Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2313/2024 AI generated

Employer's appeal in employee-damages labor dispute inadmissible; prior final judgments stand

Case Number Decizia nr. 2313/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the employer’s appeal against a Court of Appeal decision that had rejected, on the merits, the employer’s claim for damages against a former employee (project manager/director) for allegedly ineligible expenses under two EU-funded projects, which the employer sought under Article 254(1) of the Labour Code (patrimonial liability of employees). The court held that, because the case concerned a labor dispute, Article XVIII(2) of Law No. 2/2013 (as amended) abolished the right to appeal for such claims in proceedings commenced before 20 July 2017 and not finally decided by 19 July 2017, and that the erroneous mention of an appeal right in the lower court’s decision could not override the statutory rule under Article 457(1) of the Civil Procedure Code. Thus, the prior judgments—the trial court’s dismissal and the appeal court’s affirmance—remain final and binding.

Legislator headnote

AI generated

art. 1350 C. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 493 alin. (5) din C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, Art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013; Employer's appeal in employee-damages labor dispute inadmissible; prior final judgments stand: The court held that, because the case concerned a labor dispute, Article XVIII(2) of Law No. 2/2013 (as amended) abolished the right to appeal for such claims in proceedings commenced before 20 July 2017 and not finally decided by 19 July 2017, and that the erroneous mention of an appeal right in the lower court’s decision could not override the statutory rule under Article 457(1) of the Civil Procedure Code. Thus, the prior judgments—the trial court’s dismissal and the appeal court’s affirmance—remain final and binding.

Keywords

AI generated
labour dispute standing to appeal civil judgment amendment of the claim transitional provisions directors' liability

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 457 alin. (1) C. proc. civ.

Ground for dismissing the appeal as inadmissible because the challenged decision is not subject to appeal.

Art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013

Basis for dismissing the appeal as inadmissible because labor disputes are not subject to appeal.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 29 octombrie 2024

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia I civilă la 21.04.2017, sub nr. x/2017, reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor, a solicitat obligarea pârâtei A. la plata sumei de 14.463,10 RON aferentă procesului-verbal nr. x/07.02.2013 emis de OIRPOSDRU Sud Vest Oltenia - dosar nr. x/2013, finalizat în sensul respingerii acţiunii CRFPA Dolj.

În motivarea cererii, a arătat că pârâta A. a ocupat funcţia director al ORFPA Dolj în perioada 21.11.2007-13.09.2013, iar pretenţiile formulate reprezintă obligaţii de plată din cauza faptului că OIR a considerat o parte din cheltuielile efectuate pe cele două proiecte POSDRL implementate, "Informare, Consiliere, Orientare şi formare profesionala pentru egalitate de şanse - INCOFOP" şi "Femei Competente - Femei active pe piaţa muncii", ca fiind neeligibile.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1350 C. civ.

La 31.05.2017, pârâta A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetentei materiale a secţiei civile a Tribunalului Dolj, având in vedere că este funcţionar public, susţinând că este competentă material secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Dolj.

De asemenea, a invocat şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, arătând că au trecut mai mult de trei ani de când a predat mandatul, precum şi excepţia autorităţii de lucru judecat şi excepţia puterii de lucru judecat, învederând că o parte din aceste sume au mai fost solicitate de CRFPA Dolj în alte cauze, iar pe fond a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 07 septembrie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Dolj a disjuns capetele de cerere ce au drept cauză juridică diferită şi a dispus formarea de dosare noi, printre care şi dosarul pendinte având ca obiect obligarea pârâtei A. la plata sumei de 4900,6 RON aferentă procesului-verbal nr. x din 14 ianuarie 2013 emis de OIRPOSDRU Sud Vest Oltenia.

Prin încheierea din 19 octombrie 2021 pronunţată în dosarul disjuns nr. x/2021, Tribunalul Dolj a dispus emiterea unei adrese către reclamant pentru a preciza contractul care constituie temeiul pretenţiilor formulate împotriva pârâtei, respectiv să lămurească dacă temeiul respectivului litigiu este reprezentat de contractul individual de muncă depus la dosarul cauzei sau un contract de prestării servicii, respectiv să clarifice dacă antrenarea răspunderii se solicită raportat la calitatea avută de pârâtă la momentul formulării acţiunii de nulitate a actului de reziliere, de director al instituţiei reclamantului, sau dacă solicită repararea prejudiciului de către pârâtă în calitate de manager de proiect, caz în care a solicitat depunerea actului juridic generator de drepturi şi obligaţii, respectiv să precizeze care este temeiul juridic al acţiunii deduse judecăţii şi ce fel de răspundere se solicită a se stabili în sarcina pârâtei, având în vedere temeiul de drept invocat în acţiune, respectiv art. 1350 C. civ.

La 18 ianuarie 2022, reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj a depus la dosar o precizare a acţiunii, în sensul că temeiul juridic al acesteia îl reprezintă dispoziţiile art. 254 alin. (1) din Codul muncii care reglementează răspunderea patrimonială a salariaţilor, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, atunci când se produc pagube materiale angajatorului.

2. Sentinţa pronunţată de către Tribunalul Dolj

Prin sentinţa nr. 226/2023 din 14 martie 2023, Tribunalul Dolj, secţia I civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată.

3. Decizia pronunţată de către Curtea de Apel Craiova

Prin decizia nr. 298 din 26 septembrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul reclamantului împotriva sentinţei nr. 226/2023 din 14 martie 2023 pronunţate de Tribunalul Dolj, secţia I civilă.

4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 298 din 26 septembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj.

În expunerea aspectelor de nelegalitate, recurentul -reclamant a învederat că din coroborarea atribuţiilor prevăzute în fişa postului cu cele evocate în cuprinsul procesului-verbal nr. x din 14 ianuarie 2013, emis de OIR POSDRU SV Oltenia, a rezultat că intimata-pârâtă, în calitate de manager de proiect şi de director al CRFPA Dolj, a săvârşit o faptă ilicită, prin angajarea de cheltuieli suplimentare nejustificate.

A mai precizat şi că scrisoarea standard, la care a făcut referire, a fost contestată în instanţă, însă contestaţia a fost respinsă, precum şi că din actele dosarului rezultă atât existenţa prejudiciului, cât şi vinovăţia intimatei-pârâte, dată fiind calitatea acesteia de manager de proiect.

De asemenea, a invocat şi că între atribuţiile intimatei-pârâte s-a regăsit şi activitatea de coordonare şi răspundere pentru realizarea activităţilor în conformitate cu programele AJOFM şi programele proprii privind formarea profesională a adulţilor.

În consecinţă, din dosarul care a fost ataşat prezentei cauze rezultă că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile patrimoniale a intimatei-pârâte pentru perioada în care s-a derulat contractul POSDRU nr. x/3.l/S/63305.

Apreciază că ambele instanţe nu au intrat în cercetarea fondului şi au analizat generic condiţiile răspunderii civile patrimoniale cu privire la intimata-pârâtă.

A arătat că, în speţă, au fost încălcate normele privind răspunderea civilă patrimonială, motiv pentru care consideră ca fiind incidente dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

5. Apărările părţilor:

Intimata-pârâtă A. nu a formulat întâmpinare, cererea de recurs fiindu-i comunicată la 22 şi 23 martie 2023.

6. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor la 23.09.2024, respectiv la 29.09.2024 (conform dovezilor de înmânare aflate la filele x), iar prin rezoluţie a fost stabilit termen de judecată în cameră de consiliu, fără citare părţi, la 29.10.2024.

Nicio parte nu a formulat punct de vedere la raport.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii recursului, reţinând următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, republicată, prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

În cauză, hotărârea atacată este pronunţată în soluţionarea apelului (declarat de către recurentul-reclamant împotriva sentinţei nr. 226 din 14 martie 2023 a Tribunalului Dolj, secţia I civilă) într-un litigiu în materia conflictelor de muncă.

Acest aspect rezultă din faptul că acţiunea introductivă de instanţă- înregistrată la de 21.04.2017- astfel cum a fost precizată ulterior, vizează antrenarea răspunderii patrimoniale a intimatei-pârâte pentru prejudiciul cauzat ca urmare a unor deficienţe în activitatea desfăşurată în calitatea sa de fost salariat al recurentei-reclamante, prin neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu care îî reveneau, fiind indicate, în mod expres, drept temei juridic al pretenţiilor formulate, prevederile art. 254 alin. (1) din Codul muncii.

Or, pentru o atare categorie de cereri legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului prin dispoziţiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. (astfel cum au fost modificate prin art. III pct. 3 din Legea nr. 310/2018), care preved că "(...) în procesele pornite anterior datei de 20 iulie 2017 inclusiv şi nesoluţionate prin hotărâre pronunţată până la data de 19 iulie 2017 inclusiv, precum şi în procesele pornite începând cu 20 iulie 2017 şi până la 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, precum şi în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare."

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Cu privire menţiunea din dispozitivul deciziei nr. 298 din 26 septembrie 2023 relativ la calea de atac a recursului în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, Înalta Curte are în vedere că legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi la termenele stabilite de aceasta "indiferent de menţiunile din dispozitivul ei", sens în care judecătorul nu deţine prerogativa autorizării sau nu a unei căi de atac împotriva propriei hotărâri.

Revine, aşadar, persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă şi de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit şi a căilor de atac.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj împotriva deciziei civile nr. 298 din 26 septembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj împotriva deciziei civile nr. 298 din 26 septembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 octombrie 2024.