. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

4. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

5. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

6. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

7. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

8. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

9. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

10. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

11. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

12. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

13. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

14. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

15. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

16. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

17. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

18. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

19. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

20. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

21. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

22. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

23. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

24. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

25. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

26. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

27. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

28. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

29. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

30. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 2/4;

31. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

32. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

33. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

34. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

35. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

36. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

37. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

38. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

39. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin;

40. Imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

41. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

42. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

43. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

44. Imobilului înscris în CF nr. x - Caransebeş;

În considerentele acestei încheieri s-a reţinut că prin ordonanţa procurorului din 28.11.2016, emisă în dosarul nr. x/2015, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatului, în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, ţinând cont de valoarea prejudiciului estimat, cauzat de inculpat, care este în sumă de 4.032.800 RON şi 800.000 de EURO cu privire la S.C. E., s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei de 4.032.800 RON şi 800.000 de EURO, sumă care reprezintă prejudiciul estimat în cauză, reţinut în sarcina inculpatului L., asupra următoarelor bunuri imobile, aparţinând acestuia, conform extraselor de carte funciară, astfel:

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 2/4;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin;

- imobil înscris în CF nr. x - Buchin, în cotă de 5/48;

- imobil înscris în CF nr. x - Caransebeş;

- imobil înscris în CF nr. x - Caransebeş;

- imobil înscris în CF nr. x - Caransebeş;

- imobil înscris în CF nr. x - Caransebeş;

S-a reţinut că, prin ordonanţele procurorului din 09.08.2021 şi 07.02.2022 emise în dosarul nr. x/2015 s-a dispus menţinerea măsurilor asiguratorii dispuse prin ordonanţa anterior menţionată.

Curtea a observat că prin încheierea nr. 29941 din data de 12.12.2016 emisă în dosarul nr. x/06-12-2016 .2016, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Caransebeş a respins cererea de notare în CF nr. x - Buchin a sechestrului asigurator în baza ordonanţei procurorului din 28.11.2016 emisă în dosarul nr. x/2015, pe considerentul că această coală CF este sistată, imobilul cu nr. top. x-Poiana înscris în această carte funciară primind număr cadastral x şi s-a transcris în CF x UAT Buchin. Asupra imobilul cu număr cadastral x înscris în CF x UAT Buchin s-a notat indisponibilizarea porţiunii de proprietate a lui L., prin instituirea sechestrului asigurator potrivit ordonanţei procurorului din 26.05.2016 emisă în dosarul nr. x/2015.

Curtea, cu ocazia verificării măsurii asigurătorii, a reţinut că aceasta este necesară în cauză în raport cu acuzaţiile aduse de parchet şi obiectul material al infracţiunilor.

În concret sub acest aspect, Curtea a observat că măsura asiguratorie s-a instituit în anul 2016, dar în cauză durata în timp a măsurii este pe deplin justificată prin complexitatea acuzaţiilor aduse în cauză, numărul infracţiunilor cu care a fost sesizată instanţa, numărul inculpaţilor trimişi în judecată (35 de inculpaţi), complexitatea şi amploarea probatoriului administrat în cauză (337 volume de UP).

Totodată, Curtea prin aceeaşi hotărâre nu a mai menţinut sechestrul asiguratoriu asupra imobilului înscris în CF nr. x - Buchin, deoarece aşa cum s-a arătat anterior, acelaşi imobil a fost mutat/înscris în carte funciară cu nr. 31368 UAT Buchin, asupra căruia apare sechestrul asiguratoriu. Prin această omisiune de a menţiona sechestrul asiguratoriu asupra imobilului înscris în CF nr. x - Buchin nu s-a ridicat sechestrul asiguratoriu asupra imobilului în cauză, ci doar s-a constatat că el figurează în alt CF, sechestrul păstrându-se în continuare.

5. Măsuri asiguratorii ce îl vizează pe terţul/subiect procesual N. prin moştenitor legal O.:

Prin încheierea de cameră preliminară nr. 21/CP din data de 01.11.2022, pronunţată în dosarul Curţii de Apel Timişoara nr. 544/59/2022/a1.16*, definitivă prin încheierea nr. 777 din 12.12.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022.16*, în baza art. 249 C. proc. pen.., între altele, s-a dispus din oficiu instituirea sechestrului asiguratoriu asupra dreptului de proprietate aflat în patrimoniul defunctei N. prin moştenitor legal O. înscris asupra imobilului din CF x Băile Herculane (CF vechi x) cu nr. CAD/top 23/b/2/a/a/a/b/a/b/2/1/b Băile Herculane pentru teren în suprafaţă de 130 mp (Pădure Domogled) şi cu nr. CAD/top 23/b/2/a/a/a/b/a/b/2/1/b pentru construcţii (Fabrica de Gheaţă) imobil situat în localitatea Băile Herculane jud. Caraş Severin, proprietatea defunctei N. sub B1 (identificat în actul de sesizare ca fiind PĂDURE ÎN DOMOGLED CU FABRICĂ DE GHEAŢĂ)

La luarea acestei măsuri, instanţa a reţinut că, intimata/defunctă N. este mama inculpatului O.. Intimata N. a decedat la data de 07.07.2020 conform certificatului de deces D.10/930597 din 08.07.2020, eliberat de Consiliul Local al Municipiului Reşiţa, deces înregistrat sub. Nr. 670/2020 în registrul de decese al Muncipiului Reşiţa.

Intimata N. apare proprietară sub B1 asupra imobilului înscris în CF x Băile Herculane (CF vechi x) cu nr. CAD/top 23/b/2/a/a/a/b/a/b/2/1/b Băile Herculane pentru teren în suprafaţă de 130 mp (Pădure Domogled) şi cu nr. CAD/top 23/b/2/a/a/a/b/a/b/2/1/b pentru construcţii (Fabrica de Gheaţă) imobil situat în localitatea Băile Herculane jud. Caraş - Severin (identificat în actul de sesizare ca fiind PĂDURE ÎN DOMOGLED CU FABRICĂ DE GHEAŢĂ).

În cauză, defunctă N. a fost citată prin fiul acesteia inculpatul O., în calitate de moştenitor legal, respectiv de persoană cu vocaţie la moştenirea defunctei, iar împrejurarea că nu a deschis o dezbatere succesorală notarială nu-i înlătură vocaţia de moştenitor legal, mai ales că avocatul acestuia a arătat că inculpatul nu a renunţat expres la moştenirea mamei sale.

Din actul de sesizare a rezultat, în legătură cu Pădurea în Domogled cu fabrică de gheaţă, că, la data de 21.03.2008 (la două zile după deschiderea procedurii de insolvenţă a S.C. D.) Q., fiul numitului Q. - Directorul General al S.C. E., prin mandatar O. (avocat al S.C. E.) încheie cu K. un contractul de cesiune a contractului de împrumut sub semnătură privată autentificat cu nr. x/21.03.2008 - BNP U., prin care cesionează drepturile ce derivă din contractul de împrumut sub semnătură privată încheiat cu S.C. E. cu nr. 9639/13.12.2007. Valoarea cesiunii în sumă de 262.814,40 RON, urma să fie încasată de K. de la S.C. E..

Acest contract de cesiune, care nu constituie titlul executoriu, la fel cum nu constituie titlul executoriu nici contractul de împrumut sub semnătură privată care a stat la baza executării silite în dosarul execuţional nr. x/2008 al BEJ V., în care la data de 29.05.2008 numita N. (mama numitului O.) a dobândit, la licitaţie, cu suma de 51.500 RON, imobilul Pădure în Domogled cu Fabrică de Gheaţă (...).

În sarcina inculpatului O. s-a reţinut că a semnat contract de cesiune autentificat cu nr. x/21.03.2008 - BNP U., prin care O. în calitate de împuternicit a lui Q. (fiul) cesionează către K. drepturile ce derivă din contractul de împrumut sub semnătură privată încheiat de Q. (fiul) cu S.C. E. înregistrat cu nr. x/13.12.2007, creând un titlul executoriu fals pus în executare de inculpata V. în dosarul de executare 30, 31 şi 32/2008 şi în care O., prin mama sa N., dobândeşte imobilul Fabrica de Gheaţă, iar inculpata K. dobândeşte imobilul B. şi W. (1 act material).

Faţă de cele anterioare, instanţa a reţinut că defuncta N., a dobândit în proprietate un imobil în urma unei proceduri execuţionale în care au fost implicaţi, conform susţinerii organelor de urmărire penală fiul defunctei - inculpatul O. şi inculpatul V. executor judecătoresc şi a considerat că, în cauză, se impune luarea din oficiu a sechestrului asigurator asupra imobilului susmenţionat, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestuia, bun imobil ce poate face obiectul confiscării speciale în natură.

6. Măsură asiguratorie ce îl vizează pe inculpatul Q.:

Prin încheierea de cameră preliminară nr. 4/PI/CP din data de 24.06.2022, pronunţată în dosarul Curţii de Apel Timişoara nr. 544/59/2022/a1.2, definitivă prin încheierea nr. 492 din 18.08.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022.2 s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispuse în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 09.06.2016, măsura asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatului Q. (fiul), iar în baza art. 249 C. proc. pen.., s-a menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa anterior menţionată, asupra imobilului înscris în CF nr. x Giroc, situat în comuna Giroc, str. x, jud. Timiş, în suprafaţă de 283 mp, compus din teren intravilan în suprafaţă de 283 mp, nr. top. x (A1) şi construcţie - Casă P+M, nr. top. x-C1 (A1.1).

În considerentele acestei încheieri s-a reţinut că prin ordonanţa procurorului din 09.06.2016 emisă în dosarul nr. x/2015, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatului, în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, iar valoarea prejudiciului estimat în sarcina directă a inculpatului Q. (fiul) este în sumă de 297.025,4 RON (262.814,40 RON+ 34.211 RON) şi 80.000 de Euro, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei de 297.025,4 RON şi 80.000 de Euro, asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului Q., conform extraselor de carte funciară, înscrise în CF nr. x Giroc, situat în comuna Giroc, str. x, jud. Timiş, în suprafaţă de 283 mp, compus din teren intravilan în suprafaţă de 283 mp, nr. top. x (A1) şi construcţie - Casă P+M, nr. top. x-C1 (A1.1), având valoare impozabilă de 80.000 de Euro (conform contractului de vânzare cumpărare nr. x/19.12.2014 încheiat la BNP X. din Băile Herculane.

Prin ordonanţele procurorului din 09.08.2021 şi 07.02.2022 emise în dosarul nr. x/2015 s-a dispus menţinerea măsurilor asiguratorii dispuse prin ordonanţa anterior menţionată, iar Curtea cu ocazia verificării măsurii asigurătorii a reţinut că aceasta este necesară în cauză în raport cu acuzaţiile aduse de parchet şi obiectul material al infracţiunilor.

În concret, Curtea a observat că măsura asiguratorie s-a instituit în anul 2016, dar în cauză durata în timp a măsurii este pe deplin justificată prin complexitatea acuzaţiilor aduse în cauză, numărul infracţiunilor cu care a fost sesizată instanţa, numărul inculpaţilor trimişi în judecată (35 de inculpaţi), complexitatea şi amploarea probatoriului administrat în cauză (337 volume de UP).

7. Măsură asiguratorie ce îl vizează pe inculpatul Q.:

Prin încheierea de cameră preliminară nr. 5/PI/CP din data de 24.06.2022, pronunţată în dosarul Curţii de Apel Timişoara nr. 544/59/2022/A1/a3, definitivă prin încheierea nr. 493 din 18.08.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022, s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispuse în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 09.06.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatului Q., iar în baza art. 249 C. proc. pen.., s-a menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa susmenţionată, asupra:

1. Imobilului înscris în CF nr. x Băile Herculane, teren în suprafaţă de 1.039 mp şi construcţiile aferente intabulate şi neintabulate;

2. Imobil înscris în CF nr. x Băile Herculane în suprafaţă de 397 mp;

3. Imobil înscris în CF nr. x Băile Herculane, situat în Băile Herculane, Pecinişca, nr. 68, în suprafaţă de 594 mp, teren cu nr. top. x Pecinişca şi construcţie având nr. cadastral/topografic CAD: C1, Top: x - Pecinişca;

4. Imobil înscris în CF x Băile Herculane nr. CAD. Vechi x (CF vechi nr. x Pecinişca (Băile Herculane), nr. top. x) în suprafaţă de 890 mp;

5. Imobil înscris în CF x Băile Herculane nr. CAD: CAD. Vechi x (CF vechi nr. x Pecinişca (Băile Herculane), nr. top. x) în suprafaţă de 890 mp.

În considerentele acestei încheieri s-a reţinut că prin ordonanţa procurorului din 09.06.2016 emisă în dosarul nr. x/2015, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatului, în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, ţinând cont că o parte din aceste bunuri încă sunt în proprietatea inculpatului Y., iar valoarea prejudiciului estimat este în sumă de 123.325.726 RON, reţinându-se că inculpatul Q. (tatăl) este implicat în întreaga activitate de sustragere a bunurilor S.C. E., în mod direct, acesta fiind direct răspunzător pentru întregul prejudiciu adus creditorilor S.C. D., care, conform tabelului preliminar/modificat de creanţe, are o valoare estimată de 123.325.726 RON, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei de 123.325.726 RON, sumă care reprezintă prejudiciul estimat reţinut în sarcina grupului din care face parte inculpatul Q., asupra bunurilor imobile aparţinând acestuia, conform extraselor de carte funciară, astfel:

- Imobil înscris în CF nr. x Băile Herculane, teren în suprafaţă de 1.039 mp şi construcţiile aferente intabulate şi neintabulate, având valoare impozabilă de 116.828 RON;

- Imobil înscris în CF nr. x Băile Herculane în suprafaţă de 397 mp.;

- Imobil înscris în CF nr. x Băile Herculane, situat în Băile Herculane, Pecinişca, nr. 68, în suprafaţă de 594 mp, teren cu nr. top. x Pecinişca şi construcţie având nr. cadastral/topografic CAD: C1, Top: x - Pecinişca, având valoare impozabilă de 350.935,20 RON;

- Imobil înscris în CF nr. x Pecinişca (Băile Herculane), nr. top. x în suprafaţă de 890 mp şi nr. top. x în Teren în suprafaţă de 890 mp (suprafaţa totală de 1780 mp) cu o valoare aproximativă de 12.500 RON;

Prin ordonanţele procurorului din 09.08.2021 şi 07.02.2022 emise în dosarul nr. x/2015 s-a dispus menţinerea măsurilor asiguratorii dispuse prin ordonanţa anterior menţionată.

Curtea, cu ocazia verificării măsurii asigurătorii a reţinut că aceasta este necesară în cauză în raport cu acuzaţiile aduse de parchet şi obiectul material al infracţiunilor.

În concret sub acest aspect, Curtea a observat că măsura asiguratorie s-a instituit în anul 2016, dar în cauză durata în timp a măsurii este pe deplin justificată prin complexitatea acuzaţiilor aduse în cauză, numărul infracţiunilor cu care a fost sesizată instanţa, numărul inculpaţilor trimişi în judecată (35 de inculpaţi); complexitatea şi amploarea probatoriului administrat în cauză (337 volume de UP).

8. Măsură asiguratorie ce o vizează pe inculpata R.:

Prin încheierea de cameră preliminară nr. 6/PI/CP din data de 24.06.2022, pronunţată în dosarul Curţii de Apel Timişoara nr. 544/59/2022/a1.4, definitivă prin încheierea nr. 494 din 18.08.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022.4, s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 09.06.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatei R., iar în baza art. 249 C. proc. pen.., s-a menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa anterior menţionată, asupra:

1. Imobilului înscris în CF nr. x Băile Herculane, teren în suprafaţă de 1.039 mp şi construcţiile aferente intabulate şi neintabulate;

2. Imobil înscris în CF nr. x Băile Herculane în suprafaţă de 397 mp;

3. Imobil înscris în CF nr. x Băile Herculane, situat în Băile Herculane, Pecinişca, nr. 68, în suprafaţă de 594 mp, teren cu nr. top. x Pecinişca şi construcţie având nr. cadastral/topografic CAD: C1, Top: x - Pecinişca;

4. Imobil înscris în CF x Băile Herculane nr. CAD: CAD. Vechi x (CF vechi nr. x Pecinişca (Băile Herculane), nr. top. x) în suprafaţă de 890 mp;

5. Imobil înscris în CF x Băile Herculane nr. CAD: CAD. Vechi x (CF vechi nr. x Pecinişca (Băile Herculane), nr. top. x) în suprafaţă de 890 mp.

În considerentele acestei încheieri s-a reţinut că prin ordonanţa procurorului din 09.06.2016 emisă în dosarul nr. x/2015, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatei, în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, reţinându-se că valoarea prejudiciului estimat în sarcina directă a inculpatei R., este de 37.079 RON, aferentă salariului pentru perioada ianuarie 2012- decembrie 2014; s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei de 37.079 RON, sumă care reprezintă prejudiciul estimat reţinut în sarcina inculpatei R., asupra bunurilor imobile aparţinând acesteia, conform extraselor de carte funciară, astfel:

- Imobil înscris în CF nr. x Băile Herculane, teren în suprafaţă de 1.039 mp şi construcţiile aferente intabulate şi neintabulate, având valoare impozabilă de 116.828 RON;

- Imobil înscris în CF nr. x Băile Herculane în suprafaţă de 397 mp;

- Imobil înscris în CF nr. x Băile Herculane, situat în Băile Herculane, Pecinişca, nr. 68, în suprafaţă de 594 mp, teren cu nr. top. x Pecinişca şi construcţie având nr. cadastral/topografic CAD: C1, Top: x - Pecinişca, având valoare impozabilă de 350.935,20 RON;

- Imobil înscris în CF nr. x Pecinişca (Băile Herculane), nr. top. x în suprafaţă de 890 mp şi nr. top. x în Teren în suprafaţă de 890 mp (suprafaţa totală de 1780 mp) cu o valoare aproximativă de 12.500 RON.

Prin ordonanţele procurorului din 09.08.2021 şi 07.02.2022 emise în dosarul nr. x/2015 s-a dispus menţinerea măsurilor asiguratorii dispuse prin ordonanţa anterior menţionată, iar Curtea cu ocazia verificării măsurii asigurătorii a reţinut că aceasta este necesară în cauză în raport cu acuzaţiile aduse de parchet şi obiectul material al infracţiunilor.

În concret sub acest aspect, Curtea a observat că măsura asiguratorie s-a instituit în anul 2016, dar în cauză durata în timp a măsurii este pe deplin justificată prin complexitatea acuzaţiilor aduse în cauză, numărul infracţiunilor cu care a fost sesizată instanţa, numărul inculpaţilor trimişi în judecată (35 de inculpaţi), complexitatea şi amploarea probatoriului administrat în cauză (337 volume de UP).

9. Măsură asiguratorie ce o vizează pe inculpata S.:

Prin încheierea de cameră preliminară nr. 9/PI/CP din data de 24.06.2022, pronunţată în dosarul Curţii de Apel Timişoara nr. 544/59/2022/a1.7, definitivă prin necontestare s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii asigurătorii dispusă în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin prin ordonanţa procurorului din 01.06.2016, măsură asiguratorie ce afectează patrimoniul inculpatei S., iar în baza art. 249 C. proc. pen.., s-a menţinut sechestrul asiguratoriu dispus prin ordonanţa anterior menţionată, asupra:

1. Imobilului înscris în CF nr. x Bucureşti sector 4 reprezentând apartamente situate în Bucureşti, în suprafaţă de 32 mp;

2. Imobilului înscris în CF nr. x Hotarele, reprezentând teren în suprafaţă de 1,982 mp.

În considerentele acestei încheieri s-a reţinut că prin ordonanţa procurorului din 01.06.2016 emisă în dosarul nr. x/2015, având în vedere necesitatea de a se evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatei în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune; reţinându-se că urmare a actelor săvârşite de inculpata S., Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale- UT 350 Popeşti Leordeni este prejudiciată cu suma de aproximativ 38.754.941,2 RON, reprezentând suma cu care Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, este înscrisă la masa credală a S.C. D.. s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei de sumei de 38.754.941,2 RON suma care reprezintă prejudiciul estimat în cauză, reţinut în sarcina inculpata S. şi a grupului din care face parte aceasta, asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatei S., astfel: imobil înscris în CF nr. x Bucureşti sector 4 reprezentând apartamente situate în Bucureşti, în suprafaţă de 32 mp, în valoare estimativă de 7000 euro şi imobil înscris în CF nr. x Hotarele, reprezentând teren în suprafaţă de 1,982 mp, în valoare estimativă de 78.027 RON.

Prin ordonanţele procurorului din 09.08.2021 şi 07.02.2022 emise în dosarul nr. x/2015 s-a dispus menţinerea măsurilor asiguratorii dispuse prin ordonanţa anterior menţionată, iar Curtea cu ocazia verificării anterioare a măsurii asigurătorii a reţinut că aceasta este necesară în cauză în raport cu acuzaţiile aduse de parchet şi obiectul material al infracţiunilor.

În concret sub acest aspect, Curtea a observat că măsura asiguratorie s-a instituit în anul 2016, dar în cauză durata în timp a măsurii este pe deplin justificată prin complexitatea acuzaţiilor aduse în cauză, numărul infracţiunilor cu care a fost sesizată instanţa, numărul inculpaţilor trimişi în judecată (35 de inculpaţi), complexitatea şi amploarea probatoriului administrat în cauză (337 volume de UP).

Prima instanţă analizând legalitatea şi temeinicia măsurilor asiguratorii dispuse în cauză, respectiv necesitatea menţinerii în continuare a acestora, a arătat că, în condiţiile art. 249 C. proc. pen.., procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune. Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora. Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului. Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate. În cazul bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse, luarea de către procuror a măsurilor asigurătorii pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri este obligatorie. Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora. Măsurile asigurătorii, în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, şi la cererea părţii civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare pot folosi şi părţii civile. Nu pot fi sechestrate bunuri care aparţin unei autorităţi sau instituţii publice ori unei alte persoane de drept public şi nici bunurile exceptate de lege.

Potrivit art. 2502 C. proc. pen.., în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501aplicându-se în mod corespunzător.

Curtea a menţionat că prin instituirea art. 2502 C. proc. pen.., legiuitorul a urmărit protejarea dreptului de proprietate, care, nu este însă unul absolut, el putând suferi ingerinţe, dacă sunt proporţionale cu scopul urmărit, într-o societate democratică. Ca urmare, acest text de lege nu ocroteşte numai dreptul la apărare al inculpatului, care prin importanţa sa, excedă sferei intereselor inculpatului, interesând întreg procesul penal şi activitatea judiciară în general.

Cu privire la natura termenelor regăsite în art. 2502 C. proc. pen.., prima instanţă a susţinut că, "termenul" în materia procedurii penale, reprezintă intervalul de timp înăuntrul căruia sau până la care se pot ori trebuie îndeplinite anumite activităţi sau acte în cadrul procesului penal, de asemenea, este data la care sau intervalul de timp înăuntrul căruia ori până la care se poate îndeplini, nu este permis a se îndeplini sau trebuie îndeplinit un act, o activitate sau o măsură procesuală ori exercitat un drept procesual, o sancţiune ori măsură de drept penal, după caz. Prin instituţia termenului, astfel cum este reglementată în art. 268 - 271 din C. proc. pen., legea asigură îndeplinirea actelor procedurale în intervalele de timp impuse de succesiunea firească a etapelor procesuale menite să garanteze înfăptuirea actului de justiţie. Spre deosebire de termenele substanţiale, care asigură ocrotirea drepturilor şi intereselor legitime în caz de restrângere a acestora, termenele procedurale impun efectuarea în ritm rezonabil a tuturor operaţiunilor specifice fiecărei faze procesuale, în vederea realizării scopului procesului penal, fără a împiedica aflarea adevărului sau lezarea în vreun fel a drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor.

În această ordine de indei, prima instanţă a arătat că, de esenţa termenelor de recomandare este lipsa oricărei sancţiuni procesuale pentru actul neefectuat. Doar termenele peremptorii (imperative) atrag, în caz de nerespectare, consecinţe referitoare la validitatea actului îndeplinit, sancţiunile ce pot interveni în caz de încălcare a acestora fiind reglementate în art. 268 alin. (1) - (3) C. proc. pen.., şi anume decăderea din exerciţiul unui drept, nulitatea (absolută sau relativă) a actului făcut peste termen şi încetarea unei măsuri procesuale temporare.

Din această clasificare a termenelor, Curtea a concluzionat că nerespectarea termenelor de la art. 2502 C. proc. pen.. nu atrage incidenţa dispoziţiilor procesual penale referitoare la nulitate.

Sub acelaşi aspect s-a mai precizat că, termenele de la art. 2502 C. proc. pen.. sunt de recomandare, deoarece măsurile asiguratorii sunt luate în procesul penal, pe perioadă nedeterminată, de regulă până la finalizarea procesului, care nu are o dată certă, iar verificările periodice în condiţiile art. 2502 C. proc. pen.. au un caracter preventiv, în sensul că se verifică dacă subzistă pe mai departe necesitatea măsurilor asiguratorii dispuse în cauză, însă acest aspect nu înlătură posibilitatea că aceste măsuri asiguratorii să fie analizate chiar înainte de împlinirea termenele art. 2502 C. proc. pen.. S-a reiterat că, depăşirea termenelor de la art. 2502 C. proc. pen.., pentru verificarea măsurilor asiguratorii nu atrage sancţiuni, prin raportare la scopul luării măsurii asiguratorii şi la împrejurarea că procesul penal nu este finalizat, anterior verificării măsurii asiguratorii.

Deopotrivă, s-a arătat că instituirea unei măsurii asiguratorii nu are semnificaţia stabilirii vinovăţiei înainte să fie stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă. De altfel, prezumţia de nevinovăţie constituie suportul dreptului la apărare şi, implicit, al drepturilor procesuale acordate suspectului sau inculpatului, iar aplicarea prezumţiei presupune că dispunerea unei măsuri asigurătorii în procesul penal nu echivalează cu existenţa vinovăţiei, care trebuie stabilită numai printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Măsurile asigurătorii au caracter preventiv, iar nu punitiv, şi nu depind de gravitatea faptei ori de stabilirea răspunderii penale, iar luarea lor nu anticipează soluţia pe fondul cauzei penale.

Ca urmare, judecătorul fondului a menţionat că este greşită soluţia raportării naturii termenelor prevăzute de art. 2502 C. proc. pen.. la regimul juridic ce reglementează natura termenelor privind răspunderea penală sau dispunerea măsurilor preventive.

Mai mult, s-a reţinut că în această cauză, ÎCCJ, secţia penală, prin încheierea penală nr. 634 din 18 octombrie 2022 pronunţată în dosarul asociat nr. x/2022 a stabilit cu autoritate de lucru judecat că termenul prevăzut de art. 2502din C. proc. pen., este un termen de recomandare.

Împrejurarea că termenele de la art. 2502 C. proc. pen.. sunt de recomandare, mai rezultă şi din jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, (indicată în decizia nr. 38/2022 din 09 iunie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală):

- prin încheierea din 21 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2019, s-a reţinut că termenele de 6 luni şi de 1 an instituite pentru verificarea periodică a măsurilor asigurătorii nu pot fi calificate decât ca fiind termene procedurale de recomandare.

- prin decizia nr. 524/A din 25 mai 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, s-a reţinut că (...) "instanţa de apel nu a depăşit termenul de 1 an de zile, în care îi revine obligaţia de a se pronunţa cu privire la măsura asiguratorie luată prin sentinţa penală apelată, care se calculează de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 6/2021, prin care a fost introdus în C. proc. pen. art. 250^2, şi, chiar dacă acest termen ar fi fost depăşit, se constată că legislaţia procesual penală nu prevede o sancţiune similară celei reglementate în materia de măsuri preventive reglementată de art. 241 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., aceea a încetării de drept a măsurii în cauză".

Ca urmare a celor de mai sus, Curtea a concluzionat că depăşirea termenelor prevăzute de art. 2502 C. proc. pen.. pentru verificarea măsurilor asiguratorii luate în cauzele penale nu atrage desfiinţarea acestor măsuri, aceste termene fiind unele de recomandare.

Analizând în continuare dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, respectiv menţinerea măsurilor asigurătorii în cauză, Curtea de Apel Timişoara a constatat că se impune menţinerea acestor măsuri.

În acest sens, s-a arătat că măsurile asigurătorii sunt definite în doctrina juridică, ca măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin suspectului, inculpatului, persoanei responsabile civilmente sau altor persoane, prin instituirea unui sechestru asupra acestora în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori acoperirii despăgubirilor civile. Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune, plata amenzii, a cheltuielilor judiciare sau realizarea confiscării, dispuse prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

Din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, rezultă că sechestrul este o măsură asiguratorie de drept penal, iar nu o sancţiune penală, care poate fi dispusă împotriva persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecinţă a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârşite, neavând aşadar caracter punitiv, ci eminamente preventiv. De altfel, potrivit art. 107 alin. (3) din C. pen., măsurile de siguranţă se pot lua şi în situaţia în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă.

Prin instituirea sechestrului, proprietarul bunurilor pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini, măsura afectând, aşadar, atributul dispoziţiei juridice şi materiale, pe întreaga durată a procesului penal, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Sechestrul asigurător poate afecta şi atributele de usus şi fructus, atunci când bunurile sechestrate trebuie ridicate în mod obligatoriu şi predate pentru păstrare unor instituţii de specialitate [art. 252 alin. (2), (3), (4) şi (5) din C. proc. pen..] ori atunci când au fost puse sub sigiliu şi se desemnează un custode [art. 252 alin. (9) din acelaşi cod].

Normele C. proc. pen. se completează cu dispoziţiile procesual civile în materia măsurilor asigurătorii înfiinţate de organele penale, în temeiul art. 2 alin. (2) din C. proc. civ., dispoziţiile procesual civile constituind izvor de drept procesual penal în măsura în care C. proc. pen. nu cuprinde dispoziţii contrare. Prin urmare, ori de câte ori se va analiza obiectul măsurilor asigurătorii, inclusiv cu privire la limitele legale impuse de lege sub aspectul urmăririi anumitor bunuri, dispoziţiile procesual civile sau civile vor fi avute în vedere.

Măsurile asigurătorii au, prin natura lor, un caracter provizoriu, temporar, producându-şi efectele cel mult până la momentul pronunţării hotărârii definitive, când instanţa decide situaţia juridică a bunurilor indisponibilizate.

Din aceeaşi jurisprudenţă a Curţii Constituţionale, rezultă că, pentru a avea eficienţă - în sensul împiedicării suspectului/inculpatului să zădărnicească recuperarea prejudiciului şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii faptei penale - măsurile asigurătorii trebuie dispuse cât mai devreme în cursul urmăririi penale, deci cu mult înainte de a fi stabilită valoarea finală a prejudiciului. Aceasta este raţiunea pentru care organele judiciare au posibilitatea de a institui sechestrul asigurător pe bunurile suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente până la concurenţa valorii probabile a prejudiciului şi a cheltuielilor judiciare, astfel cum este aceasta apreciată la momentul luării măsurii asigurătorii. Pe de altă parte, însă, dacă, în urma administrării întregului probatoriu, se constată că această valoare - devenită, între timp, certă - este mai mică decât cea avută în vedere iniţial, sechestrul poate fi restrâns de organul judiciar, din oficiu sau la cererea persoanei interesate.

În continuare, Curtea a susţinut că dreptul de proprietate, este un drept fundamental, garantat prin art. 44 din Constituţie, conţinutul şi limitele acestuia fiind stabilite prin lege, acest drept nu este însă un drept absolut prin natura lui, putând fi supus unor limitări rezonabile.

Dispoziţiile art. 249 C. proc. pen.. reglementează o limitare a dreptului de proprietate privată, afectând atributul dispoziţiei juridice şi materiale asupra bunurilor indisponibilizate ce se poate întinde pe întreaga durată a procesului penal, până la soluţionarea definitivă a cauzei, dar această limitare, este justificată de un interes general, respectiv este necesară obiectivului urmărit de legiuitor şi este proporţională cu scopul propus.

Pe de altă parte, s-a arătat că instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Obligaţia decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii).

S-a mai precizat că, la luarea măsurii asigurătorii se impune a se avea în vedere şi testul de proporţionalitate între scopul urmărit şi ingerinţa în drepturile patrimoniale ale celor ce le este afectat patrimoniul prin această măsură.

Sub acest aspect, s-a arătat că, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în jurisprudenţa sa, a reţinut că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia EDO nu impune decât existenţa unui raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi obiectivul urmărit (Phillips împotriva Regatului Unit, Balsamo împotriva San Marino), astfel că trecerea unei perioade relativ mari de timp nu este de natură să pună în discuţie principiul rezonabilităţii, în accepţiunea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care se apreciază în concret, în raport cu atitudinea procesuală a părţilor, complexitatea cauzei şi durata procedurilor în faţa instanţei.

Sub acest aspect, durata în timp a măsurilor asiguratorii dispuse în cauză, chiar dacă într-adevăr prezintă o anumită vechime, totuşi este păstrat raportul de proporţionalitate între interesul public şi cel privat al părţilor şi terţilor, în raport cu obiectul cauzei, natura acuzaţiilor şi complexitatea cauzei, împrejurare care, în opinia primei instanţe, impune în continuare păstrarea măsurilor asiguratorii dispuse în cauză

Curtea de Apel Timişoara a mai arătat că pentru instituirea sechestrului asigurător nu este necesar ca suspectul, inculpatul sau terţul să pregătească ori să realizeze manopere sau activităţi din care să rezulte că ar intenţiona ascunderea bunurilor sale, măsura putând fi dispusă în toate cazurile în care s-a produs un prejudiciu sau legea impune confiscarea specială sau extinsă.

Dispunerea măsurilor asigurătorii şi instituirea sechestrului asigurător se fac pe baza valorilor implicate în cauză (valoarea prejudiciului sau a sumelor probabile ce trebuie confiscate, bonitatea suspectului sau a inculpatului, valoarea patrimoniului de care acesta dispune) şi sunt lăsate, de regulă, la aprecierea organelor judiciare. De la această regulă, C. proc. pen. şi legile speciale prevăd excepţii referitoare atât la obligativitatea instituirii sechestrului asigurător, cât şi la imposibilitatea luării măsurilor asigurătorii, acestea din urmă având drept criterii calitatea titularilor şi tipul bunurilor

Pe de altă parte, însă, dacă, în urma administrării întregului probatoriu, se constată că această valoare - devenită, între timp, certă - este mai mică decât cea avută în vedere iniţial, sechestrul poate fi restrâns de organul judiciar, din oficiu sau la cererea persoanei interesate.

Raportat la aceste considerente, Curtea a constatat că, în prezenta cauză, până la această dată probatoriul administrat nu justifică ridicarea sau restrângerea sechestrelor asigurătorii dispuse cu privire la bunurile inculpaţilor şi/sau terţilor.

Sub acest aspect, prima instanţă a observat că în mare parte apărările formulate de către cei vizaţi de măsurile asiguratorii au mai fost puse în discuţie şi analizate inclusiv de instanţa supremă, atunci când, anterior, s-a dispus asupra acestor măsuri asiguratorii în sensul menţinerii sau instituirii lor din oficiu, în acest sens fiind menţionate considerentele din cuprinsul încheierilor nr. 634 din 18 octombrie 2022, pronunţată în dosarul asociat nr. x/2022 şi nr. 777 din 12 decembrie 2022 pronunţată în dosarul asociat nr. x/2022

Analizând apărările formulate în cauză de cei faţă de care s-a dispus măsura sechestrului asiguratoriu, Curtea de Apel Timişoara a reţinut punctual următoarele:

Susţinerile inculpatei S., potrivit cărora măsurile asiguratorii au fost dispuse în mod nelegal pe considerentul că în cuprinsul ordonanţelor prin care s-au luat aceste măsuri asiguratorii, nu s-a făcut referire la existenţa unui pericol concret de ascundere/distrugere a bunurilor asupra cărora au fost instituite aceste măsuri, în cuprinsul ordonanţelor doar s-a redat textul de la art. 249 alin. (1) C. proc. pen.. fiind indicate toate scopurilor prevăzute de norma legală, fără a se indica în concret care dintre aceste scopuri sunt incidente în cauză, sunt apărări care trebuiau formulate pe calea contestaţiei în condiţiile art. 250 alin. (1) C. proc. pen.. la data când s-a instituit măsura sechestrului asiguratoriu, în prezent fiind depăşit acest moment procesual în care se pot formula critici sub acest aspect.

Pe de altă parte, nimic nu împiedică organul judiciar să dispună un sechestru asiguratoriu asupra unui bun pentru unul sau mai multe din scopurile pentru care se poate instituii acesta în condiţiile art. 249 alin. (1) C. proc. pen.., respectiv ca acelaşi bun sechestrat să poată forma la un moment ulterior obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune, aceasta pentru că doar la un moment ulterior instanţa de judecată după administrarea probatoriului va stabilii dacă obiectul faţă de care s-a dispus măsura asiguratorie poate fi valorificat în scopul în care a fost sechestrat, sau se impune ridicarea sechestrului. Instituirea acestei măsuri nu echivalează cu împrejurarea certă că bunul sechestrat va şi primi destinaţia în vederea căreia a fost sechestrat.

Sub aspectul cererii inculpatului H. privind restrângerea sechestrului asigurător, în sensul menţinerii măsurii doar cu privire la imobilului înscris în CF nr. x Cornea în suprafaţă de 3957 mp şi ridicare măsurii asupra terenului situat în Pecinişca, str. x., respectiv analizând apărarea acestuia potrivit căreia prejudiciul care a fost reţinut în sarcina sa, nu are un caracter cert, lichid şi exigibil, principiul de la care trebuia să pornească imputarea prejudiciul în sarcina inculpatului H., fiind principiul răspunderii divizibile prevăzut de art. 1371 alin. (2) C. civ., iar nu a răspunderii solidare, Curtea de Apel Timişoara a arătat următoarele:

În ceea ce priveşte dreptul de proprietate asupra bunurilor, măsura asiguratorie a fost menţinută asupra unei cote din dreptul de proprietate asupra unui bun aflat în devălmăşie, proprietar devălmaş a bunurilor fiind şi soţia inculpatului H., respectiv Z.. În această situaţie, având în vedere definiţia devălmăşiei, s-a menţionat că aplicabilitatea dispoziţiilor art. 249 alin. (1) C. proc. pen.. este condiţionată de stabilirea unei cote prin operaţiunea numită partaj, măsura asiguratorie trebuind instituită numai asupra unei cote ce i se cuvine, însă cota ce se cuvine inculpatului H., nu este determinată prin mecanismul partajului. Cu privire la proporţionalitatea măsurii în raport de data luării măsurii asiguratorii, respectiv 26.05.2016 Curtea a notată că prin actul de sesizare s-a reţinut în cauză un prejudiciu de 123.325.726 RON. În sarcina inculpatului H. s-a reţinut prin actul de inculpare şi săvârşirea complicităţii la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, faptă prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) rap. la art. 308 şi art. 309 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale) şi cu aplicarea art. 5 şi art. 38 alin. (2) C. pen.

Prima instanţă a mai subliniat că, potrivit normelor legale incidente şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi ÎCCJ măsurile asiguratorii nu au caracterul unor sancţiuni penale, respectiv nu reprezintă o consecinţă a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârşite, neavând aşadar caracter punitiv, ci eminamente preventiv. Măsurile asigurătorii au, prin natura lor, un caracter provizoriu, temporar, producându-şi efectele cel mult până la momentul pronunţării hotărârii definitive, când instanţa decide situaţia juridică a bunurilor indisponibilizate. Pentru a avea eficienţă - în sensul împiedicării suspectului/inculpatului să zădărnicească recuperarea prejudiciului şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii faptei penale - măsurile asigurătorii trebuie dispuse cât mai devreme în cursul urmăririi penale, deci cu mult înainte de a fi stabilită valoarea finală a prejudiciului. Aceasta este raţiunea pentru care organele judiciare au posibilitatea de a institui sechestrul asigurător pe bunurile suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente până la concurenţa valorii probabile a prejudiciului şi a cheltuielilor judiciare, astfel cum este aceasta apreciată la momentul luării măsurii asigurătorii. Pe de altă parte, pentru instituirea sechestrului asigurător nu este necesar ca suspectul, inculpatul sau terţul să pregătească ori să realizeze manopere sau activităţi din care să rezulte că ar intenţiona ascunderea bunurilor sale, măsura putând fi dispusă în toate cazurile în care s-a produs un prejudiciu sau legea impune confiscarea specială sau extinsă.

Totodată, s-a menţionat că la analiza măsurilor asiguratorii dispuse în cauză potrivit art. 2502 C. proc. pen.. nu se analizează condiţiile concrete de angajare a răspunderii civile a celui a cărui patrimoniu este grevat de măsuri asiguratorii. Chiar şi în aceste condiţii, Curtea a arătat că inculpatul H. este acuzat de complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prejudiciul reţinut de actul de sesizare fiind în cauză de 123.325.726 RON, iar potrivit art. 1369 alin. (1) C. civ., cel care l-a îndemnat sau l-a determinat pe altul să cauzeze un prejudiciu, l-a ajutat în orice fel să îl pricinuiască sau, cu bună ştiinţă, a tăinuit bunuri ce proveneau dintr-o faptă ilicită ori a tras foloase din prejudicierea altuia răspunde solidar cu autorul faptei.

În cauză, la acest moment procesual nu s-au analizat exigenţele angajării răspunderii civile a inculpatului, însă acest aspect nu impietează asupra necesităţii şi legalităţii măsuri sechestrului asigurător dispus faţă de acesta, potrivit celor anterior arătate, mai ales că sechestrul asigurător a fost dispus în vederea confiscării speciale/confiscării extinse, pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii, pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, valoarea prejudiciului fiind estimat la suma de 123.325.726 RON.

Sub aspectul împrejurării că s-a dispus sechestrul asigurător asupra unor bunuri devălmaşe, Curtea a reţinut că această chestiune a fost analizată de ÎCCJ, măsura fiind apreciată ca legală, prin încheierea penală nr. 634 din 18 octombrie 2022 pronunţată în dosarul asociat nr. x/2022, iar în prezenta cauză nu se poate critica legalitatea instituirii măsurii asigurătorii ci doar temeinicia şi legalitatea menţinerii acesteia.

Pe de altă parte, s-a susţinut că normele C. proc. pen. se completează cu dispoziţiile procesual civile în materia măsurilor asigurătorii înfiinţate de organele penale, în temeiul art. 2 alin. (2) din C. proc. civ., dispoziţiile procesual civile constituind izvor de drept procesual penal în măsura în care C. proc. pen. nu cuprinde dispoziţii contrare.

În aceste condiţii, s-a arătat că existenţa proprietăţii comune ori devălmaşe este doar un impediment temporar în calea urmăririi silite, astfel cum rezultă din art. 818 din C. proc. civ., care prevede că urmărirea se va putea face doar după ce creditorii personali ai unuia dintre coproprietari sau codevălmaşi au cerut partajul bunurilor comune, astfel cum prevede şi art. 353 din C. civ.. Alin. (3) al art. 818 din C. proc. civ. dispune, însă, că se poate urmări, de către creditori, cota-parte determinată a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, fără a mai fi necesar să se ceară partajul, dacă ea este neîndoielnic stabilită şi lămurită şi este înscrisă, prin arătarea unei fracţiuni, în cartea funciară.

Curtea, a reţinut că aplicarea dispoziţiilor procesual civile şi civile menţionate în procedura măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal nu trebuie înţeleasă în sensul că bunurile proprietate comună nu ar putea fi sechestrate ori că sechestrul presupune în mod obligatoriu partajul, căci această problemă s-ar putea pune atunci când bunul sechestrat ar fi supus urmăririi silite, ipoteză în care dispoziţiile art. 818 din C. proc. civ. sunt pe deplin aplicabile. În acest context, prima instanţă a susţinut că nu este vorba despre o exceptare de la urmărirea silită a bunurilor, ci numai despre instituirea obligaţiei de a se recurge la o procedură prealabilă, în cadrul căreia, pe calea împărţelii iniţiate de creditori sau în care ei ar interveni, s-ar determina partea ce trebuie să revină debitorului, în proprietate exclusivă. O interpretare contrară ar putea lipsi sechestrul de conţinut, dacă momentul dispunerii lui ar fi amânat, şi, de asemenea, ar încălca prezumţia de nevinovăţie, dacă ar presupune partajul imediat după ce s-ar institui sechestrul. Aşadar, Curtea a constatat că nu există niciun impediment legal pentru ca inscripţia (notarea) ipotecară să fie instituită asupra unui bun comun, deoarece scopul acestei măsuri şi funcţionalitatea sa nu sunt reparatorii, ci asigurătorii, prin aceasta nefiind încălcat dreptul de proprietate, consacrat constituţional.

Judecătorul fondului a concluzionat că în cauză nu se impune/justifică ridicarea sau restrângerea măsurii sechestrului asigurător instituit faţă de patrimoniul inculpatului H..

Analizând apărările inculpatului L., potrivit cărora există o disproporţionalitate vădită a măsurii asigurătorii dispuse, întrucât bunurile deţinute de inculpat sunt în valoare în jur de 10 milioane euro, iar presupusul prejudiciul este de 1.600.000 euro, că există o disproporţie vădită din faptul că inculpatul are instituită măsura sechestrului pentru 45 de bunuri imobile, timp de 7 ani de zile, că măsura sechestrului asigurator blochează activitatea familiei AA., că măsura sechestrului a fost instituită fără a se evalua bunurile, precum şi că pentru faptele de care este acuzat a intervenit prescripţia răspunderii penale, Curtea a arătat că, prin rechizitoriu s-a reţinut un prejudiciu în cauză un prejudiciu de 123.325.726 RON. În sarcina inculpatului L. a fost reţinută săvârşirea complicităţii la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave (27 acte materiale), complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (21 acte materiale), precum şi infracţiunea de spălare a banilor (4 acte materiale). Prejudiciului estimat în sarcina inculpatului prin ordonanţa de instituire a sechestrului este în sumă de 4.032.800 RON şi 800.000 de Euro. Totodată, s-a arătat că potrivit art. 1369 alin. (1) C. civ., cel care l-a îndemnat sau l-a determinat pe altul să cauzeze un prejudiciu, l-a ajutat în orice fel să îl pricinuiască sau, cu bună-ştiinţă, a tăinuit bunuri ce proveneau dintr-o faptă ilicită ori a tras foloase din prejudicierea altuia răspunde solidar cu autorul faptei.

În cauză, la acest moment procesual nu s-a analizat exigenţele angajării răspunderii civile a inculpatului, însă acest aspect nu impietează asupra necesităţii şi legalităţii măsuri sechestrului asigurător dispus faţă de acesta, în raport cu scopul instituirii acestuia.

Curtea a menţionat că toate criticile privind subevaluarea bunurilor sechestrate reprezintă apărări care trebuiau formulate pe calea contestaţiei în condiţiile art. 250 alin. (1) şi (3) C. proc. pen.. la data când s-a instituit măsura sechestrului asigurătoriu, respectiv când s-a adus la îndeplinire măsura.

Dincolo de acest aspect, în raport cu prejudiciul estimat prin actul de sesizare a instanţei şi scopul luării măsurii sechestrului asigurător, Curtea de Apel Timişoara a susţinut că în cauză nu se constată o disproporţie între valoarea bunurilor sechestrate şi scopul instituirii acestei măsuri, dat fiind că această măsură a fost instituită atât pentru garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, cât şi în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare.

Sub aspectul prescripţiei răspunderii penale a inculpatului, Curtea a constatat că această împrejurare nu poate forma obiectul analizei în această procedură şi, chiar reală o astfel de împrejurare, legalitatea măsurii asigurătorii şi temeinicia acestei măsuri nu este afectată sub acest aspect, dat fiind că şi în cazul prescripţiei răspunderii penale se poate analiza faţă de inculpat necesitatea luării unor măsuri de siguranţă şi se poate soluţiona acţiunea civilă. În acest sens, au fost avute în vedere dispoziţiile art. 25 alin. (5) C. proc. pen.. şi art. 107 alin. (3) C. proc. pen.

Analizând cererea inculpatei K., de ridicare a sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor dobândite de aceasta prin moştenire, Curtea a reiterat că valoarea prejudiciului reţinut prin rechizitoriu este de 123.325.726 RON. S-a arătat că, în sarcina inculpatei K. s-a reţinut prin actul de inculpare şi săvârşirea complicităţii la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave (21 acte materiale). Şi în cazul acestei inculpate, prima instanţă a reamintit că, potrivit art. 1369 alin. (1) C. civ., cel care l-a îndemnat sau l-a determinat pe altul să cauzeze un prejudiciu, l-a ajutat în orice fel să îl pricinuiască sau, cu bună ştiinţă, a tăinuit bunuri ce proveneau dintr-o faptă ilicită ori a tras foloase din prejudicierea altuia răspunde solidar cu autorul faptei.

În cauză la acest moment procesual nu s-a analizat exigenţele angajării răspunderii civile a inculpatei, dar acest aspect nu impietează asupra necesităţii şi legalităţii măsuri sechestrului asigurător dispus faţă de aceasta, în raport cu scopul instituirii acestuia, având în vedere că această măsură a fost instituită atât pentru garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, cât şi în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare.

Curtea a mai reamintit că prin instituirea sechestrului, proprietarul bunurilor pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini, măsura afectând, aşadar, atributul dispoziţiei juridice şi materiale, pe întreaga durată a procesului penal, până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Reţinând că normele procesual penale se completează cu dispoziţiile procesual civile în materia măsurilor asigurătorii înfiinţate de organele penale, Curtea a constatat că instituirea sechestrului asigurător nu este condiţionat de modul în care a fost dobândit în proprietate bunul sechestrat de către inculpată, respectiv prin moştenire. S-a arătat că sechestrul a fost instituit în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune.

Mai mult decât atât, judecătorul fondului a susţinut că asupra acestei cereri, s-a pronunţat anterior şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În concluzie, s-a considerat că nu se impune restrângerea sechestrului asigurător dispus faţă de inculpată, deoarece un astfel de demers ar afecta negativ scopul instituirii măsurii asiguratorii, scăzând valoarea garanţiilor. Totodată, s-a constatat că nu există elemente din care să rezulte necesitatea restrângerii acestei măsuri.

Sub aspectul apărărilor moştenitorului defunctei N., respectiv inculpatul O., potrivit căruia imobilul asupra căruia s-a instituit sechestrul nu aparţine inculpatului acestuia, ci defunctei N. care a decedat aproximativ în anul 2019, iar inculpatul nu a acceptat succesiunea, astfel că nu poate dispune asupra acestui imobil, precum şi că imobilul la momentul instituirii măsurii asiguratorii nu a fost evaluat, deşi acest lucru se impunea, ori apărarea conform căreia inculpatul a pierdut termenul pentru acceptarea expresă a succesiunii şi nici nu a făcut acte de acceptare tacită a succesiunii, nefiind interesat de imobil, însă are calitatea de succesor legal, prima instanţă a reţinut în cuprinsul încheierii contestate următoarele:

O. este fiul defunctei N., respectiv are calitatea de moştenitor legal al acesteia potrivit art. 963 C. civ.

În cauză, s-a nu există elemente din care să rezulte că moştenirea defunctei N. a fost declarată vacantă în condiţiile art. 1135 şi următoarele C. civ., pentru a fi chemat în cauză Oraşul Băile Herculane prin reprezentanţi, în reprezentarea intereselor defunctei N..

Prin urmare, s-a apreciat de către judecătorul fondului că, în mod legal, a fost introdus în proces numitul O. pentru reprezentarea intereselor defunctei N.. De altfel, această chestiune a fost analizată şi prin încheierea penală nr. 777 din 12 decembrie 2022 pronunţată în dosarul asociat nr. x/2022, prin care, Înalta Curte a reţinut dacă ar fi primite susţinerile contestatorului O., în sensul că procedura de citare cu defuncta N. (mama contestatorului) nu a fost legal îndeplinită în faţa Curţii de Apel Timişoara, întrucât el nu a acceptat succesiunea de pe urma acesteia şi nici nu poate fi obligat să o accepte, ar conduce la lipsa unui interes procesual al lui O. de a formula contestaţie, bunul neaflându-se în patrimoniul său. Cu toate acestea, Înalta Curte în calitate de instanţă de control judiciar a apreciat că O. prezintă un interes, constând în evitarea pierderii unui eventual bun viitor (în situaţia acceptării în viitor a succesiunii de pe urma defunctei N.).

Sub aspectul criticilor privind împrejurarea că imobilul în momentul instituirii măsurii asiguratorii nu a fost evaluat, deşi acest lucru se impunea, judecătorul fondului a susţinut că aceste apărări trebuiau formulate pe calea contestaţiei în condiţiile art. 250 alin. (1) şi (3) C. proc. pen.. la data când s-a instituit măsura sechestrului asiguratoriu, respectiv când s-a adus la îndeplinire măsura. Pe de altă parte, imobilul a fost sechestrat având în vedere că faţă de acesta se poate dispune măsura confiscării speciale, fiind printre cele identificate în actul de sesizare ca obiect material al unor infracţiuni şi în atare situaţie evaluarea imobilului nu prezintă interes, sechestrul nefiind instituit pentru acoperirea vreunui prejudiciu, când evaluarea bunului sechestrat era utilă pentru stabilirea unui raport de proporţionalitate între valoarea bunului sechestrat şi prejudiciul în raport cu care a fost instituit.

Analizând, necesitatea menţinerii măsurilor asiguratorii dispuse în cauză, inclusiv sub aspectul proporţionalităţii acestora Curtea de Apel Timişoara a reţinut inculpatul F., inculpatul H., inculpatul L. şi inculpatul Q. au fost trimişi în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) din Lg. 656/2002, iar potrivit art. 32 din aceeaşi lege în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune de spălare a banilor, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie. Aceeaşi dispoziţie se regăseşte şi art. 50 din Legea 129/2019, ce stipulează că, în cazul în care a fost săvârşită o infracţiune de spălare a banilor, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie, în condiţiile Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen., cu modificările şi completările ulterioare.

Pe de altă parte în cazul defunctei N. prin moştenitor legal O., măsura asiguratorie a fost dispusă, din oficiu, de către instanţa de judecată având în vedere că bunurile sechestrate pot forma obiectul confiscării speciale, fiind identificate în actul de sesizare ca obiect al unor infracţiuni.

Sub acest aspect Curtea a reiterat că potrivit art. 249 alin. (4)1 C. proc. pen.. în cazul bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse, luarea de către procuror a măsurilor asigurătorii pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri este obligatorie.

În cazul celorlalţi inculpaţi parchetul a dispus sechestrul asigurător având în vedere necesitatea de a se evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpaţilor în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune.

În condiţiile textelor legale anterior menţionate, care au caracter special şi derogă în raport cu regula generală consacrată de art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., s-a arătat că organele judiciare nu pot aprecia asupra condiţiei referitoare la necesitatea dispunerii de măsuri asigurătorii prin raportare la scopul pentru care acestea au fost reglementate de legea penală, ci aceasta decurge din lege. În legătură cu acest aspect, prin decizia nr. 548 din 26 septembrie 2019 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 62 din 29 ianuarie 2020, Curtea Constituţională a stabilit că:

"reglementarea acestor excepţii a fost determinată, în mod special, de importanţa relaţiilor sociale ocrotite prin acestea, de caracteristicile elementelor constitutive ale laturii obiective a acestor infracţiuni şi de pericolul social crescut al faptelor incriminate."

În acest context, în care obligativitatea instituirii măsurii asigurătorii derivă din lege, verificările efectuate de instanţa de judecată, din perspectiva dispoziţiilor art. 2502 din C. proc. pen., se limitează la examinarea asigurării unei juste proporţionalităţi între restrângerea dreptului de proprietate şi scopul urmărit prin impunerea măsurii asigurătorii.

În aceste sens, prin decizia nr. 19/2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a statuat că "Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă.

Condiţia decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii)."

Analiza proporţionalităţii între interesul general şi cel de a proteja drepturile fundamentale ale persoanei, se realizează şi din perspectiva criteriilor stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia protecţiei proprietăţii şi a dreptului la un proces echitabil, prin raportare la durata procedurii, complexitatea cauzei, la conduita acuzaţilor şi a autorităţilor judiciare, dar şi a bunurilor ce au format obiectul indisponibilizării, precum şi a intervalului de timp în care acestea s-au aflat sub puterea sechestrului.

Astfel, în analiza proporţionalităţii dintre restrângerea dreptului de proprietate şi scopul urmărit, prima instanţă a reţinut natura acuzaţiilor aduse inculpaţilor- inclusiv infracţiuni de patrimoniu, cuantumul semnificativ al prejudiciului indicat în actul de sesizare al instanţei ce a fost creat prin săvârşirea presupuselor infracţiuni, valoarea constituirilor de parte civilă în cauză, complexitatea cauzei (aceasta priveşte 35 de inculpaţi persoane fizice şi juridice, la care se adaugă persoane vătămate şi părţi civile, iar actul de sesizare se referă la săvârşirea unui număr de 125 de infracţiuni) şi etapa procesuală în care se află cauza, respectiv faza de judecată.

În ceea ce priveşte durata măsurilor asigurătorii, Curtea a constatat că aceasta nu aduce atingere exigenţelor CEDO, având în vedere gradul ridicat de complexitate a cauzei (dat de numărul persoanelor cercetate/trimise în judecată, numărul infracţiunilor ce se presupune a fi fost comise de acestea, timpul îndelungat în care se presupune că s-ar fi desfăşurat activitatea infracţională 2007-2016) care a determinat şi determină administrarea unui probatoriu amplu.

Curtea în analiza justului echilibru între interesul general al societăţii şi protejarea dreptului persoanei la respectarea bunurilor sale, a reţinut şi importanţa desfăşurării de investigaţii în cazul presupuselor infracţiuni, cu diligenţa necesară pentru a se asigura că presupusele infracţiuni sunt examinate în mod corespunzător şi că procedurile sunt finalizate în mod legal. Or, un asemenea demers se realizează, în general, într-o perioadă de timp semnificativă, iar, în prezenta cauză, se constată că nu au existat perioade de stagnare a procedurilor judiciare generate de organele judiciare, ulterioare emiterii actului de sesizare a instanţei.

Faţă de aceste aspecte, s-a constatat în privinţa măsurilor asigurătorii, dispuse în cauză, că se păstrează în continuare un just echilibru între interesul general legitim al statului şi al părţilor civile, atunci când s-a dispus asupra măsurilor asigurătorii pentru a se evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor sechestrate ce pot face obiectul confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiuni, pe de o parte şi interesul personal al celor supuşi acestor măsuri asiguratorii de a-şi exercita neîngrădit dreptul de proprietate asupra bunurilor ce au fost indisponibilizate, pe de altă parte.

Împotriva încheierii finale nr. 309/PI din 21 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală au formulat contestaţie inculpaţii R., F., Q. junior, Samson (fostă Savu) Mariana-Valentina‚ L., H., Q. senior, K. şi O. (în calitate de moştenitor al defunctei N.).

În esenţă, criticile inculpaţilor au vizat, depăşirea termenului de verificare a legalităţii şi temeiniciei măsurilor asiguratorii prevăzut de art. 2502 C. proc. pen.., lipsa de proporţionalitate a măsurilor asiguratorii în absenţa unui prejudiciu cert reţinut în cauză, depăşirea unei durate rezonabile a măsurilor asiguratorii, acestea fiind indisponibilizate de opt ani, împrejurare ce afectează dreptul de proprietate, faptul că nu mai subzistă temeiurile care au determinat instituirea măsurilor asiguratorii, precum şi nemotivarea încheierii contestate [această din urmă critică a fost invocată de inculpata S.].

Contestatorul L. a mai susţinut că unele temeiuri avute în vedere de organul judiciar la instituirea măsurilor asiguratorii nu sunt incidente în cauză. În acest sens, a arătat că instituirea sechestrului asigurator pentru garantarea plăţii amenzii nu se justifică, având în vedere că în cauză pe de o parte, nu poate fi aplicată vreo sancţiune penală, întrucât faptele sunt prescrise, pe de altă parte infracţiunile deduse judecăţii nu prevăd sancţiunea amenzii. Referitor la temeiul privind confiscarea specială/extinsă, contestatorul L., precum şi contestatorul H. au susţinut că acesta nu poate fi reţinut, întrucât bunurile indisponibilizate nu au fost obţinute în urma săvârşirii unor infracţiuni, fiind dobândite anterior săvârşirii pretinselor fapte penale deduse judecăţii. O critică similară vizând inoperabilitatea confiscării speciale a fost iterată şi de contestatorul O., care a susţinut că bunul imobil aparţinând mamei sale (defuncta N.) asupra căruia s-a instituit sechestrul în cauză a fost dobândit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 63/2012.

Examinând contestaţiile formulate de inculpaţii R., F., Q. junior, Samson (fostă Savu) Mariana-Valentina‚ L., H., Q. senior, K. şi O., prin prisma normelor legale incidente, precum şi a datelor existente în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Cu prioritate, analizând motivul de nelegalitate, invocat de contestatoarea S. privind lipsa de motivare a încheierii contestate, pe motiv că judecătorul primei instanţe a preluat aproape în integralitate aspectele referitoare la menţinerea măsurilor asigurătorii din cuprinsul rechizitoriului, respectiv al încheierilor anterioare prin care au fost verificate legalitatea şi temeinicia măsurii, Înalta Curte constată că argumentele instanţei de fond privind menţinerea măsurilor asiguratorii nu sunt stereotipe ori generale, ci sunt concrete şi de natură să justifice soluţia pronunţată în cauză.

De altfel, apărările inculpaţilor au fost aceleaşi cu ocazia fiecărei verificări a măsurilor asiguratorii (atât în cameră preliminară, cât şi în cursul judecăţii), aceştia invocând de fiecare dată argumente similare, cum ar fi spre exemplu că măsurile au încetat de drept, că prejudiciul nu este cert stabilit în cauză, că valoarea bunurilor sechestrate depăşeşte valoarea prejudiciului etc. Or, faptul că instanţa a răspuns similar aceloraşi critici invocate în mod repetat de inculpaţi, nu reprezintă o lipsă de motivare a hotărârii pronunţate.

În continuare, Înalta Curte reţine că măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin inculpatului sau părţii responsabile civilmente, prin instituirea unui sechestru asupra acestora, în scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracţiune sau realizării confiscării, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare.

Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure atingerea scopului prevăzut de lege, în variantele alternative prevăzute de lege.

Potrivit art. 2502 C. proc. pen.., introdus prin Legea nr. 6 din 18 februarie 2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), publicată în Monitorul Oficial al României nr. 167/18.02.2021, în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 C. proc. pen.. aplicându-se în mod corespunzător.

Conform art. 249 alin. (1) C. proc. pen.. procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

Preliminar analizării pe fond a temeiurilor care au determinat menţinerea măsurilor asiguratorii, se impune precizarea că, astfel cum rezultă din dispoziţiile legale anterior evocate, obligaţia acestei verificări s-a născut începând cu data de 28 februarie 2021, iar, în lipsa unor norme tranzitorii care să prevadă momentul de la care încep să curgă termenele de 6 luni şi, respectiv, de 1 an prevăzute de art. 2502 C. proc. pen.., în care o asemenea analiză se realizează, acestea trebuie calculate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 6/2021, o atare interpretare fiind singura ce corespunde dispoziţiilor art. 13 C. proc. pen.., ce reglementează aplicarea legii procesuale penale în timp.

Se remarcă, însă, faptul că, spre deosebire de măsurile preventive, în cazul cărora art. 241 C. proc. pen.. stabileşte, în mod expres, situaţiile în care acestea încetează de drept, o asemenea reglementare nu se regăseşte în codificarea procesual penală şi în privinţa măsurilor asigurătorii, dar şi că soluţia juridică a aplicării prin analogie a textului de lege menţionat în ipoteza celor din urmă măsuri, avansată de apărare, nu poate fi acceptată, din moment ce, pe de o parte, pentru cele două categorii de măsuri legiuitorul a instituit condiţii diferite de luare şi menţinere, cu consecinţe inclusiv în ceea ce priveşte posibilitatea încetării lor (printre altele, în cazul măsurilor asigurătorii nu a fost prevăzut un termen pe perioada căruia puteau fi luate şi menţinute şi nici nu este reglementată o durată maximă a acestora pe parcursul procesului penal), iar, pe de altă parte, textul în discuţie (art. 241 C. proc. pen.) nu conţine o regulă de principiu, o normă cu caracter general, ci una specială, a cărei sferă de incidenţă este definită cu claritate în chiar cuprinsul ei, fiind, astfel, de strictă interpretare şi aplicare. Mai mult, se observă că, deşi enumeră soluţiile pe care organul judiciar le poate pronunţa cu ocazia examinării subzistenţei temeiurilor care au justificat luarea sau menţinerea măsurilor asigurătorii, art. 2502 C. proc. pen.. nu face referire şi la cea a constatării încetării de drept a acestora, indicând expres doar posibilitatea menţinerii, restrângerii, extinderii sau ridicării lor.

Prin urmare, critica formulată în acest sens de către contestatorii din cauză este neîntemeiată.

Aşa cum s-a arătat anterior, potrivit art. 249 alin. (1) C. proc. pen.., finalitatea măsurilor asiguratorii poate fi alternativă:

- în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune;

- pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare;

- pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii;

- în vederea confiscării speciale sau a confiscării extinse.

Conform art. 249 alin. (41) C. proc. pen.., în cazul bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse, luarea de către procuror a măsurilor asiguratorii pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri este obligatorie.

Este obligatorie dispunerea măsurilor asiguratorii şi în cazul infracţiunilor de spălare a banilor, precum şi a infracţiunilor de corupţie. În acest sens, sunt dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 656/2002 (abrogată), care are corespondent în art. 50 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Prin urmare, în cazul în care luarea măsurilor asiguratorii îşi găseşte izvorul chiar în lege, analiza pe care o efectuează instanţa în cadrul verificărilor prevăzute de art. 2502 C. proc. pen.. nu va purta asupra oportunităţii măsurilor asiguratorii, ci doar a proporţionalităţii acestora.

În cauză, prin rechizitoriul emis în data de 10.05.2022 în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Caraş-Severin, astfel cum a fost regularizat în data de 02.02.2023 urmare încheierii judecătorului de cameră preliminară din 29.11.2022, au fost trimişi în judecată, între alţii, inculpaţii:

1. F. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen.

- abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen. (5 acte materiale),

- delapidare - prev. de art. 295 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen. (24 acte materiale: 22 imobile + 2 licenţe de exploatare a apei termominerale);

- spălare a banilor, faptă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale);

- înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen. (3 acte materiale),

- toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

2. H. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat sub forma aderării şi sprijinirii, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen.

- complicitate la infracţiunea de delapidare, faptă prev. de 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- spălare a banilor, faptă prev. de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen., (3 acte materiale);

- toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

3. K. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen.

- complicitate la infracţiunea de delapidare, faptă prev. de 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (20 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

4. Q. junior pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen.

- complicitate la infracţiunea de delapidare, faptă prev. de 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

5. Q. senior pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen.

- abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen., (5 acte materiale);

- delapidare, prev. de art. 295 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale);

- spălare a banilor, faptă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale);

- toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

6. S. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat sub forma aderării şi sprijinirii, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen.

- abuz în serviciu prev. de art. 13.2 din Legea nr. 78/2000 rap. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 5 din C. pen.

- divulgarea informaţilor secret de serviciu sau nepublice faptă prev. de art. 304 alin. (1) din C. pen.

- toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

7. L. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen.

- complicitate la infracţiunea de delapidare, faptă prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (27 de acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (21 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen.

- toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

8. O. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen.

- complicitate la infracţiunea de delapidare, faptă prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap la art. 295 alin. (1) rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (9 de acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C. pen. rap. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (6 acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

9. R. pentru săvârşirea infracţiunilor:

- constituire a unui grup infracţional organizat sub forma aderării şi sprijinirii, faptă prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) şi 6 C. pen.

- complicitate la infracţiunea de delapidare, faptă prev. de 48 alin. (1) C. pen. rap la art. 295 alin. (1) rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (6 de acte materiale) şi cu aplic. art. 5 din C. pen. şi art. 38 alin. (2) C. pen.

- toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Sub aspectul situaţie de fapt, în rechizitoriu s-a reţinut, în esenţă, că inculpatul F., în perioada 2007 - aprilie 2016, a constituit un grup infracţional organizat împreună cu O., L., K., Q. (senior), Q. (junior), C., M., BB., la care au aderat, ulterior, şi executorul judecătoresc V., evaluatorul CC., practicianul în insolvenţă DD., Directorul executiv al ANRSPS - UT 350 numitul EE., H., S., Y., FF., GG., HH., A., I., II., JJ., R., KK., LL., S.C. MM. S.A., S.C. E., S.C. D. şi a coordonat activitatea acestui grup, în scopul comiterii mai multor infracţiuni de delapidare, spălare de bani, înşelăciune, abuz în serviciu, abuz în serviciu având drept rezultat obţinerea pentru sine sau pentru alţii a unui folos necuvenit având drept rezultat producerea unor consecinţe deosebit de grave prin scoaterea imobilelor şi a altor bunuri din patrimoniul S.C. E. şi S.C. D. prin supunerea unor procedee speculative.

Grupul infracţional a creat un prejudiciu imens prin diminuarea patrimoniului E. şi, implicit, diminuarea valorii acţiunilor D. la E., fiind sustrase 24 de bunuri (respectiv 22 de imobile şi două licenţe privind exploatarea apelor termominerale) din patrimoniul S.C. E. şi însuşite de alte persoane prin supunerea bunurilor unor procese speculative, fie prin creditări formale, fie prin antecontracte de vânzare cumpărare cu avans, denunţate, ulterior, iar pentru nerestituirea avansului s-a procedat la executarea silită, sau chiar prin contracte de vânzare cumpărare în scopul obţinerii pentru sine sau pentru membrii grupului a unui profit, în valoare de 123.325.726 RON (conform tabelului de creanţe).

S-a mai reţinut că, membrii grupării au sustras cele 22 de imobile şi două licenţe privind exploatarea apelor termominerale, prin asumarea unor sume minore cu titlu de împrumuturi în numele S.C. E., aducătoare de dobânzi imense, în baza cărora s-au creat titluri executorii ce au stat la baza executării bunurilor menţionate. Dar chiar şi sumele minore care au intrat cu titlu de împrumut în patrimoniul societăţii sau sumele care, în urma executării au intrat în patrimonial E., au fost însuşite în integralitate tot de membrii grupării cu titlu de drepturi salariale. Aceste drepturi salariale nu erau cuvenite real membrilor grupului, întrucât în realitate societatea, la acea dată, nu mai desfăşura activitate hotelieră şi ca atare nu justifica numărul salariaţilor.

Aşadar, după cum rezultă din actul de inculpare, în cauză, sunt trimişi în judecată, între altele, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor inculpaţii F., H., L. şi Q. senior, iar inculpaţii S. şi L. sunt cercetaţi inclusiv pentru săvârşirea infracţiunii abuz în serviciu prev. de art. 13.2 din Legea nr. 78/2000 rap. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen., situaţie în care luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor acestora este obligatorie.

Deopotrivă, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor menţionate în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, valoarea prejudiciului fiind în sumă de 123.325.726 RON, în temeiul dispoziţiilor art. 249 din C. proc. pen., organul de urmărire penală a instituit sechestre asupra bunurilor imobile identificate ca fiind ale inculpaţilor cercetaţi în cauză, printre care şi ale contestatorilor - F., L., Q. senior, Q. junior, R., S., H. şi K..

1. Cu privire la inculpatul F. s-a dispus, în temeiul art. 249 C. proc. pen.., instituirea măsurilor asiguratorii asupra a şapte imobile, prin ordonanţa nr. 93-D/P/2015 din 04.11.2016 şi asupra unui imobil din Bucureşti, prin ordonanţa cu acelaşi număr din data de 08.11.2016, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatului, în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, reţinându-se că valoarea prejudiciului estimat este în sumă de 123.325.726 RON, iar inculpatul F. este implicat în întreaga activitate de sustragere a bunurilor S.C. E., fiind direct răspunzător pentru întregul prejudiciu adus creditorilor S.C. D., conform tabelului preliminar/modificat de creanţe.

Măsura sechestrului asigurator s-a dispus asupra imobilelor până la concurenţa sumei reţinute cu titlu de prejudiciu.

2. Cu privire la inculpatul L. s-a dispus, în temeiul art. 249 C. proc. pen.., instituirea măsurilor asiguratorii asupra 44 de imobile, prin ordonanţa nr. 93-D/P/2015 din 28.11.2016, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatului, în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, ţinând cont de valoarea prejudiciului estimat, cauzat de inculpat, stabilita ca fiind în sumă de în sumă de 4.032.800 RON şi 800.000 de euro cu privire la S.C. E.. Măsura sechestrului asigurator s-a dispus asupra imobilelor până la concurenţa sumei reţinute cu titlu de prejudiciu.

3. Cu privire la inculpatul Q. senior s-a dispus, în temeiul art. 249 C. proc. pen.., instituirea sechestrului asigurator asupra cinci imobile prin ordonanţa nr. 93-D/P/2015 din 09.06.2016, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatului, în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, reţinându-se că inculpatul Q. senior este implicat în întreaga activitate de sustragere a bunurilor S.C. E., în mod direct, şi că ar fi direct răspunzător pentru întregul prejudiciu adus creditorilor S.C. D., care, conform tabelului preliminar/modificat de creanţe, are o valoare estimată de 123.325.726 RON. Măsura sechestrului asigurator s-a dispus asupra imobilelor până la concurenţa sumei reţinute cu titlu de prejudiciu.

4. Cu privire la inculpatul Q. Junior s-a dispus, în temeiul art. 249 C. proc. pen.., instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil prin ordonanţa nr. 93-D/P/2015 din 09.06.2016, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatului, în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, valoarea prejudiciului estimat în sarcina directă a inculpatului Q. junior, fiind în sumă de 297.025,4 RON (262.814,40 RON+ 34.211 RON) şi 80.000 de euro.

Măsura sechestrului asigurator s-a dispus asupra imobilului până la concurenţa sumei reţinute cu titlu de prejudiciu.

5. Cu privire la inculpatul H. s-a dispus, în temeiul art. 249 C. proc. pen.., instituirea măsurilor asiguratorii asupra a două imobile, prin ordonanţa nr. 93-D/P/2015 din 26.05.2016, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatului, în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, reţinându-se că valoarea prejudiciului estimat este în sumă de 123.325.726 RON, iar inculpatul ar fi implicat în întreaga activitate de sustragere a bunurilor S.C. E., în mod direct, sau prin S.C. T. S.R.L., fiind direct răspunzător pentru întregul prejudiciu adus creditorilor S.C. D., conform tabelului preliminar/modificat de creanţe.

Măsura sechestrului asigurator s-a dispus asupra imobilelor până la concurenţa sumei reţinute cu titlu de prejudiciu.

6. Cu privire la inculpata R. s-a dispus, în temeiul art. 249 C. proc. pen.., instituirea măsurilor asiguratorii asupra a cinci imobile, prin ordonanţa nr. 93-D/P/2015 din 09.06.2016, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatei, în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, reţinându-se că valoarea prejudiciului estimat în sarcina directă a inculpatei R., este de 37.079 RON, aferentă salariului pentru perioada ianuarie 2012- decembrie 2014. Măsura sechestrului asigurator s-a dispus asupra imobilelor până la concurenţa sumei reţinute cu titlu de prejudiciu.

7. Cu privire la inculpata S. s-a dispus, în temeiul art. 249 C. proc. pen.., instituirea măsurilor asiguratorii asupra a două imobile, prin ordonanţa nr. 93-D/P/2015 din 01.06.2016, având în vedere necesitatea de a se evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatei în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, reţinându-se că urmare a actelor săvârşite de această inculpată, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale - UT 350 Popeşti Leordeni ar fi fost prejudiciată cu suma de aproximativ 38.754.941,2 RON, reprezentând suma cu care Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, este înscrisă la masa credală a S.C. D.. Măsura sechestrului asigurator s-a dispus asupra imobilelor până la concurenţa sumei reţinute cu titlu de prejudiciu.

8. Cu privire la inculpata K. s-a dispus, în temeiul art. 249 C. proc. pen.., instituirea măsurilor asiguratorii asupra a 25 de imobile, prin ordonanţa nr. 93-D/P/2015 din 26.05.2016, având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor inculpatei, în vederea confiscării speciale/confiscării extinse sau pentru a servi la garantarea executării pedepsei amenzii ori pentru a servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare sau la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, ţinând cont de valoarea prejudiciului estimat reţinut în sarcina inculpatei, în sumă de 4.032.800 RON şi 800.000 de euro. Măsura sechestrului asigurator s-a dispus asupra imobilelor până la concurenţa sumei reţinute cu titlu de prejudiciu.

Verificând cerinţele impuse de lege pentru luarea şi menţinerea măsurilor asiguratorii, Înalta Curte constată existenţa probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii contestatori au săvârşit infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, precum şi că acestea sunt necesare şi proporţionale cu scopul urmărit.

Cât priveşte criteriul proporţionalităţii, ce trebuie evaluat în procedura prevăzută de art. 2502 C. proc. pen.., dintre scopul urmărit prin instituirea măsurilor asigurătorii şi restrângerea dreptului de proprietate al unei persoane acuzate, aspect ce trebuie analizat indiferent de modul în care legiuitorul a reglementat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege ori ca fiind lăsată la aprecierea organului judiciar, având în vedere caracterul real al respectivelor măsuri procesuale, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin suspectului sau, după caz, inculpatului, afectând atributul dispoziţiei juridice şi materiale, de vreme ce proprietarul pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini.

În acelaşi sens sunt şi considerentele deciziei nr. 19/2017 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii. Astfel, s-a reţinut că "Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă.

Proporţionalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii şi restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiţia decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii)."

Contestatorii au criticat faptul că prin încheierea atacată au fost menţinute măsurile asiguratorii dispuse în cursul urmăririi penale, deşi valoarea bunurilor sechestrate depăşeşte valoarea prejudiciului care nu a fost stabilit cu certitudine în cauză.

Sub acest aspect, instanţa de control judiciar reţine că, astfel cum s-a menţionat anterior, prin ordonanţele de instituire a măsurilor asiguratorii, sechestrul asigurator s-a dispus asupra imobilelor până la concurenţa sumei reţinută cu titlu de prejudiciu în sarcina fiecărui inculpat, în acord cu dispoziţiile art. 249 alin. (5) C. proc. pen.., potrivit cărora măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora.

Prin urmare, legiuitorul nu condiţionează dispunerea măsurilor asiguratorii de existenţa unui prejudiciu cert. Oricum, apărările vizând cuantumul eventualului prejudiciu sunt unele care privesc fondului cauzei, excedând prezentului cadru procesual, respectiv soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei încheieri prin care s-a menţinut măsura sechestrului asigurător. Existenţa prejudiciului şi întinderea acestuia reprezintă chestiuni ce vor fi decelate pe parcursului cercetării judecătoreşti cu ocazia soluţionării laturii civile a cauzei.

Având în vedere că unul din scopurile măsurilor asiguratorii a fost încă de la debutul procesului penal cel al prezervării bunurilor ce pot servi la repararea pagubei produse prin infracţiunile cercetate în cauză, Înalta Curte constată că măsura asiguratorie este proporţională cu scopul reparatoriu urmărit, fiind îndeplinită condiţia proporţionalităţii, dată fiind natura infracţiunilor ce fac obiectul cauzei (delapidare, abuz în serviciu, înşelăciune) şi necesitatea de a asigura o posibilă plată a prejudiciului produs în patrimoniul părţilor civile, dacă soluţia ce se va pronunţa în cauză va fi în acest sens.

Referitor la garantarea cheltuielilor judiciare, se reţine că acest scop al măsurilor asiguratorii presupune, ca şi în cazul anterior, indisponibilizarea bunurilor până la concurenţa valorii (probabile) a acestor cheltuieli ce pot fi datorate atât statului, cât şi persoanelor vătămate ori părţilor civile, fapt ce justifică menţinerea în continuare a măsurilor asiguratorii dispuse în cauză.

În privinţa bunurilor imobile, instanţa constată că indisponibilizarea acestora, în contextul măsurii asiguratorii, nu lipseşte părţile de dreptul de proprietate, punctual de atributului folosinţei, ci impietează doar posibilitatea de a dispune, respectiv de a înstrăina bunul/bunurile pe perioada procedurii judiciare. Din această perspectivă, argumentele contestatorilor care au solicitat ridicarea sechestrului nu justifică ridicarea acestuia.

Deopotrivă, lipsa caracterului cert al prejudiciului, la acest moment procesual, nu poate fundamenta restrângerea măsurilor asiguratorii solicitată de contestatorii L. şi K., după cum nici împrejurarea că expertizele contabilă şi evaluatorie, dispuse în cauză, nu au fost finalizate.

Referitor la apărarea contestatorului H. cu privire sechestrul asigurator instituit asupra unor bunuri pe care le deţine împreună cu soţia sa, care nu este parte în cauză (în devălmăşie), Înalta Curte reţine că inculpatul are un drept de proprietate asupra bunurilor sechestrate în întregul lor şi nu o cotă parte determinată din acestea. Această concluzie se desprinde din interpretarea dispoziţiilor art. 667 C. civ., potrivit cărora în cazul proprietăţii devălmaşe, dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre acestea să fie titularul unei cote-părţi determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune. În aceste condiţii, deţinerea unor bunuri în devălmăşie nu reprezintă un impediment pentru instituirea măsurilor asiguratorii şi nu afectează dreptul de proprietate al devălmaşului, care poate oricând să ceară partajul bunurilor comune.

Având în vedere natura infracţiunilor cauzatoare de prejudiciu, precum şi valoarea ridicată a acestuia, se apreciază că măsurile asiguratorii sunt în continuare necesare pentru evitarea ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot servi la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiunile deduse judecăţii, plata cheltuielilor judiciare şi, eventual, pentru confiscarea specială sau confiscarea extinsă.

În ceea ce priveşte intervalul de timp scurs de la momentul instituirii măsurilor asiguratorii din cauză, chiar dacă este unul îndelungat (aproximativ 8 ani), nu pare a fi, cel puţin la acest moment procesual, de natură să conducă la concluzia unei sarcini excesive având în vedere complexitatea cauzei (dată de numărul ridicat al persoanelor cercetate, valoarea considerabilă a prejudiciului presupus cauzat, probatoriul administrat) şi natura acuzaţiilor aduse inculpaţilor. Ca atare, consecinţele pe care măsurile asiguratorii le produc asupra inculpaţilor, nu depăşesc efectele normale ale unei astfel de măsuri, în principal, în raport cu valoarea prejudiciului reţinut în sarcina acestora.

Relativ la cele ce preced, Înalta Curte constată că, în cauză, nu s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării şi menţinerii măsurilor sechestrului asigurător, aceasta fiind necesare şi proporţionale cu scopul urmărit şi se impune menţinerea lor.

În ceea priveşte bunul imobil deţinut de defuncta N., respectiv asupra imobilului din CF x Băile Herculane (CF vechi x) cu nr. CAD/top 23/b/2/a/a/a/b/a/b/2/1/b Băile Herculane pentru teren în suprafaţă de 130 mp (Pădure Domogled) şi cu nr. CAD/top 23/b/2/a/a/a/b/a/b/2/1/b pentru construcţii (Fabrica de Gheaţă) imobil situat în localitatea Băile Herculane jud. Caraş - Severin, sechestrul asigurator a fost dispus de judecătorul de cameră preliminară prin încheierea de cameră preliminară nr. 21/CP din data de 01.11.2022 a Curţii de Apel Timişoara, definitivă prin încheierea nr. 777 din 12.12.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022.16*.

La luarea acestei măsuri, judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă a reţinut că defuncta N. este mama inculpatului O. şi a dobândit în proprietate un imobil (în speţă imobilul Fabrica de Gheaţă) în urma unei proceduri execuţionale (n.n. care nu îndeplinea condiţiile legale pentru a fi demarată) în care au fost implicaţi, conform susţinerii organelor de urmărire penală, fiul defunctei, inculpatul O. şi inculpatul V. executor judecătoresc. Faţă de această împrejurare, s-a apreciat că în cauză se impune luarea din oficiu a sechestrului asigurator asupra imobilului susmenţionat, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestui bun imobil care pot face obiectul confiscării speciale în natură.

În legătură cu această din urmă măsură asiguratorie, Înalta Curte constată că este nefondată critica contestatorului O., în calitate de moştenitor al defunctei N., care a susţinut că norma privind confiscarea specială prevăzută la art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. nu poate depăşi limita temporală reprezentată de data intrării în vigoare a Legii nr. 63/2012 (22 aprilie 2012), neputând fi dispusă cu privire la bunurile dobândite de defuncta N., la data de 29.05.2008.

Înalta Curte reţine că, prin Legea nr. 63/2012 au fost introduse în C. pen. 1968 dispoziţiile art. 1182 privind confiscarea extinsă, contestatorul prin afirmaţiile sale încercând să creeze o confuzie între cele două tipuri de măsuri de siguranţă - confiscarea specială şi confiscarea extinsă. Or, la acest moment, în cauză nu s-a luat măsura de siguranţă a confiscării speciale, ci s-a dispus luarea din oficiu a sechestrului asigurător asupra imobilelor dobândite de defuncta N., pentru a se evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale. Aşadar, la momentul luării măsurii asigurătorii, au fost avute în vedere dispoziţiile art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., privind confiscarea specială, iar nu cele ale art. 1121 C. pen., privind confiscarea extinsă.

De asemenea, instanţa de control judiciar apreciază că, în cauză, este îndeplinită condiţia proporţionalităţii, dată fiind modalitatea dobândirii imobilului de către N. şi necesitatea de a se asigura o eventuală confiscare specială, dacă soluţia ce se va pronunţa în cauză va fi în sensul prevăzut de normele legale ce impun această măsură, iar durata măsurii asiguratorii este una rezonabilă, raportat la momentul instituirii - data de 01.11.2022.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii R., F., Q. junior, Samson (fostă Savu) Mariana-Valentina‚ L., H., Q. senior, K. şi O. împotriva încheierii finale nr. 309/PI din 21 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga contestatorii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen.. onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru contestatorii inculpaţi F., Q. junior, Q. senior, R., S. şi H., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 200 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii R., F., Q. junior, Samson (fostă Savu) Mariana-Valentina‚ L., H., Q. senior, K. şi O. împotriva încheierii finale nr. 309/PI din 21 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală.

Obligă contestatorii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru contestatorii inculpaţi F., Q. junior, Q. senior, R., S. şi H., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 200 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 februarie 2024.