Municipality's claim for contract penalties and lost funding remitted to competent appellate court for lack of supreme court jurisdiction
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declined jurisdiction, ordering that the appeal against the first-instance judgment be remitted to the Court of Appeal, leaving the initial dismissal of the plaintiff’s claim and the defendant’s victory in the trial court provisionally intact pending the competent appellate review. The dispute involved a municipality claiming contractually stipulated late penalties and lost non-refundable funding from a contractor for the rehabilitation of an open-air theater under a public procurement program, which the trial court had dismissed as unfounded. The decisive legal basis was the hierarchical organization of judicial bodies under Article 483(4) of the Civil Procedure Code, interpreted in conjunction with Article 55(3) and Article 53(1)(1) of Law No. 101/2016, which established that for certain tribunal judgments not subject to ordinary appeal, the direct extraordinary appeal lies with the Court of Appeal as the immediate superior instance, not the High Court, thus making the filing of the appeal with the supreme court an error in jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 457 alin. (3) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 490 alin. (1) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 483 C. proc. civ; Municipality's claim for contract penalties and lost funding remitted to competent appellate court for lack of supreme court jurisdiction: The dispute involved a municipality claiming contractually stipulated late penalties and lost non-refundable funding from a contractor for the rehabilitation of an open-air theater under a public procurement program, which the trial court had dismissed as unfounded. The decisive legal basis was the hierarchical organization of judicial bodies under Article 483(4) of the Civil Procedure Code, interpreted in conjunction with Article 55(3) and Article 53(1)(1) of Law No. 101/2016, which established that for certain tribunal judgments not subject to ordinary appeal, the direct extraordinary appeal lies with the Court of Appeal as the immediate superior instance, not the High Court, thus making the filing of the appeal with the supreme court an error in jurisdiction.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for declining the jurisdiction of the High Court of Cassation and Justice in favor of the Court of Appeal, as the latter is the hierarchically superior court competent to hear the appeal against the trial court's judgment.
Full text
Şedinţa publică din data de 11 iunie 2024
Asupra recursului, din actele dosarului, reţine următoarele:
1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 22 iulie 2019 pe rolul Tribunalului Dolj, secţia a II-a civilă sub nr. x/2019 reclamantul Municipiul Craiova prin Primar, în contradictoriu cu pârâta A. S.A., a solicitat obligarea pârâtei la respectarea clauzelor contractuale prevăzute de Contractul de lucrări nr. x/20.11.2013 având ca obiect "Reabilitare Teatru de Vară din Parcul Nicolae Romanescu ", în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, în sensul achitării către achizitor a sumei de 280.064,92 RON, reprezentând penalităţi de întârziere conform art. 11. pct. 11.1. alin. (1) din contract, potrivit facturii nr. x/18.01.2017, precum şi a sumei de 172.391,18 RON, reprezentând recuperare finanţare nerambursabilă pierdută, conform art. 11 pct. 11.1. alin. (3) din contractul de lucrări, potrivit facturii nr. x/18.01.2017.
Prin sentinţa civilă nr. 142/2023 din 15 iunie 2023 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă a fost respinsă cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
A fost obligată reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 11.900 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat şi onorariu expert.
2. Împotriva sentinţei civile nr. 142/2023 din 15 iunie 2023 pronunţate de Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă a formulat apel reclamantul Municipiul Craiova prin Primar.
Prin decizia civilă nr. 512/2023 din 14 noiembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a fost respins apelul, ca inadmisibil.
S-a arătat că decizia se va comunica tuturor părţilor care au luat parte la judecata în care s-a pronunţat hotărârea atacată, conform art. 457 alin. (3) C. proc. civ., precum şi că, de la data comunicării deciziei, începe să curgă termenul de 10 zile pentru exercitarea recursului.
3. Împotriva sentinţei civile nr. 142/2023 din 15 iunie 2023 pronunţate de Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă a formulat recurs reclamantul Municipiul Craiova prin Primar, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată.
În susţinerea motivului de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., s-a invocat nemotivarea sentinţei, raportat la faptul că aceasta nu cuprinde argumentele în temeiul cărora a fost pronunţată soluţia. S-a mai arătat că, deşi hotărârea face referire la întreg materialul probator, în realitate, singura probă avută în vedere este raportul de expertiză tehnică realizat în cauză.
Cu privire la incidenţa în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond a nesocotit atât procedura de achiziţie publică şi dispoziţiile Legii nr. 98/2016, cât şi principiul forţei obligatorii a contractului încheiat între părţi, prevăzut de art. 1.270 alin. (1) C. civ.
O ultimă critică a vizat cheltuielile de judecată acordate părţii adverse, considerându-se că onorariul avocaţial aferent asistenţei juridice de care a beneficiat pârâtul are un cuantum vădit disproporţionat în raport de volumul de activitate al reprezentantului convenţional şi de complexitatea cauzei. Sub acest aspect, s-a invocat decizia nr. 870/1974 pronunţată de Tribunalul Suprem şi decizia nr. 1129/2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2010.
Totodată, s-a considerat că obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată este o măsură inechitabilă, având în vedere că, în cauză, s-a constatat culpa pârâtului în neexecutarea contractului.
Recursul a fost depus la Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, care l-a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind înregistrat pe rolul secţiei a II-a Civilă sub acelaşi număr de dosar.
La data de 19 februarie 2024 recurentul Municipiul Craiova prin Primar a formulat note scrise prin care a invocat necompetenţa materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a soluţiona recursul.
La data de 14 martie 2024 a fost înregistrată întâmpinarea formulată de intimata A. S.A. prin care au fost invocate excepţiile necompetenţei materiale a Înaltei Curţi, tardivităţii recursului, nulităţii căii extraordinare de atac conform art. 490 alin. (1) C. proc. civ. şi nulităţii recursului pentru nemotivare conform art. 489 alin. (2) din acelaşi cod.
La data de 10 iunie 2024 au fost înregistrate concluziile scrise formulate de intimata A. S.A. prin care a fost reiterată excepţia necompetenţei materiale a instanţei supreme în ceea ce priveşte soluţionarea recursului.
4. Examinând, cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea cererii de recurs, instanţa supremă reţine următoarele:
Obiectul recursului îl reprezintă sentinţa civilă nr. 142/2023 din 15 iunie 2023 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă.
Competenţa de soluţionare a căii extraordinare de atac se stabileşte prin interpretarea coroborată a prevederilor art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 şi ale art. 483 C. proc. civ.
Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (4) C. proc. civ., recursul se soluţionează de instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată, curţile de apel fiind competente a judeca recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum şi în cazurile anume prevăzute de lege.
Tot legiuitorul stabileşte care sunt cazurile în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează calea extraordinară de atac a recursului împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri.
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale mai sus menţionate, prin considerentele Deciziei nr. 18/2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a reţinut că organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 94-97 C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare (pct. 33).
În cauză, împotriva sentinţei civile nr. 142/2023 din 15 iunie 2023, pronunţate de Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă, reclamantul a formulat, iniţial, apel, care a fost respins ca inadmisibil prin decizia civilă nr. 512 din 14 noiembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, reţinându-se incidenţa dispoziţiilor art. 55 alin. (3) şi ale art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 40/2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, calea de atac deschisă de legiuitor împotriva sentinţei atacate fiind recursul. Totodată, prin aceeaşi decizie s-a stabilit că de la data comunicării începe să curgă termenul de 10 zile pentru exercitarea recursului.
Prin urmare, faţă de argumentele expuse şi dispoziţiile art. 55 alin. (3) şi ale art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 40/2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, competentă a soluţiona recursul împotriva sentinţei civile nr. 142/2023 din 15 iunie 2023 este Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, aceasta fiind instanţa ierarhic superioară Tribunalului Dolj, secţia a II-a civilă, care a pronunţat sentinţa recurată.
În consecinţă, recursul părţii, formulat ca urmare a deciziei civile nr. 512 din 14 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, în mod greşit a fost înaintat spre soluţionare instanţei supreme.
Pentru aceste motive, în temeiul dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi ale art. 483 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va declina competenţa de soluţionare a recursului declarat de reclamantul Municipiul Craiova prin Primar împotriva sentinţei civile nr. 142/2023 din 15 iunie 2023, pronunţate de Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de reclamantul Municipiul Craiova prin Primar împotriva sentinţei civile nr. 142/2023 din 15 iunie 2023, pronunţate de Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 iunie 2024.