Pension claim dismissal as inadmissible due to statutory exclusion of cassation appeal in social insurance matters

Şedinţa publică din data de 5 noiembrie 2024

Deliberând asupra recursului, reţine următoarele:

I. Circumstanţele litigiului.

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 27 mai 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti şi chematul în garanţie Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, a solicitat să se constate acţiunea organizată de încălcare a dreptului fundamental la viaţă prin privarea de pensie, recunoaşterea dreptului de pensie, emiterea deciziei de pensionare în condiţiile legii, repararea prejudiciului.

La data de 22 iunie 2022 reclamantul a formulat o cerere de completare a dispozitivului încheierii din 20 iunie 2022 înregistrată sub numărul x/3 2022/a1.

Prin încheierea de şedinţă din 12 iulie 2022 dată în camera de consiliu în cadrul dosarului nr. x/2022, a fost respinsă cererea de completare ca neîntemeiată.

La data de 27 iunie 2022, reclamantul a formulat contestaţie la tergiversarea procesului înregistrată sub numărul x/2022/a2.

Prin încheierea de şedinţă din data de 20 iulie 2022 dată în camera de consiliu de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul înregistrat sub numărul x/2022/a2, a fost respinsă contestaţia privind tergiversarea procesului ca neîntemeiată.

Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal contestaţia la tergiversarea procesului formulate de către reclamant a fost înregistrată la data de 29 august 2022 sub numărul x/2022/a 3.

Prin decizia civilă numărul 2164 din data de 15 septembrie 2022 pronunţate în camera de consiliu de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2022 3 a fost respinsă contestaţia privind tergiversarea procesului ca neîntemeiată.

Dosarul a fost înregistrat la data de 1 noiembrie 2022, sub numărul x/2022* pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

2. Soluţia instanţei de fond.

Prin sentinţa civilă nr. 1048 din data de 27.02.2023, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia necompetenţei materiale procesuale a Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale; a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale; a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 135 C. pen., ca inadmisibilă; a fost calificată excepţia de uzurpare a suveranităţii naţionale ca fiind un argument în justificarea pretenţiilor şi nu o excepţie procesuală; a fost admisă excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, invocată din oficiu; a fost respinsă acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă şi a fost respinsă, în rest, acţiunea privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, chemat în garanţie Statul Român- prin Ministerul Finanţelor Publice şi chematul în garanţie Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, ca inadmisibilă.

3. Soluţia instanţei de apel. Hotărârea recurată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, reclamantul A., solicitând admiterea apelului, atribuirea cauzei către autoritatea competentă şi soluţionarea ei.

Prin decizia nr. 2006/2024 din 18 aprilie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins apelul formulat de apelantul-reclamant, în contradictoriu cu intimaţii- pârâţi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, ca nefondat.

II. Calea de atac exercitată

Împotriva deciziei civile anterior menţionate a declarat recurs reclamantul A., înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 27.05.2024, sub nr. x/2022*.

III. Procedura de soluţionare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Cu titlu prealabil, se reţine că prezentul proces este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acţiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de 27 mai 2022, deci după intrarea în vigoare a acestei legi.

Prin rezoluţia din 6 august 2024, a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, s-a fixat termen pentru judecarea recursului, la data de 5 noiembrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în temeiul art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018.

IV. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 din C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ. în art. 457.

Prin acţiunea formulată, reclamantul A. a învestit Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 27 mai 2022, cu o cerere privind un conflict de asigurări sociale.

În aceste condiţii, constată instanţa supremă că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., potrivit cărora "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."

Totodată, potrivit art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, împotriva hotărârilor prin care au fost soluţionate pe fond cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se poate face numai apel la curtea de apel competentă, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, "hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

Interpretarea acestor dispoziţii legale relevă că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile pronunţate în materia litigiilor de asigurări sociale care, potrivit prevederilor legale enunţate, pot fi atacate numai cu apel.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că decizia nr. 2006/2024 din 18 aprilie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, împotriva căreia s-a declarat prezenta cale de atac, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I raportat la art. 634 alin. (2) din C. proc. civ., după cum în mod corect a menţionat şi instanţa de apel în dispozitivul acesteia, nesusceptibilă de exerciţiul căii de atac a recursului.

Exercitând calea de atac, partea nu s-a conformat, aşadar, unei condiţii specifice de admisibilitate, devenind incidentă excepţia inadmisibilităţii acestei căi de atac, în raport de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Prin urmare, câtă vreme este exclusă în mod expres de către legiuitor, calea de atac declarată în cauză de reclamant apare ca inadmisibilă.

Nu se poate aprecia că respingerea căii de atac, ca inadmisibilă, ar fi de natură să încalce dreptul de acces la justiţie al părţii, consacrat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de Constituţia României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuând în Cauza Botten împotriva Norvegiei că modalitatea de aplicare a art. 6 depinde de caracteristicile procedurii în justiţie, de întreaga procedură internă şi de rolul cuvenit instanţelor în ordinea juridică internă, urmând să se ţină seama de natura situaţiei de drept intern, de competenţa instanţelor, de modul în care interesele reclamantului au fost expuse şi prezentate în faţa instanţei şi, în special, de natura problemei pe care aceasta a trebuit să le soluţioneze.

De vreme ce recurentul-reclamant a beneficiat de o judecată în primă instanţă, precum şi în căile de atac prevăzute de lege, nu se poate susţine că prin respingerea prezentei căi de atac, ca inadmisibilă, i s-ar îngrădi accesul la justiţie, în condiţiile în care hotărârea atacată este, potrivit dispoziţiilor legale enunţate, definitivă.

Pentru aceste motive, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a, raportat la art. 499 teza a II-a din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 2006/2024 din 18 aprilie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 2006/2024 din 18 aprilie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 noiembrie 2024.