Administrative jurisdiction over presidential election candidacy: validity of Constitutional Court decision as an administrative act under Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ, constată următoarele:

1. Pretenţia dedusă judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti-Contestaţii Electorale la 1 noiembrie 2024, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Curtea Constituţională a României şi Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024, anularea hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 2 din 5 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1003 din 8 octombrie 2024, şi a tuturor efectelor acestei hotărâri, cu consecinţa respingerii contestaţiilor formulate de B. şi C. împotriva înregistrării candidaturii reclamantei la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, restabilirea situaţiei anterioare, prin menţinerea deciziei Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024 privind înscrierea reclamantei pe listele de candidaţi, anularea proceselor-verbale emise de Biroul Electoral Central şi a tuturor actelor vătămătoare pentru reclamantă care sunt subsecvente hotărârii nr. 2 din 5 octombrie 2024 a Curţii Constituţionale a României, obligarea Biroului Electoral Central să o înscrie pe reclamantă pe listele de candidaturi şi semnul electoral şi să îndeplinească toate demersurile necesare pentru valorificarea dreptului de a fi înscris în toate documentele oficiale.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa nr. 4 din 5 noiembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti-Contestaţii Electorale a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Bucureşti-Secţiile civile, reţinând că drepturile a căror protecţie se solicită în litigiu, respectiv dreptul de a candida şi dreptul la înregistrarea candidaturii la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, sunt drepturi electorale, care au o natură juridică pur civilă, astfel cum rezultă din considerentele deciziei nr. 16/2017 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Completul pentru soluţionarea recursului în interesul, care sunt aplicabile prin analogie şi în contextul Legii nr. 370/2004, astfel că, faţă de dispoziţiile art. 95 pct. 1 raportate la cele ale art. 94 din C. proc. civ., instanţa competentă material a soluţiona cauza este tribunalul, ca instanţă civilă de drept comun.

Prin sentinţa nr. 1415 din 13 noiembrie 2024, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, reţinând că, prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată, la motivele de fapt şi de drept invocate în cuprinsul acesteia, la susţinerile apărătorului reclamantei de la termenul de judecată din 13 noiembrie 2024, reclamanta nu a dorit să formuleze o contestaţie electorală şi nici o cale de atac împotriva hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 2 din 5 octombrie 2024, ci a înţeles să conteste, în condiţiile Legii nr. 554/2004, legalitatea acestei din urmă hotărâri, prin prisma efectelor pe care le-a produs, concretizate prin procesele-verbale emise de Biroul Electoral Central şi a celorlalte acte subsecvente, pe care le consideră vătămătoare. Apreciind că este ţinută a respecta principiul disponibilităţii, garantat de art. 9 din C. proc. civ., tribunalul a reţinut aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi, reţinând că pârâta Curtea Constituţională a României este o autoritate autonomă juridiscţională de rang central, a constatat că revine curţii de apel competenţa de soluţionare a acţiunii de contencios administrativ formulate de către reclamantă.

Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a suspendat judecata şi a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă, fiind înregistrat pe rolul secţiei I civile la 18 noiembrie 2024.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă, din punct de vedere material, să soluţioneze cauza este una dintre secţiile de contencios administrativ ale Curţii de Apel Bucureşti, pentru următoarele considerente de drept:

Prin raportare la pretenţia dedusă judecăţii, precum şi la motivele de fapt şi de drept invocate în susţinerea acesteia, se constată că reclamanta a înţeles să formuleze o acţiune în contencios administrativ, întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, în acest sens fiind şi poziţia exprimată de apărătorul acesteia atât la termenul din 5 noiembrie 2024, în faţa Curţii de Apel Bucureşti, cât şi la termenul din 13 noiembrie 2024, în faţa Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a.

Conform art. 9 alin. (2) din C. proc. civ., "obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor". Este real că, potrivit art. 22 alin. (4) din C. proc. civ., "judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor şi a faptelor deduse judecăţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire", însă această prerogativă a instanţei, subsumată rolului său activ în aflarea adevărului, nu poate înfrânge principiul disponibilităţii. Or, voinţa expresă a reclamantei a fost de a sesiza instanţa de contencios administrativ, întrucât, în opinia sa, hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024 reprezintă un act administrativ-jurisdicţional, în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 554/2004.

În acest context, împrejurarea că drepturile a căror protecţie se solicită în litigiu, respectiv dreptul de a candida şi dreptul la înregistrarea candidaturii la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, sunt drepturi electorale, care au o natură juridică pur civilă, astfel cum s-a reţinut la par. 71 din decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, nu este de natură a atrage competenţa materială a instanţei de drept comun (civilă), întrucât instanţa ratione materiae se stabileşte în funcţie de obiectul şi de cauza cererii de chemare în judecată, astfel cum au fost fixate de reclamantă, urmând ca instanţa care va soluţiona cauza să verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 554/2004 pentru promovarea acţiunii în contencios administrativ.

Ca atare, instanţa competentă material a soluţiona cauza nu se stabileşte în raport cu dispoziţiile art. 95 pct. 1 şi art. 94 din C. proc. civ., ci în baza prevederilor speciale ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene (...) se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale (...) se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel". Se observă că delimitarea competenţei materiale de soluţionare, în primă instanţă, a acţiunilor de contencios administrativ, între tribunal şi curte de apel, se face pe baza criteriului rangului autorităţii emitente.

Întrucât, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 republicată, Curtea Constituţională este "unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România", fiind o autoritate centrală, rezultă că revine curţii de apel, ca instanţă specializată de contencios administrativ, competenţa materială de soluţionare a acţiunii. Totodată, având în vedere că reclamanta nu a înţeles să formuleze o contestaţie electorală, ci o acţiune în contencios administrativ, rezultă că revine uneia dintre secţiile de contencios administrativ ale Curţii de Apel Bucureşti competenţa materială de soluţionare a cauzei.

În consecinţă, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea uneia dintre secţiile de contencios administrativ ale Curţii de Apel Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea uneia dintre secţiile de contencios administrativ ale Curţii de Apel Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 noiembrie 2024.