Revision partly declined for lack of jurisdiction and partly time-barred: res judicata ground expires one month from final decision, intervention claim outside Art. 509(1)(1) scope.

Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2024

Asupra cererii de revizuire de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 26.03.2015, reclamanţii A., A. şi B. au chemat în judecată pârâtele C. S.A. şi D. S.A., solicitând instanţei ca, prin hotărârea care o va pronunţa, să oblige în solidar pârâtele la plata sumelor de 1.500.000 euro pentru reclamanta A., de 1.000.000 euro pentru reclamanta A. şi de 1.000.000 euro pentru reclamantul B., reprezentând daune morale, cu cheltuieli de judecată.

La 27.07.2015, E. - custodele succesoral desemnat pentru defuncţii F. şi G. - a formulat o cerere de intervenţie în interes propriu, prin care a solicitat obligarea pârâtelor la plata unor despăgubiri în caz de deces în cuantum de 56.973,21 euro şi de 38.514,30 franci elveţieni, precum şi a dobânzilor aferente, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 6775/02.12.2015, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins acţiunea ca nefondată, a anulat cererea de intervenţie în interes propriu şi i-a obligat pe reclamanţi la plata către pârâta C. S.A. a sumei de 14.880 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, reclamanţii şi intervenienta au declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 628/A/28.03.2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanţi, a admis apelul formulat de terţul intervenient E., a anulat în parte sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare în ceea ce priveşte cererea de intervenţie în interes propriu.

Împotriva acestei decizii, atât reclamanţii, cât şi pârâtele au declarat recurs.

Prin decizia nr. 2557/20.06.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă au fost admise recursurile declarate de reclamanţi şi de pârâte împotriva deciziei din apel, care a fost casată şi a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi curţi de apel.

În rejudecare, prin decizia civilă nr. 2556/A/18.12.2018, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins apelul declarat de reclamanţi, a admis apelul formulat de terţul intervenient E., a anulat în parte sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare în ceea ce priveşte cererea de intervenţie în interes propriu.

Împotriva deciziei din apel, atât reclamanţii, cât şi pârâtele au declarat recurs.

Prin decizia nr. 2511/09.12.2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a admis recursul declarat de reclamanţi, a casat în parte decizia atacată şi a trimis cauza aceleiaşi curţi de apel spre o nouă judecată a apelului declarat de reclamanţi, fiind menţinute celelalte dispoziţii ale deciziei atacate; a respins ca nefondat recursul declarat de pârâte.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă sub nr. x/2015, pentru soluţionarea apelului reclamanţilor, iar cererea de intervenţie a fost trimisă spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 10.02.2023, fiind înregistrată sub nr. x/2023.

Prin sentinţa civilă nr. 1720/2023 din 26.06.2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a luat act de renunţarea la judecata cererii în contradictoriu cu pârâta D. S.A., aflată în insolvenţă şi a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie.

Împotriva acestei sentinţe civile, intervenienta a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate.

Prin decizia civilă nr. 1601A/31.10.2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis excepţia tardivităţii formulării apelului şi a respins apelul ca tardiv declarat.

Împotriva acestei decizii civile, intervenienta a declarat contestaţie în anulare, care a fost respinsă ca nefondată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin decizia civilă nr. 691/2024 din 25.04.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023.

La 18.06.2024, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a fost înregistrată cererea de revizuire formulată de E. împotriva sentinţei civile nr. 1720/2023 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, definitivă prin decizia nr. 1601A/31.10.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă şi a deciziei civile nr. 691/2024 din 25.04.2024, pronunţată de aceeaşi curte de apel.

În susţinerea cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuenta a arătat că, la data de 27.07.2015, a fost constrânsă de împrejurări să opteze pentru o cerere de intervenţie principală în interes propriu, din cauza lipsei documentelor necesare pentru susţinerea pretenţiilor sale printr-o cerere clasică de chemare în judecată.

Revizuenta a subliniat că, la pagina 9 a cererii, a formulat o solicitare subsidiară, prin care cerea calificarea intervenţiei drept cerere de chemare în judecată, în cazul respingerii acţiunii reclamanţilor principali, în raport cu art. 194 C. proc. civ. Cu toate acestea, instanţa de fond, prin sentinţa civilă nr. 1720/2023 din 26.06.2023 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, nu a luat în dezbatere şi nici nu s-a pronunţat asupra cererii subsidiare, minus petita.

De altfel, a reiterat această solicitare în cererea de apel, la pct. 4 pagina 6, cât şi în contestaţia în anulare, însă instanţa a continuat să o ignore, încălcând astfel art. 22 alin. (6) C. proc. civ.

Concluzionând, a solicitat admiterea cererii de revizuire, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., şi în consecinţă, admiterea cererii de intervenţie principală şi acordarea despăgubirilor solicitate, precum şi pronunţarea alternativă asupra cererii subsidiare a chemare în judecată, care are acelaşi obiect şi aceleaşi părţi.

În dezvoltarea motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a susţinut că instanţa a nesocotit autoritatea de lucru judecat stabilită prin decizia nr. 2511/09.12.2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, care a statuat asupra admisibilităţii intervenţiei principale

Revizuenta susţine că în rejudecarea cauzei, instanţa a ignorat această autoritate de lucru judecat, ceea ce a dus la pronunţarea unei sentinţe contrare deciziei date de instanţa supremă; în consecinţă, a fost deposedată de calitatea de parte procesuală, recunoscută anterior, şi astfel i s-a luat posibilitatea de a-şi valorifica pretenţiile la despăgubiri conferite de lege.

La 17.09.2024, intimata C. S.A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., solicitând respingerea cererii de revizuire fundamentate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte, luând în analiză excepţia necompetenţei sale materiale în soluţionarea cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., reţine următoarele:

Conform art. 510 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere."

Cum, în speţă, hotărârea a cărei revizuire se solicită a fost pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, competenţa materială a soluţionării cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. îi aparţine, aşa încât urmează să fie declinată în favoarea sa.

Analizând excepţia tardivităţii cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi curge de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Decizia atacată cu revizuire a fost pronunţată într-o contestaţie în anulare, aşa încât ea are caracter definitiv de la pronunţare, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Conform art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., "când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. (…)", iar potrivit alin. (2), "când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează".

Calculând termenul de revizuire cu respectarea acestor dispoziţii, Înalta Curte constată că, în speţă, termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii atacate, s-a împlinit la 25.05.2024.

Revizuenta a promovat calea de atac la 18.06.2024, după împlinirea acestui termen.

Neexercitarea oricărui act procedural în termenul legal atrage decăderea, în afară de cazul când legea dispune altfel, în conformitate cu art. 185 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, Înalta Curte constată că cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a fost formulată cu depăşirea termenului legal şi, făcând aplicarea prevederilor legale mai sus evocate, o va respinge ca tardiv introdusă.

Pentru considerentele ce preced, în baza art. 510 alin. (1) C. proc. civ., cu aplicarea art. 132 alin. (3) C. proc. civ. şi a art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., văzând şi dispoziţiile art. 513 alin. (6) C. proc. civ., instanţa supremă urmează să decline în favoarea Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluţionare a cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. şi să respingă ca tardivă cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia de necompetenţă materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:

Declină competenţa de soluţionare a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Respinge ca tardivă cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. formulată de revizuenta E. împotriva deciziei civile nr. 691/2024 din 25.04.2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu intimatele C. S.A. şi D. SI REASIGURARE S.A.

Fără nicio cale de atac, în ceea ce priveşte revizuirea întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, în ceea ce priveşte revizuirea întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2024.