Conflict of jurisdiction resolved in favor of the court that handled the underlying non-contentious stamp tax waiver request

Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată la 06.07.2023, pe rolul Judecătoriei Odorheiul Secuiesc, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat instanţei să constate că nu datorează plata vreunei taxe de timbru, întrucât a renunţat la cererea de chemare în judecată în dosarul nr. x/2018.

În motivare, a arătat că nu a formulat o cerere de restituire a taxei de timbre întrucât aceasta nu a fost achitată, solicitând doar constatarea că ratele de achitare a taxei judiciare de timbru stabilite în sarcina sa de către instanţă nu mai sunt datorate pentru că a renunţat la judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Judecătoria Odorheiu Secuiesc, prin sentinţa civilă nr. 3161 din 07.12.2023, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocate de Consiliul Local al Municipiul Braşov, Direcţia Fiscală Braşov şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că în aplicarea prevederilor art. 651 din C. proc. civ. şi având în vedere că domiciliul contestatorului este în localitatea Sânpetru, judeţul Braşov, instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze cererea este Judecătoria Braşov.

Judecătoria Braşov, prin sentinţa civilă nr. 5319 din 27 mai 2024, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Odorheiu Secuiesc şi constatând ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Braşov şi Judecătoria Odorheiu Secuiesc, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă, reţinând în esenţă că, din modalitatea de formulare a cererii de chemare în judecată, rezultă că instanţa a fost învestită cu o cerere necontencioasă, în constatare, întemeiată pe dispoziţiile art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013, iar nu cu o contestaţie la executare, competenţa stabilindu-se în raport de cererea iniţială, cererile modificatoare urmând regimul prevăzut de art. 123 C. proc. civ., iar existenţa, în curs de derulare, a unei executări silite fiind menţionată de reclamant doar în justificarea demersului judiciar, nefiind contestată, în mod direct, executarea silită efectuată sau actele de executare, ci doar s-a solicitat instanţei care i-a pus iniţial în vedere că are obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru, să constate că această taxă nu mai este datorată urmare a renunţării la judecată.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Soluţionând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

La 06.07.2023, pe rolul Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, a fost înregistrată cererea reclamantului A. prin care a solicitat instanţei să constate că nu datorează plata taxei judiciare de timbru, întrucât a renunţat la cererea de chemare în judecată în dosarul nr. x/2018.

Din conţinutul cererii de sesizare a instanţei, aflată la dosarului Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, Înalta Curte constată că solicitarea petentului a privit exclusiv constatarea de către instanţă a împrejurării că, urmare a renunţării la judecata cererii care formase obiectul dosarului nr. x/2018, în raport de prevederile art. 45 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 80/2013, nu mai datorează taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina sa de către instanţă pentru soluţionarea respectivului dosar.

Dosarul cu privire la care petentul a solicitat să se constate că nu datorează taxă judiciară de timbru este dosarul nr. x/2018 şi s-a aflat pe rolul Judecătoriei Odorheiu Secuiesc. În cadrul acestui dosar, conform înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, a fost formulată de către petent o cerere de acordare a ajutorului public judiciar, admisă, în parte, prin încheierea nr. 2 din 13 martie 2018 pronunţată de Judecătoria Odorheiu Secuiesc în dosarul nr. x/2018, în sensul reducerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 23234,05 RON cu 50%, urmând ca petenul să achite suma de 11627 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru, în mod eşalonat, în 48 de rate, a câte 242,2 RON lunar, soluţia rămânând definitivă prin respingerea cererii de reexaminare, prin încheierea nr. 1 din 04 aprilie 2018 pronunţată de aceeaşi instanţă, în dosarul nr. x/2018.

În drept, potrivit art. 45 alin. (1) lit. 4 din O.U.G. nr. 80/2013 "Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii: când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din C. proc. civ. sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât;"

Din conţinutul cererii deduse judecăţii, se reţine că petentul nu urmăreşte stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană, intervenţia instanţei fiind una necesară în contextul în care se solicită a se constata că a intervenit o împrejurare, ulterioară măsurilor dispuse de către instanţă, cu privire la taxa judiciară de timbru datorată, şi în raport de care nu mai subzistă obligaţia de plată a acesteia.

Or, în atare context, cererea petentului este una reglementată de prevederile din C. proc. civ. referitoare la procedura necontencioasă.

Astfel, conform art. 528 alin. (1) din C. proc. civ. "Cererile necontencioase care sunt în legătură cu o cauză în curs de soluţionare sau soluţionată deja de o instanţă ori care au ca obiect eliberarea unor înscrisuri, titluri sau valori aflate în depozitul unei instanţe se vor îndrepta la acea instanţă."

Aşa fiind, prin raportare la dispoziţiile art. 528 alin. (1) din C. proc. civ., şi reţinând că la momentul punerii în discuţie a calificării juridice exacte a obiectului cererii în faţa Judecătoriei Braşov, petentul a precizat că obiectul cererii deduse judecăţii nu vizează contestaţie la executare, rezultă că instanţa competentă în soluţionarea prezentei cauze este Judecătoria Odorheiul Secuiesc.

Înalta Curte reaminteşte că în privinţa contestaţiei la executare, ca parte integrantă a procesului civil, aceasta reprezintă o cale de atac pusă la dispoziţie de legiuitor pentru înlăturarea pretinselor ilegalităţi săvârşită în cadrul sau în legătură cu executarea silită şi de esenţa căreia este invocarea unor neregularităţi cu privire la actele de executare.

Or, prin demersul pendinte, petentul nu a invocat asemenea chestiuni care să atragă incidenţa dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., aşa cum reţine Judecătoria Odorheiul Secuiesc.

Faţă de aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Odorheiu Secuiesc.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Odorheiu Secuiesc.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 octombrie 2024.