Contractual claim against land agency dies; appeal annulled for unpaid stamp duty.

Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2024

Asupra recursului de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la data de 24.12.2021, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pârâta Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, solicitând instanţei ca, prin hotărârea care o va pronunţa, să oblige pârâta la plata către reclamantă a sumei de 269.934,90 RON, reprezentând contravaloarea unor lucrări executate parţial până la 16.08.2021, şi a sumei de 85.298,63 RON, cu titlu de prejudiciu; în subsidiar, a cerut ca pârâta să fie obligată la plata contravalorii lucrărilor executate parţial până la 16.08.2021, apreciind că această sumă reprezintă o îmbogăţire fără justă cauză, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 3118/12.12.2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe civile, reclamanta a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 1814/27.11.2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins ca nefondat apelul.

Împotriva acestei decizii civile, reclamanta a declarat recurs, solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe de apel.

În motivarea recursului, după ce a redat situaţia de fapt, aceasta a susţinut că instanţa de apel a depăşit limitele învestirii, nejudecând ceea ce i s-a cerut, deoarece a pornit de la mai multe premise eronate care excedează cadrului procesual stabilit.

Recurenta a subliniat că acţiunea sa a vizat exclusiv plata contravalorii lucrărilor parţial executate până la 16.08.2021, precum şi reconsiderarea valorii lucrărilor neexecutate şi recalcularea garanţiei de bună execuţie; în acest sens, a arătat că nu a susţinut niciodată că lucrările aferente contractului ar fi fost realizate în întregime şi că nici pârâta nu a ridicat astfel de apărări.

Potrivit recurentei, instanţa de apel, la fel ca şi tribunalul, nu a analizat problema de drept cu care a fost învestită prin acţiune, ci a analizat dacă A. poate fi sau nu exonerată de răspundere contractuală pentru neexecutarea în întregime a contractului, în condiţiile în care intimata nu a formulat o astfel de solicitare. Prin urmare, instanţele au conchis eronat că A. ar fi în culpă întrucât nu şi-ar fi executat obligaţiile contractuale şi, prin urmare, nu ar fi îndrituită la despăgubirile privind contravaloarea lucrărilor realizate parţial până la 16.08.2021, nici pe tărâm contractual, nici pe tărâm delictual.

De asemenea, recurenta a susţinut că sunt întrunite toate condiţiile angajării răspunderii civile contractuale ale intimatei în neîndeplinirea obligaţiei de plată a facturii restante, afirmaţie în sprijinul căreia a detaliat pe larg argumentele care conduc la existenţa faptei ilicite, a prejudiciului suferit, a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi a vinovăţiei.

În drept, a invocat art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

La 12.07.2024, intimata a depus la dosar întâmpinare, invocând excepţia inadmisibilităţii recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Astăzi, în şedinţă publică, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia netimbrării recursului, asupra căreia, în temeiul art. 248, raportat la art. 24, coroborat cu art. 32 şi cu art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, reţine următoarele:

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, "Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti (…) sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă".

Dispoziţiile art. 32 din aceeaşi ordonanţă stabilesc că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege, iar art. 33 alin. (1) statuează că acestea se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.

Conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ..", iar la alin. (2) se prevede că "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".

Pe de altă parte, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar conform alin. (3) al aceluiaşi articol, cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

În speţă, în etapa regularizării, constatându-se că recursul nu este timbrat, s-a stabilit în sarcina recurentei obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4.657,66 RON, conform art. 24 alin. (1) şi (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013.

Astfel, recurentei i s-a pus în vedere să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul datorat, sub sancţiunea anulării cererii, potrivit dovezii de înmânare a adresei ce i-a fost comunicată la 04.07.2024, măsură asupra căreia nu s-a conformat.

Prin urmare, având în vedere faptul că recurenta nu şi-a îndeplinit obligaţia de timbrare ce îi revenea şi că nu operează scutirea legală - personală sau obiectivă - de la obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 32 şi art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 şi ale art. 197 C. proc. civ., în sensul anulării ca netimbrată a cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanta A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 1814/27.11.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 noiembrie 2024.