Unpaid service fees claim: dismissal of extraordinary appeal for non-compliance with peremptory filing deadline
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the plaintiff’s appeal as late filed, thereby upholding the Court of Appeal’s decision to reject the underlying civil claim and confirming that the lower court’s ruling on the admissibility of the case remained in force. The dispute originated from a civil action seeking payment for services allegedly provided by the plaintiff to two healthcare institutions, which evolved into a procedural conflict involving declinatory rulings on jurisdiction and a subsequent first-instance judgment that invalidated the claim for failure to pay judicial fees; the plaintiff appealed, arguing she was exempt from such fees under specific regulations, but the appellate court rejected this argument, leading to the final review at the supreme court level. The decisive legal basis was the strict, peremptory nature of the 30-day statutory deadline for filing an appeal under the Code of Civil Procedure, which the plaintiff violated by filing her appeal after the communication date of the contested decision, rendering the appeal inadmissible regardless of the substantive merits or the lack of demonstrated causation for the delay.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 185 alin. (1) C. proc. civ, art. 485 alin. (1) C. proc. civ, art. 186 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Unpaid service fees claim: dismissal of extraordinary appeal for non-compliance with peremptory filing deadline: Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condiţiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 a alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 8 octombrie 2024, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei tardivităţii recursului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 8 octombrie 2024
Asupra cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele litigiului:
1. Obiectul cererii de chemare în judecată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I civilă- Litigii de muncă sub nr. x/2020, reclamanta A. a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâţilor Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Pius Brînzeu Timişoara şi Institutului OncoGen, la plata contravalorii serviciilor prestate, astfel cum rezultă din probele ataşate cererii de chemare în judecată.
Prin încheierea din 16 iunie 2021, Tribunalul Timiş, secţia I civilă- Litigii de muncă, a admis excepţia necompetenţei funcţionale invocate de către pârâţi şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia I - Complete specializate în soluţionarea litigiilor civile de drept comun, reţinând că instanţa nu este investită cu un litigiu de muncă, ci unul de drept civil, având în vedere că activitatea de consultanţă nu a fost prestată în temeiul unor raporturi de muncă.
Prin sentinţa civilă nr. 1798/PI din 2 noiembrie 2021, Tribunalul Timiş a admis excepţia de necompetenţă materială şi pe cale de consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii, având în vedere valoarea obiectului cererii reclamantei de 1355 RON.
Prin sentinţa civilă nr. 24698 din 6 decembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Timişoara a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de reclamantă, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă ca urmare a declinărilor reciproce de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a trimis dosarul Curţii de Apel Timişoara, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Prin sentinţa civilă nr. 1 din 17 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara s-a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia I civilă.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul secţiei I civile a Tribunalului Timiş sub nr. x/2020*.
2. Hotărârea pronunţată de prima instanţă:
Prin sentinţa civilă nr. 962/PI din data de 12 septembrie 2023 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia I civilă, a fost admisă excepţia netimbrării cererii invocate din oficiu şi a fost anulată, ca netimbrată, cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Pius Brânzeu Timişoara, Institutul Oncogen, B., C. şi D..
3. Hotărârea pronunţată de instanţa de apel:
Împotriva sentinţei civile nr. 962/PI din data de 12 septembrie 2023 pronunţate de Tribunalul Timiş, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020 a declarat apel apelanta- reclamantă A., solicitând admiterea apelului.
Prin decizia civilă nr. 8 din 17 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a fost respinsă excepţia nulităţii apelului şi a fost respinsă ca nefondată calea de atac exercitată de apelanta reclamantă.
4. Calea de atac formulată în cauză şi motivele de casare invocate:
Împotriva deciziei civile nr. 8 din 17 ianuarie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a declarat recurs reclamanta A., solicitând anularea deciziei civile mai-sus menţionate şi precizând că în conformitate cu O.U.G. nr. 51/2008 este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 27 martie 2024. Recurenta a formulat şi cerere de ajutor public judiciar prin care a solicitat scutirea de la plata taxei judiciare de timbru.
Prin încheierea din 11 iunie 2024, a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, formulată de petenta A..
Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condiţiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 a alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 8 octombrie 2024, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei tardivităţii recursului.
5. Apărările formulate în cauză
În cauză, nu s-a formulat întâmpinare.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Examinând recursul în raport de excepţia tardivităţii, invocată din oficiu şi asupra căreia instanţa se va pronunţa cu prioritate, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Termenul de promovare a căilor de atac este un termen legal imperativ, peremptoriu, absolut, iar nerespectarea lui conduce la pierderea dreptului procesual de a efectua actul de procedură supus unui astfel de termen, astfel cum stabilesc dispoziţiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., ce reglementează sancţiunea decăderii.
În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.
Potrivit dispoziţiilor art. 485 alin. (1) C. proc. civ., "termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel."
Se observă că în prezenta cauză, cererea de recurs formulată de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 8 din 17 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a fost înregistrată la 20 martie 2024 (conform ştampilei Curţii de Apel Timişoara aplicată pe cererea de recurs existentă la dosarul de recurs, dar şi menţiunilor recurentei - fila x verso din dosarul de recurs), iar decizia recurată a fost comunicată la 9 februarie 2024 .
Faţă de dispoziţiile legale anterior menţionate, se reţine că recursul formulat de recurentă a fost depus cu încălcarea termenului prevăzut de lege pentru exercitarea căii extraordinare de atac, respectiv cu încălcarea termenului de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.
Înalta Curte reţine că, în raport de susţinerile recurentei şi depunerea ulterioară pronunţării soluţiei a unor înscrisuri (copie plic, copie factură emisă de Poşta Română), fără însă ca din acestea să rezulte în mod convingător legătura dintre acestea şi recursul ce face obiectul prezentei cauze, în condiţiile în care privesc o corespondenţă cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar nu cererea de recurs depusă la Curtea de Apel Timişoara, precum şi în absenţa existenţei vreuneia dintre situaţiile reglementate de art. 186 C. proc. civ., se impune respingerea recursului ca tardiv formulat.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, constatând că recursul a fost depus după împlinirea termenului legal de declarare a căii de atac, având în vedere dispoziţiile art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., urmează a respinge recursul, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 8 din 17 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 octombrie 2024.