Revision inadmissible: lack of res judicata from intermediate remand decisions and no effect of active coparticipation

Şedinţa publică din data de 8 octombrie 2024

Deliberând asupra cererii de revizuire constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, secţia I civilă la data de 13.04.2022 sub nr. x/2022 (astfel cum a fost disjunsă, prin încheierea din 13.04.2022 pronunţată în dosarul principal nr. x/2022), reclamanţii A., B., C., D. şi E., în contradictoriu cu pârâta Termoelectrica S.A., societate aflată în procedura falimentului, reprezentată prin lichidatorul judiciar definitiv F.., au solicitat instanţei să constate că reclamanţii şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale de muncă, prin raportare la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 (astfel cum a fost modificat art. 30 prin Legea nr. 197/2021) şi, pe cale de consecinţă, să fie obligată pârâta la acordarea acestui beneficiu începând cu data de 01.04.2001 şi până la data de 01.01.2010 (dată la care a încetat alimentarea permanentă cu combustibilul tip «cărbune» a capacităţii de producţie, prin retragerea din exploatare pe considerente de mediu, însoţită de expirarea pe acest considerent a avizelor nr. 18 şi nr. 19 privind încadrarea în condiţii deosebite a personalului) sau până la data încetării raportului de muncă, în cazul salariaţilor al căror contract individual de muncă a încetat anterior datei de 01.01.2010, conform perioadelor cuprinse în anexa cererii de chemare în judecată; să fie obligată pârâta, în temeiul art. 34 alin. (5) din Codul muncii, la eliberarea unei adeverinţe cu menţiunile cuprinse în dispozitivul hotărârii judecătoreşti.

Prin sentinţa civilă nr. 1548 din data de 04 octombrie 2023, Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă a respins acţiunea reclamanţilor.

2. Apelul reclamanţilor a fost respins ca nefondat de către Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, prin decizia nr. 558 din 17 aprilie 2024.

3. Împotriva acestei decizii, reclamanţii A., B., C., D. şi E. au formulat cerere de revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care au solicitat anularea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În susţinerea cererii de revizuire s-a arătat că revizuenţii, alături de alţi reclamanţi, au formulat cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâta Termoelectrica S.A., societate aflată în procedura falimentului, reprezentată prin lichidatorul judiciar definitiv F.., acţiunea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa sub nr. x/2022. Instanţa învestită cu soluţionarea cauzei a dispus disjungerea cauzei şi formarea a 56 de dosare diferite.

Au arătat revizuenţii că în unele dintre dosarele disjunse, tribunalul a respins cererile reclamanţilor, inclusiv în dosarul care face obiectul cauzei pendinte, în acest caz, Curtea de Apel Ploieşti respingând apelul formulat împotriva sentinţei primei instanţe, a confirmat soluţia de respingere, fiind ignorată coparticiparea procesuală activă.

Însă, în alte dosare disjunse din dosarul iniţial, cu aceleaşi circumstanţe de fapt şi de drept, Curtea de Apel Ploieşti a admis apelurile reclamanţilor, a anulat soluţiile tribunalului, trimiţând cauzele spre rejudecare pentru a soluţiona fondul cererilor. Deciziile anterioare şi definitive invocate de revizuenţi în susţinerea cererii sunt următoarele: decizia nr. 336/07.03.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2022; decizia nr. 225/14.02.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2022; decizia nr. 210/13.02.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2022; decizia nr. 1822/23.10.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2022; decizia nr. 1818/23.10.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2022; decizia nr. 1716/11.10.2023 pronunţat în dosarul nr. x/2022; decizia nr. 1807/19.10/2023 pronunţată în dosarul nr. x/2022, toate dosarele fiind disjunse din dosarul iniţial nr. x/2022

Potrivit revizuenţilor, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind încălcată autoritatea de lucru judecat a primelor hotărâri definitive pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti în aceeaşi problemă de drept în calea de atac a apelului.

Au invocat revizuenţii contrarietatea hotărârii atacate, pronunţate de instanţa de apel, care a ignorat coparticiparea procesuală activă iniţială, reclamanţii formulând o acţiune în constatarea condiţiilor speciale de muncă în temeiul art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, fiind în mod greşit apreciată ca inadmisibilă.

4. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 16 mai 2024 sub nr. x/2024, fiind fixat termen de judecată în şedinţă publică la 8 octombrie 2024, cu citarea părţilor.

Cererea de revizuire a fost comunicată intimatei Termoelectrica S.A., prin lichidator judiciar F.., care nu a uzat de dreptul de a formula întâmpinare.

Înalta Curte, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate, în limitele controlului de legalitate şi temeiurilor de drept invocate, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Conform art. 431 alin. (1) C. proc. civ. "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect", iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, "oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă".

Înalta Curte reţine că, în virtutea dispoziţiilor art. 27 şi art. 513 alin. (1) C. proc. civ. privind legea aplicabilă procedurii de judecată, potrivit cu care hotărârile judecătoreşti rămân supuse motivelor căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul (12 aprilie 2022), în cauză sunt incidente dispoziţiile art. I pct. 61 din Legea nr. 310/2018, de modificare a conţinutului art. 513 alin. (4) C. proc. civ.

Invocarea acestui motiv de revizuire presupune îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de a exista hotărâri definitive şi contradictorii, condiţii care nu sunt îndeplinite, revizuirea nefiind admisibilă.

Ca regulă, având în vedere prevederile art. 509 alin. (2) C. proc. civ., nu este necesar ca prin hotărârile potrivnice să se fi rezolvat fondul cauzei, astfel încât dacă hotărârile apreciate ca potrivnice sunt pronunţate în temeiul unor considerente de ordin procedural, există autoritate de lucru judecat atunci când litigiile sunt soluţionate pe baza aceleiaşi excepţii procesuale.

Hotărârile la care se referă art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt însă hotărârile finale, observându-se că deciziile invocate de revizuenţi, pronunţate în apelurile declarate de alţi reclamanţi sunt nişte hotărâri intermediare, de admitere a apelurilor şi de anulare a sentinţelor pronunţate de tribunal, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, cauzele fiind în curs de soluţionare.

Revizuenţii nu îşi concep motivarea în sensul analizei punctuale a considerentelor, ci invocă contrarietatea în ce priveşte soluţia pronunţată prin decizia atacată, respectiv de respingere a apelului revizuenţilor - reclamanţi, în timp ce prin deciziile pronunţate anterior în cauzele cu obiect şi cauze similare s-au admis apelurile altor reclamanţi, revizuenţii prevalându-se de efectele coparticipării procesuale iniţiale.

Acest argument nu poate fi primit, având în vedere dispoziţiile art. 60 alin. (1) C. proc. civ. privind regimul juridic al coparticipării procesuale, potrivit cu care actele de procedură, apărările sau concluziile unuia dintre reclamanţi sau pârâţi nu le pot profita celorlalţi şi nici nu îi pot prejudicia.

După măsura disjungerii dispusă de prima instanţă, sentinţele au fost pronunţate în dosarele înregistrate ulterior, iar deciziile instanţei de apel a căror putere de lucru judecat o invocă revizuenţii s-au limitat la cadrul procesual determinat de art. 477 şi art. 478 C. proc. civ., în apelurile reclamanţilor din dosarele respective.

Revizuenţii încearcă să se prevaleze de efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat (art. 431 alin. (2) C. proc. civ.), care nu presupune întrunirea triplei identităţi de elemente: părţi, obiect, cauză.

În ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti anterioare, trebuie să se verifice o identitate de chestiune litigioasă între aceleaşi părţi, ceea ce nu este cazul în speţă, cadrul procesual activ fiind diferit.

Totodată, prin decizia a cărei revizuire se solicită, în temeiul art. 480 alin. (1) C. proc. civ., a fost menţinută soluţia primei instanţe de respingere a acţiunii revizuenţilor ca inadmisibilă, în urma unei analize a efectelor aplicării în timp a Legii nr. 197/2021, avându-se în vedere Decizia nr. 2/2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 371 din 2 mai 2023. Urmare a pronunţării acestei decizii de unificare a jurisprudenţei, instanţa a concluzionat că reclamanţii (revizuenţii în cauză) au la dispoziţie acţiunea în realizare având ca obiect obligarea casei de pensii la valorificarea drepturilor acordate direct de lege.

Comparând deciziile pronunţate anterior, invocate de revizuenţi cu puterea lucrului judecat se constată că instanţele au dispus în temeiul art. 480 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., anularea sentinţelor, constatându-se că prima instanţă nu a soluţionat fondul cauzei şi s-au încălcat principiile procesuale ale contradictorialităţii şi dreptului la apărare în discutarea admisibilităţii acţiunii ori motivarea sentinţei nu corespunde cerinţelor impuse prin art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., prin toate aceste decizii, instanţele de apel stabilind în sarcina primei instanţe ca, în rejudecarea acţiunii să aplice şi decizia nr. 2/2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, cauzele respective aflându-se pe rolul instanţelor.

Scopul reglementării acestui caz de revizuire nu este cel al îndreptării hotărârilor greşite prin anularea acestora şi pronunţarea altora, ci respectarea principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în cauză, dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. fiind de strictă interpretare şi aplicare.

Având în vedere considerentele prezentate, Înalta Curte în temeiul art. 513 C. proc. civ. va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenţii A., B., C., D. şi E. împotriva deciziei nr. 558 din 17 aprilie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată revizuenţii A., B., C., D. şi E. împotriva deciziei nr. 558 din 17 aprilie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 octombrie 2024.