Competence conflict: exclusive jurisdiction of execution court over opposition to forced execution vs. title challenge

Şedinţa publică din data de 17 octombrie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 28 noiembrie 2023 pe rolul Judecătoriei Buftea, secţia Civilă, sub nr. x/2023, contestatorul A. - SUCURSALA OTOPENI a formulat, în contradictoriu cu intimata B., contestaţie împotriva executării silite demarate în dosarul de executare nr. 277E/2023 al Biroului Executorului Judecătoresc C., solicitând anularea actelor de executare şi întoarcerea executării silite.

Prin sentinţa nr. 4322 din 11 aprilie 2024, Judecătoria Buftea, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Pentru a hotărî astfel, apreciind că demersul judiciar al contestatoarei reprezintă, în realitate, o contestaţie la titlu, dat fiind că prin acesta se urmăreşte stabilirea întinderii dreptului intimatei din titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 298 din 19 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a reţinut că, în raport cu prevederile art. 714 alin. (3) C. proc. civ., competentă să judece contestaţia este instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută - Curtea de Apel Bucureşti.

Învestită fiind, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin încheierea din 6 iunie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023, faţă de conţinutul contestaţiei la executare, a stabilit că aceasta are o dublă calificare - a unei contestaţii la titlu şi a unei contestaţii la executare propriu-zise. Prin urmare, constatând că ambele cereri sunt principale şi nu depind una de cealaltă, având şi termene diferite şi procedură diferită, precum şi competenţă diferită, Curtea a disjuns cele două acţiuni şi a dispus formarea unui nou dosar având ca obiect contestaţia la titlu.

În ceea ce priveşte dosarul iniţial, cu nr. x/2023, având ca obiect contestatia propriu-zisă, Curtea, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei materiale, pe care, prin decizia civilă nr. 3012 din 13 iunie 2024, a admis-o şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

Pentru a hotărî astfel, evocând dispoziţiile art. 651 alin. (1), art. 712 alin. (1) şi ale art. 714 C. proc. civ., a apreciat că, întrucât contestaţia iniţială a avut două capete de cerere cu regim juridic şi competenţă de soluţionare diferite, respectiv contestaţie la executare şi contestaţie la titlu reglementată de art. 712 alin. (2) din acelaşi act normativ, în speţă, nu operează prorogarea de competenţă prevăzută de dispoziţiile art. 123 C. proc. civ.. Pe cale de consecinţă, a stabilit că, în ceea ce priveşte contestaţia la executare propriu-zisă, competenţa aparţine Judecătoriei Buftea - instanţă de executare.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea, pentru următoarele considerente:

În speţă, contestatoarea s-a adresat Judecătoriei Buftea cu o contestaţie la executare care, pe de o parte, vizează, anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 277E/2023 al Biroului Executorului Judecătoresc C. şi întoarcerea executării silite, iar, pe de altă parte, urmăreşte lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 298 din 19 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, în ceea ce priveşte întinderea dreptului de creanţă stabilit prin acesta în favoarea intimatei creditoare.

Instanţa iniţial sesizată, fără a decela că obiectul cererii contestatoarei vizează atât contestaţia la executare propriu-zisă, cât şi contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii, în ansamblul său, către curtea de apel.

Capătul de cerere referitor contestaţia la executare şi întoarcerea executării silite a fost disjuns de cel având ca obiect contestaţia la titlu de către ultima instanţă învestită.

Astfel, ca urmare a măsurii dispuse de Curtea de Apel Bucureşti, prezenta cauză, cu privire la care s-a ivit conflictul negativ de competenţă, are ca obiect numai contestaţia reglementată de art. 712 alin. (1) C. proc. civ. împotriva executării silite şi actelor de executare.

În raport cu chestiunea ce a generat conflictul de competenţă, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., "Contestaţia se introduce la instanţa de executare".

Art. 651 alin. (1) C. proc. civ. stabileşte că instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, iar, conform alin. (3) al aceluiaşi text legal, astfel cum a fost interpretat prin decizia nr. 20/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1083 din 11 noiembrie 2021, în virtutea principiului unicităţii instanţei de executare, aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi pe cele având ca obiect contestaţie la executare, ca şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Reţinând că, în cauză, prin încheierea nr. 5498 din 23 mai 2023, Judecătoria Buftea, secţia Civilă a încuviinţat executarea silită a debitoarei A. - SUCURSALA OTOPENI, în considerarea art. 651 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că acestei instanţe îi revine competenţa să soluţioneze şi contestaţia la executare, în calitate de instanţă de executare.

Deşi între contestaţia la executare şi contestaţia la titlu din prezenta cauză ar exista o strânsă legătură, faţă de caracterul imperativ al normelor legale ce le reglementează, prorogarea legală nu poate fi operantă, competenţa instituită de legiuitor fiind una exclusivă pentru instanţa de executare în ceea ce priveşte contestaţia la executare propriu-zisă.

În condiţiile evocate, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 octombrie 2024.