Inadmissibility of challenge for annulment for lack of prior judicial recusal request regarding improper court composition

Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2024

Asupra contestaţiei în anulare, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată în data de 30 aprilie 2015 pe rolul Tribunalului Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2015, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A., a solicitat instanţei să dispună radierea ipotecii transcrise sub nr. x/01.07.2013, potrivit contractului de ipotecă imobiliară nr. 3849/28.06.2013 şi contractului de factoring nr. x/28.06.2013, obligarea pârâtei la plata de daune-interese, ca urmare a omisiunii de a radia ipoteca, precum şi constatarea intervenirii compensaţiei legale.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 2419, art. 2428 alin. (1) şi (2) lit. a), art. 1617 alin. (1), art. 1511, art. 1556 din C. civ. şi contractul de factoring (art. VI alin. (8).

Prin sentinţa civilă nr. 453 din 13 decembrie 2018, Tribunalul Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel reclamanta A. S.A., prin lichidator judiciar C. S.P.R.L., şi administratorul special al societăţii reclamante, D..

Prin decizia civilă nr. 140/2019 din 8 mai 2019, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a a admis apelurile formulate, a fost anulată sentinţa atacată şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.

Dosarul a fost înregistrat la 03.07.2019 pe rolul Tribunalului Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2015*.

Prin încheierea din 14 iulie 2020 s-a constatat că obiectul cauzei îl reprezintă acordarea de daune-interese ca urmare a rămânerii fără obiect a capetelor de cerere privind obligarea pârâtei la radierea ipotecii şi constatarea intervenirii compensaţiei legale.

De asemenea, s-a apreciat că expertiza nu este utilă cauzei, fiind respinsă această probă.

Prin sentinţa civilă nr. 281/2020 din 21 iulie 2020, Tribunalul Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată acţiunea formulată de A. S.A., prin administrator special D. şi prin lichidator judiciar C. S.P.R.L.; a respins cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienţii E., F., D., G., în ceea ce priveşte capătul 2 al cererii; totodată, a respins, ca rămase fără obiect, acţiunea şi cererea de intervenţie accesorie cu privire la capetele 1 şi 3.

Împotriva acestei sentinţe şi a încheierii din 14 iulie 2020 au formulat apel reclamanta A. S.A., prin lichidator judiciar C. S.P.R.L., şi intervenienţii accesorii E., F., D., G..

Prin decizia civilă nr. 325/2022 din 6 octombrie 2022, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a respins, ca neîntemeiat, apelul; de asemenea, a admis în parte cererea formulată de expertul contabil H., fiind suplimentat onorariul cuvenit acestuia cu suma de 2.000 RON, cu consecinţa obligării apelanţilor, în solidar, la plata acestei sume.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs atât reclamanta A. S.A., prin lichidator judiciar C. S.P.R.L., intervenienţii accesorii E., F., D. şi G., cât şi expertul contabil H..

Prin decizia nr. 4 din 16 ianuarie 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, au fost anulate ambele recursuri.

Împotriva acestei decizii, recurentul expert contabil H. a formulat contestaţie în anulare, solicitând anularea deciziei nr. 4 din 16 ianuarie 2024 şi, în rejudecare, admiterea recursului său aşa cum a fost formulat.

În motivare, contestatorul a prezentat istoricul dosarului şi a arătat că recursul a fost soluţionat de un complet din care a făcut parte şi doamna judecător Carmen Sandu, deşi a soluţionat şi primul apel formulat de către A. S.A. Brăila în dosarul nr. x/2015, iar prin decizia civilă nr. 140 din 8 mai 2019 a dispus anularea sentinţei civile apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Brăila.

În opinia sa, completul care a judecat recursul a fost alcătuit cu încălcarea normelor în vigoare, întrucât doamna judecător Carmen Sandu s-a aflat într-o vădită stare de incompatibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 41 alin. (1) şi art. 42 alin. (13) din C. proc. civ.

În drept, a invocat prevederile art. 503 alin. (2) pct. 2, cele ale art. 508 alin. (3) coroborate cu dispoziţiile art. 41 alin. (1) şi art. 42 alin. (13) din C. proc. civ.

Prin întâmpinare, intimata B. S.A. - Agenţia Centrul Civic a invocat excepţia inadmisibilităţii şi a solicitat respingerea contestaţiei în anulare, în principal, ca inadmisibilă, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată.

Contestatorul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepţiei inadmisibilităţii şi a apărărilor invocate de intimata B. S.A., ca neîntemeiate.

Luând în analiză, cu prioritate, chestiunea admisibilităţii contestaţiei în anulare din perspectiva cerinţelor impuse de art. 503 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prezenta cale de atac este îndreptată împotriva deciziei nr. 4 din 16 ianuarie 2024, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a anulat atât recursul declarat de reclamanta A. S.A., prin lichidator judiciar C. S.P.R.L., şi de intervenienţii D., E., F. şi G., cât şi recursul declarat de expertul H. împotriva deciziei civile nr. 325/2022 din 6 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă.

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, care poate fi exercitată în cazurile şi în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de art. 503 C. proc. civ.

În speţă, contestaţia în anulare vizează soluţia instanţei de recurs dată asupra căii de atac iniţiate de expertul contabil, pe care aceasta o apreciază ca fiind dată de un complet constituit cu încălcarea dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi art. 42 alin. (13) din C. proc. civ., motiv prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ.

Potrivit acestui text de lege, hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia.

Astfel, analiza motivului de anulare ce vizează necompetenţa instanţei de recurs sau încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei este condiţionată de invocarea în faţa acesteia a aceleiaşi excepţii şi de omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra acesteia.

Ipoteza invocată de contestator este cea care vizează încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei, acesta prevalându-se de împrejurarea că unul din membrii completului de judecată învestit cu soluţionarea cererii de recurs era incompatibil, respectiv doamna judecător Carmen Sandu.

Or, conform normei legale enunţate, hotărârea instanţei de recurs poate fi atacată cu contestaţie în anulare numai în condiţiile în care fie judecătorul a formulat declaraţie de abţinere, fie partea a formulat cerere de recuzare împotriva acestuia, incident asupra căruia instanţa a omis să se pronunţe.

Fiind o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată doar în situaţiile şi în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege, cerinţele de admisibilitate şi motivele de exercitare ale contestaţiei în anulare sunt de strictă interpretare. În caz contrar, s-ar aduce atingere principiului securităţii raporturilor juridice, astfel cum au fost acestea stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive.

În speţă, în faza procesuală a recursului, contestatorul nu a invocat niciun fel de incident privind incompatibilitatea judecătorilor care făceau parte din completul de judecată, situaţie în care acest motiv de contestaţie nu poate fi primit.

Prin urmare, cum în faţa instanţei de recurs nu a fost formulată o declaraţie de abţinere şi nici cerere de recuzare a doamnei judecător Carmen Sandu, acesta fiind mijlocul procedural prin care partea putea să invoce incompatibilitatea, Înalta Curte reţine inadmisibilitatea contestaţiei în anulare din perspectiva art. 503 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ.

Totodată, constatând culpa procesuală a contestatorului, Înalta Curte, dând eficienţă dispoziţiilor art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., îl va obliga la plata sumei de 8.925 RON către intimata B. S.A., reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocaţial), conform înscrisurilor depuse în dovedire de această parte .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul H. împotriva deciziei nr. 4 din 16 ianuarie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015, ca inadmisibilă.

Obligă contestatorul H. la plata sumei de 8.925 RON către intimata B. S.A., reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 septembrie 2024.