Competence conflict resolved: jurisdiction assigned to specialized appellate section for professional disputes

Şedinţa publică din data de 29 octombrie 2024

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj la 15.05.2023 sub nr. x/2022, ca urmare a declinării pronunţate de Judecătoria Jibou, prin sentinţa civilă nr. 408/19.04.2023, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., să se constate caracterul ilicit al afirmaţiilor pârâtului postate pe reţeaua de socializare C., la 29.07.2022, prin care s-au încălcat reputaţia, onoarea şi imaginea societăţii A. S.R.L., să fie obligat pârâtul ca, pe viitor, să se abţină de la orice postare, publicare şi comunicare în spaţiul public a unor afirmaţii defăimătoare, de natură să încalce dreptul la reputaţie, onoare şi imagine a reclamantei, să fie obligat pârâtul să publice într-un cotidian de circulaţie naţională şi pe contul său de socializare C., pe cheltuiala proprie, hotărârea ce se va pronunţa în cauză, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a acesteia, să fie obligat pârâtul să publice pe contul său de socializare C., un anunţ prin care să îşi ceară scuze faţă de reclamantă şi prin care să precizeze că afirmaţiile potrivit cărora în satul Cuceu se exploatează şi apoi se transportă pământ dintr-o zonă în care există zăcăminte însemnate de uraniu, sunt neadevărate, să fie obligat pârâtul la plata sumei de 674.396 RON, cu titlu de despăgubiri materiale, ca urmare a prejudiciului material suferit de reclamantă, să fie obligat pârâtul la plata sumei de 100.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru daunele morale aduse reclamantei, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 11 din 18 ianuarie 2024, pronunţată de Tribunalul Sălaj, a fost respinsă cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinţei civile nr. 11 din 180 ianuarie 2024, pronunţată de Tribunalul Sălaj, a declarat apel reclamanta A. S.R.L..

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin încheierea din 21 mai 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, a admis excepţia de necompetenţă materială procesuală şi a declinat competenţa de soluţionare a apelului formulat de reclamantă în favoarea secţiei I civile din cadrul Curţii de Apel Cluj.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că în cauză este incidentă decizia nr. 18/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursul în interesul legii.

Raportat la pricina dedusă judecăţii, a reţinut că litigiul are ca obiect solicitarea societăţii reclamante de obligare a pârâtului persoană fizică la respectarea unei obligaţii de a nu face, constând în abţinerea pe viitor de la orice postare, publicare şi comunicare în spaţiul public a unor afirmaţii defăimătoare, de natură să încalce dreptul la reputaţie, onoare şi imagine a societăţii A. S.R.L. În subsidiar, se solicită obligarea pârâtului să publice într-un cotidian de circulaţie naţională şi pe contul său de socializare C. hotărârea ce se va pronunţa în cauză, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă, obligarea pârâtului să publice pe contul său de socializare C., un anunţ prin care să îşi ceară scuze faţă de societatea A. S.R.L. şi să precizeze că sunt neadevărate afirmaţiile potrivit cărora în satul Cuceu se exploatează şi se transportă pământ dintr-o zonă în care există zăcăminte însemnate de uraniu.

Prin urmare, a constatat că raportul juridic de drept material transpus în plan procesual prin cererea de chemare în judecată este derivat dintr-un fapt pretins ilicit al pârâtului intimat B., constând în postarea unui text tendenţios şi denigrator pe o platformă de socializare prin care ar fi lezat dreptul societăţii reclamante la propria imagine şi implicit interesele economice ale acesteia. Or, din perspectiva argumentelor arătate, jurisdicţia specializată ar fi competentă în cazul concret analizat doar dacă fapta ilicită ar fi fost săvârşită în contextul exploatării unei întreprinderi, ceea ce nu este cazul în speţă în care nu se relevă faptul că pârâtul intimat B. ar desfăşura o activitate organizată sub forma unei întreprinderi sau ar participa sub orice formă la o astfel de activitate, aceasta fiind o persoană fizică, utilizator al unei platforme de socializare online, şi în contextul utilizării acestei platforme, a săvârşit o pretinsă faptă ilicită prin care a lezat imaginea şi interesele societăţii apelante.

În consecinţă, obiectul şi natura prezentului litigiu nu are legătură cu activitatea vreunei întreprinderi şi nu este asociată în vreun fel cu obiectul şi natura litigiilor menţionate exemplificativ de dispoziţiile art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ.

În ceea ce priveşte modul de soluţionare a pricinii de către Tribunalul Sălaj, cererea de chemare în judecată a fost analizată de secţia civilă a Tribunalului Sălaj, o secţie cu competenţă generală în această materie, iar la termenul din 15 iunie 2023, instanţa a reţinut că este vorba despre un litigiu de natură civilă, aflat în competenţa de soluţionare în primă instanţă a tribunalului, fără vreo dezbatere cu privire la calificarea cererii şi stabilirii competenţei jurisdicţiei specializate în materia litigiilor care decurg din exploatarea unei întreprinderi. De asemenea, încheierile de şedinţă şi sentinţa pronunţată în prezentul dosar nu cuprind vreo menţiune privind specializarea completului în acest domeniu.

Învestită prin declinare, prin decizia civilă nr. 225/A/2024 din 04 septembrie 2024, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei I Civile din cadrul Curţii de Apel Cluj de soluţionare a cauzei privind apelul declarat de reclamanta D., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a civilă a aceleiaşi instanţe, a constatat conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea judecăţii apelului şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că pricina dedusă judecăţii prezintă natura juridică a unei cauze cu profesionişti, fiind soluţionată în primă instanţă de către un complet specializat pentru astfel de cauze din cadrul secţiei civile a Tribunalului Sălaj, respectiv completul F2 Litigii cu profesionişti, astfel cum rezultă din citativul întocmit pentru termenul din 18.01.2024 (f. x din dosarul Tribunalului Sălaj).

Conform considerentelor Deciziei nr. 18/2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii (paragraful 53) natura obiectului litigiului se păstrează pe tot parcursul soluţionării cauzei, aceasta neputându-se modifica în căile de atac, în funcţie de gradul de jurisdicţie şi de stadiul procesual.

Totodată, potrivit paragrafului 119 al Deciziei nr. 4 din 24 aprilie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului in interesul legii, în ipoteza în care litigiul a fost soluţionat în fond de un complet specializat (potrivit reglementărilor din legi speciale sau legilor de organizare judecătorească), în cadrul verificărilor privind competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar aceasta va respecta specializarea primei instanţe, care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac, fiind depăşit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competenţa materială procesuală, potrivit dispoziţiilor art. 130 alin. (2) şi ale art. 131 alin. (1), raportat la art. 136 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere că prezentul dosar a fost soluţionat, în primă instanţă, de un complet specializat în soluţionarea cauzelor cu profesionişti (completul F2 Litigii cu profesionişti) din cadrul Tribunalului Sălaj, competenţa materială de soluţionare a apelului revine secţiei a II-a civilă a Curţii de Apel Cluj.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, pentru argumentele expuse în continuare.

Dispoziţiile art. 136 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că "dispoziţiile prezentei secţiuni privitoare la excepţia de necompetenţă şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere."

Întrucât declinarea competenţei materiale procesuale a operat între două secţii cu specializări diferite din cadrul Curţii de Apel Cluj, dispoziţiile textului de lege mai sus redat sunt îndeplinite în prezenta cauză.

Astfel, secţia a II-a civilă a Curţii de apel Cluj, aplicând decizia nr. 18/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursul în interesul legii, a considerat că litigiul se soluţionează de instanţa de drept comun în materie civilă, justificat de faptul că secţia I civilă a Tribunalului Sălaj a soluţionat fondul cauzei, fără vreo dezbatere cu privire la calificarea cererii şi stabilirii competenţei jurisdicţiei specializate în materia litigiilor care decurg din exploatarea unei întreprinderi, şi ca atare, a apreciat că se păstrează competenţa materială procesuală a instanţei de fond, în mod corespunzător, în calea de atac, în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum corect au fost stabilite de instanţa de fond.

Prin Decizia nr. 4/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Completul competent să judece recursul în interesul legii a reţinut că "în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 şi art. 136 din C. proc. civ., competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se va determina: cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac; în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri)".

Soluţia expusă în cadrul recursului în interesul legii a fost nuanţată în funcţie de existenţa sau, dimpotrivă, inexistenţa unei specializări a instanţei de fond (secţie, complet), care a pronunţat hotărârea atacată. Aplicând principiul competenţei derivate, instanţa supremă a constatat că, atunci când pricina a fost judecată de o secţie civilă de drept comun, secţia corespunzătoare a instanţei superioare va judeca procesul, chiar dacă pricina era de competenţa materială procesuală (specializată) a secţiei pentru litigii cu profesionişti ori chiar de contencios administrativ sau de litigii de muncă. Competenţa instanţei de control judiciar se stabileşte în raport cu instanţa ori, după caz, secţia sau completul specializat care a judecat procesul în primă instanţă. Singura situaţie în care instanţa de control judiciar îşi poate verifica, în apel sau recurs, competenţa materială procesuală este aceea în care doar de la nivelul instanţei superioare există secţii ori complete specializate pentru materia respectivă, nu şi la nivelul instanţei a cărei hotărâre se atacă.

Astfel, regula în materie de competenţă materială procesuală a instanţei de control judiciar este aceea că se determină prin raportare la specializarea primei instanţe (complet/secţie) în ipoteza în care există la nivelul acestei instanţe completuri sau secţii specializate şi în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în ipoteza în care prima instanţă nu cuprinde astfel de structuri specializate.

Înalta Curte reţine că la nivelul Tribunalului Sălaj, activitatea judiciară este organizată în cadrul a două secţii, respectiv secţia civilă şi secţia penală, fiecare secţie fiind condusă de către un preşedinte. secţia civilă este o secţie mixtă pentru cauze în materiile: civil, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal, litigii cu profesioniştii şi insolvenţă. Prin hotărâre a colegiului de conducere, în cadrul secţiei au fost înfiinţate completuri specializate în materiile: civil, inclusiv litigiile cu profesioniştii, cu excepţia celor date în competenţa judecătorului sindic, litigii de muncă şi asigurări sociale, măsuri de protecţie specială a minorilor şi adopţii, contencios administrativ şi fiscal, insolvenţă. În cadrul secţiei, ca instanţă de control judiciar, Tribunalul Sălaj are înfiinţate completuri de apel şi recurs, separate pe materiile civil şi contencios administrative.

Acest aspect este confirmat de împrejurarea că citaţia emisă de Tribunalul Sălaj pentru termenul din 15 iunie 2023, aflată la dosarul nr. x/2022, acţiunea pedinte apare repartizată completului F2 litigii cu profesionişti.

Se constată, aşadar, că în cauză se regăseşte situaţia premisă pentru aplicarea primei teze a dispozitivului Deciziei nr. 4/2023 a instanţei supreme, pronunţate în recursul în interesul legii, competenţa materială procesuală a Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de apel, urmând a se determina cu respectarea specializării primei instanţe.

Prin urmare, în raport cu elementele de determinare a competenţei materiale procesuale, stabilite prin Decizia de unificare a practicii judiciare anterior menţionate şi reţinând că în structura Curţii de Apel Cluj funcţionează două secţii civile, în baza art. 7 alin. (1) lit. g) şi h) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, respectiv secţia I civilă şi secţia a II-a civilă, dintre care doar aceasta din urmă soluţionează litigii cu profesionişti, Înalta Curte constată că aparţine acestei ultime secţii competenţa de soluţionare a apelului declarat de reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 1179 din 09 mai 2023 şi a încheierii din data 25 aprilie 2023, pronunţate de Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă.

Încadrarea cauzei pendinte în categoria litigiilor cu profesionişti a fost determinată de către Tribunalul Sălaj şi judecată ca atare, obiectul cererii de chemare în judecată vizând, printre altele, obligarea pârâtului la plata de despăgubiri morale şi materiale pentru prejudiciul de imagine produs reclamantei ca urmare a afirmaţiilor pârâtului în legătură cu activitatea reclamantei, persoana juridică, potrivit cărora în satul Cuceu se exploatează şi apoi se transportă pământ dintr-o zonă în care există zăcăminte însemnate de uraniu.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACEST EMOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 octombrie 2024.