Donation deed nullity upheld; municipality's cassation appeal annulled as inadmissible for raising new grounds.

Şedinţa publică din data de 8 octombrie 2024

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 17 martie 2022, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucureşti prin primar general au solicitat constatarea nulităţii absolute a actului de donaţie autentificat sub nr. x/01.04.1966 de fostul Notariat de stat al Raionului Tudor Vladimirescu, încheiat pe o cauză falsă, respectiv lipsa intenţiei de a gratifica, imobilul situat în Bucureşti, str. x, Raionul Tudor Vladimirescu, compus din teren în suprafaţă de 144 mp şi construcţie din zid cu 4 camere, hol şi dependinţe, act prin care s-a donat imobilul, Sfatului Popular al Raionului Tudor Vladimirescu, precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept au invocat art. 2 lit. e), Legea 10/2001, art. 948, art. 966, art. 968, art. 680, art. 700 C. civ. de la 1864, Decretul nr. 111/1951, art. 35, art. 223 alin. (2) si art. 6 alin. (2) C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 8268 din 23 septembrie 2022 pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, s-a declinat competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Bucureşti.

2. Sentinţa Tribunalului Bucureşti:

Prin sentinţa civilă nr. 550 din data de 04 mai 2023 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă s-a admis acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucureşti prin primar general şi s-a constatat nulitatea absolută a actului de donaţie autentificat sub nr. x/01.04.1966 şi transcris sub nr. 83/01. IV.1966 la Notariatul de Stat al Raionului Tudor Vladimirescu prin care imobilul situat în Bucureşti, str. x, raion Tudor Vladimirescu, trece în patrimoniul statului ca imobil donat de C..

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, pârâtul Municipiul Bucureşti prin primar general, care a invocat lipsa calităţii sale procesuale pasive şi a solicitat respingerea acţiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

3. Decizia Curţii de Apel Bucureşti:

Prin decizia civilă nr. 1449 A din 8 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins ca nefondat, apelul formulat de apelantul-pârât Municipiul Bucureşti prin primar general, împotriva sentinţei civile nr. 550 din data de 04 mai 2023 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă.

4. Calea de atac formulată în cauză şi motivele de recurs:

Împotriva deciziei civile nr. 1449 A din 8 noiembrie 2023, a declarat recurs pârâtul Municipiul Bucureşti prin primar general, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată.

Recursul a fost întemeiat pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul-pârât a susţinut că au fost încălcate normele de drept material, privind condiţiile de fond ale exercitării acţiunii civile, prevăzute de art. 32, 33 şi 40 din C. proc. civ., în sensul că reclamanţii nu au justificat interesul în promovarea acţiunii, în condiţiile în care pentru imobilul în cauză nu s-a formulat o notificare în baza legilor proprietăţii, prezentul demers judiciar fiind lipsit de finalitate.

5. Apărările formulate în cauză:

Intimaţii -reclamanţi au solicitat respingerea recursului, motivat de faptul că excepţia lipsei interesului în promovarea prezentei acţiuni, a fost invocată în faţa instanţei de fond, fără a fi reiterată prin motivele de apel, încălcându-se astfel, prevederile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., care stabilesc că motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate în calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor.

Au mai arătat că justifică interes în promovarea acţiunii, întrucât sunt titularii notificării nr. x/2001, transmisă prin executor judecătoresc, astfel că demersul lor judiciar nu este lipsit de finalitate.

Au precizat că interesul în promovarea prezentei acţiuni, derivă din conţinutul dispoziţiilor art. 2 lit. c) din Legea 10/2001, imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza Decretului nr. 410/1948 privind donaţiunea unor întreprinderi de arte grafice, a Decretului nr. 478/1954 privind donaţiile făcute statului şi altele asemenea, neîncheiate în formă autentică, precum şi imobilele donate statului sau altor persoane juridice, încheiate în forma autentică prevăzută de art. 813 din C. civ., în acest din urmă caz, dacă s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donaţiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs’’.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Se observă că recurentul-pârât a încadrat motivele de recurs pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. care stabilesc că se poate cere casarea unei hotărâri, atunci când aceasta a fost dată cu încălcarea normelor de drept material.

Aspectele evidenţiate în cererea de recurs, astfel cum au fost formulate, nu conţin precizări care să reprezinte o argumentare în drept a unei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Din această perspectivă, analizând recursul se constată că singura critică se referă la încălcarea de către instanţa de apel, a condiţiilor de exercitare a acţiunii civile, în principal a interesului, prevăzut de dispoziţiile art. 32 din C. proc. civ.

Cu referire la acest aspect trebuie menţionat că excepţia lipsei interesului, invocată de recurentul-pârât în faţa instanţei de fond, nu a mai fost reiterată în apel, în această etapă procesuală fiind invocată doar excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a recurentului pârât Municipiul Bucureşti, care a fost respinsă.

Ca atare, instanţa de apel nu a examinat-o şi nici nu s-a putut pronunţa asupra ei.

Înalta Curte reţine că dezvoltarea motivelor de recurs presupune determinarea greşelilor imputate instanţei de apel, raportat la argumentele avute în vedere la pronunţarea hotărârii.

Or, în condiţiile în care lipsa interesului intimaţilor-reclamanţi a fost invocată omisso medio, critica privind această excepţie nu este susceptibilă de cenzură în recurs, cu consecinţa neîncadrării în vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că invocarea omisso medio a unor motive nu este permisă, întrucât acestea nu au fost supuse dezbaterii şi unei dezlegări proprii a instanţei de apel şi ca atare, nu pot constitui motive de nelegalitate încadrabile dispoziţiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În jurisprudenţa întemeiată pe noul C. proc. civ. s-a decis că stabilind regula inadmisibilităţii criticilor formulate omisso medio, legiuitorul a înţeles să acorde garanţii suplimentare caracterului extraordinar al recursului, văzut exclusiv ca o verificare a legalităţii hotărârii pronunţate în apel.

Pentru toate aceste argumente, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs în dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în condiţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti prin primarul general împotriva deciziei civile nr. 1449 A din 8 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 octombrie 2024.