Ownership of expropriated land: validity of registry rectification based on unrecorded expropriation and preclusive effect of compensation judgments

Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2024

Deliberând asupra recursurilor civile de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Pretenţiile deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia civilă la 11 august 2022, sub nr. x/2022 (ca urmare a declinării competenţei materiale de către Judecătoria Cluj-Napoca, prin sentinţa civilă nr. 4166 din 30 iunie 2022), reclamanţii A. şi B. au solicitat obligarea pârâtei Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A. să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul de aprox. 500 mp din suprafaţa totală de 839 mp, situat în Cluj-Napoca, str. x, înscris în C.F. nr. x Cluj-Napoca, nr. top. x.

La 29 iunie 2022, Judeţul Cluj a depus cerere de intervenţie principală, prin care a solicitat constatarea dreptului său de proprietate asupra imobilului în litigiu, constatarea dreptului de administrare al pârâtei Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A. asupra imobilului în litigiu, radierea înscrierii, de sub B15 din C.F. nr. x Cluj-Napoca, a dreptului de proprietate al reclamanţilor asupra cotei de 504/839 mp, înscrierea dreptului de proprietate al Judeţului Cluj asupra cotei de 504/839 din terenul înscris în C.F. nr. x Cluj-Napoca (nr. vechi 1914 Someşeni), nr. top. x.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia civilă la 10 noiembrie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A., prin lichidator judiciar C.., a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii A. şi B., să se stabilească că sentinţa civilă nr. 3744/2020, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2019, în temeiul căreia pârâţii şi-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară nr. x Cluj-Napoca, cu nr. topo. 702/1/1/1, este ineficace sub aspectul dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 504 mp, prin raportare la sentinţa civilă nr. 680/2008, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2007, sentinţa civilă nr. 769/2011, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2011, dispoziţia de restituire nr. 454/24.08.2007, emisă de Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, astfel cum a fost modificată prin sentinţa civilă nr. 680/2008, pronunţată de Tribunalul Cluj, precum şi să se dispună rectificarea intabulării din CF nr. x Cluj-Napoca, cu privire la imobilul nr. top. x, teren în suprafaţă de 839 mp, în sensul anulării încheierii de intabulare nr. x din 27.01.2021, în baza căreia s-a înscris dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 504 mp în favoarea pârâtului A., precum şi a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 54137/10.03.2021, radierii dreptului de proprietate al pârâţilor cu privire la suprafaţa de 504 mp, precum şi în ceea ce priveşte construcţiile amplasate pe acest teren.

Prin încheierea civilă nr. 11 din 26 ianuarie 2023, Tribunalul Cluj, secţia civilă a admis excepţia conexităţii, invocată prin întâmpinare, şi a conexat dosarul nr. x/2022 la dosarul nr. x/2022.

2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă

Prin sentinţa civilă nr. 187 din 5 aprilie 2023, Tribunalul Cluj, secţia civilă a respins excepţia inadmisibilităţii primului petit al cererii de chemare în judecată, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A. şi excepţia lipsei de interes, invocate de pârâţii A. şi B. în dosarul conex nr. x/2022, a calificat excepţia puterii de lucru judecat şi excepţia inadmisibilităţii, invocate de pârâta Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A., ca fiind apărări de fond, a respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2022, a admis cererea de chemare în judecată conexă, înregistrată sub nr. x/2022, a admis în parte cererea de intervenţie principală formulată de Judeţul Cluj, a constatat inopozabilitatea, faţă de reclamanta Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A., a sentinţei civile nr. 3744/2020, pronunţate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2019, în temeiul căreia pârâţii A. şi B. şi-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară nr. x Cluj-Napoca, nr. top. x, a dispus rectificarea intabulării din C.F. nr. x Cluj-Napoca, cu privire la imobilul nr. top. x, teren în suprafaţă de 839 m.p., în sensul anulării încheierii de intabulare nr. x din 27.01.2021, în baza căreia s-a înscris dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 504 m.p. în favoarea pârâtului A., anulării încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 54137/10.03.2021 şi radierii dreptului de proprietate al pârâţilor A. şi B. cu privire la suprafaţa de 504 m.p., precum şi în ceea ce priveşte construcţiile amplasate pe acest teren, a respins în rest solicitările formulate de către intervenientul în nume propriu Judeţul Cluj.

3. Hotărârea pronunţată în apel

Împotriva acestei sentinţe civile, la 29 mai 2023, au declarat apel reclamanţii A. şi B., prin care au solicitat schimbarea sentinţei apelate, în sensul admiterii cererii lor de chemare în judecată, respingerii cererii de intervenţie principală şi respingerii cererii de chemare în judecată conexe, cu cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 345/A din 6 decembrie 2023, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul.

4. Recusurile formulate în cauză

4.1. Împotriva acestei decizii civile, la 11 ianuarie 2024, reclamanţii A. şi B. au declarat recurs principal, prin care au solicitat casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Recurenţii-reclamanţi au invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6, pct. 7 şi pct. 8 din C. proc. civ., în susţinerea cărora au învederat, în sinteză, următoarele argumente:

Instanţa de apel a încălcat dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care a respins cererea apelanţilor de amânare, care a fost depusă pentru termenul de judecată din 23 noiembrie 2023, şi care a fost motivată, pe de o parte, de nesoluţionarea, până la acel moment, a cererii de acordare a ajutorului public judiciar, iar, pe de altă parte, de lipsa apărării.

Decizia civilă recurată cuprinde motive străine de natura pricinii, în condiţiile în care instanţa de apel reţine că a avut loc o expropriere a terenului în litigiu, deşi nici în cererea de intervenţie principală, nici în cererea de chemare în judecată conexată, Judeţul Cluj şi Drumuri şi Poduri Cluj S.A. nu s-au prevalat de dobândirea dreptului de proprietate prin expropriere.

Decizia civilă recurată cuprinde considerente contradictorii, întrucât, deşi solicitările intervenientului Judeţul Cluj privind constatarea dreptului său de proprietate şi constatarea dreptului de administrare al pârâtei Drumuri şi Poduri Cluj S.A. asupra imobilului în litigiu, au fost respinse ca nefondate, soluţie ce a dobândit autoritate de lucru judecat prin neapelare, totuşi instanţa de apel a menţinut soluţia primei instanţe de rectificare a cărţii funciare şi a reţinut că terenul se află în proprietatea pârâtei Drumuri şi Poduri Cluj S.A. Astfel, s-a ajuns, în mod ilogic, la o rectificare a cărţii funciare în favoarea unei defunct, care nu aduce vreun beneficiu nici intervenientului Judeţului Ilfov, nici pârâtei Drumul şi Poduri Cluj S.A.

Instanţa de apel a reţinut exproprierea terenului în baza Decretului nr. 375/1973, cu toate că, prin sentinţa civilă nr. 1174/2004, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2004, s-a constatat că aceasta a fost abuzivă, context în care rezultă că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 554 din C. civ. privind proprietatea publică.

Instanţa de apel a încălcat normele de drept material cuprinse în art. 555, art. 900, art. 907, art. 908 şi art. 953 din C. civ., atunci când a reţinut că exproprierea produce efecte şi fără înscriere în cartea funciară, ignorând că intabularea este necesară atunci când se dispune de bunul expropriat. Or, pretinsa transmitere a dreptului de proprietate asupra terenului, prin majorarea capitalului social al Drumuri şi Poduri Cluj S.A., reprezintă o veritabilă transmitere a dreptului de proprietate, pentru care era necesară intabularea prealabilă a pretinsului drept de proprietate dobândit prin expropriere.

4.2. Odată cu întâmpinarea depusă la 19 martie 2024, intervenientul Judeţul Cluj a declarat recurs incident împotriva considerentelor, solicitând casarea, în parte, a deciziei recurate şi înlocuirea considerentelor care vizează dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului de către pârâta Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A., susţinând că acestea au fost date cu aplicarea greşită a normelor de drept material, sens în care a învederat următoarele:

Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A. are calitatea de administrator al imobilului în litigiu, care se află în proprietatea Judeţului Cluj. Cu privire la modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate, terenul în litigiu a fost expropriat de la antecesorii reclamanţilor, prin Decretul de expropriere nr. 380/1963 (teren în suprafaţă de 630 mp) şi prin Decretul de expropriere nr. 375/1973 (teren în suprafaţă de 660 mp cu construcţiile aferente), restul imobilului pentru care s-a formulat notificare în temeiul Legii nr. 10/2001 fiind retrocedat în natură, în baza unor hotărâri judecătoreşti. Referitor la suprafaţa de 504 mp din imobilul cu nr. top. x, care nu a fost restituită în natură prin hotărâre judecătorească, Preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj a emis dispoziţiile nr. 128/2016 şi nr. 163/2016, prin care a propus acordarea de măsuri compensatorii solicitanţilor, inclusiv recurenţilor-reclamanţi.

Judeţul Cluj, prin preşedintele Consiliului Judeţean, a soluţionat notificarea, în calitate de unitate deţinătoare a imobilului, ceea ce denotă că s-a comportat ca proprietar şi ulterior adoptării Hotărârii Consiliului Judeţean Cluj nr. 137/2014, prin care s-a aprobat majorarea capitalului social al societăţii Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A., prin aportul în natură, din partea acţionarului unic, Judeţul Cluj. Hotărârea Consiliului Judeţean Cluj nr. 137/28.05.2014 a fost abrogată prin art. 4 din Hotărârea Consiliului Judeţean Cluj nr. 41/39.03.2019, lipsind de la acel moment societatea de prerogativele dreptului de proprietate asupra imobilului.

Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A. nu a contestat Hotărârea Consiliului Judeţean Cluj nr. 41/39.03.2019, chiar dacă atât în prezentul litigiu, cât şi în dosarul nr. x/2021 a susţinut că aceasta nu poate abroga prevederile privind transmiterea dreptului de proprietate. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Cluj nr. 41/39.03.2019, autoritatea publică a reanalizat existenţa utilităţii publice care a stat la baza adoptării HCJ nr. 137/2014 şi, constatând că această cauză nu mai există, a considerat că este oportună abrogarea hotărârii privind majorarea capitalului social.

Înregistrarea Hotărârii Consiliului Judeţean Cluj nr. 137/2014 la O.R.C. Cluj a fost respinsă pe considerentul că imobilele nu pot fi înregistrate ca aport în natură, fără a se face dovada dreptului de proprietate asupra lor, prin extrase de carte funciară. Prin raportare la dispoziţiile art. 169 din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul ANCPI nr. 700/2014, decizia Consiliului Judeţean Cluj, de majorare a capitalului social al societăţii intimate, cu bunuri imobile (inclusiv imobilul în litigiu) nu a putut fi pusă în practică, întrucât acestea nu erau intabulate în favoarea Judeţului Cluj.

Potrivit dispoziţiilor art. 113 lit. f) şi art. 219 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai în măsura în care este adusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării. Având în vedere că hotărârea Consiliului Judeţean Cluj de majorare a capitalului social al societăţii nu a fost dusă la îndeplinire nici până în prezent, aceasta a devenit caducă.

În consecinţă, este nelegală soluţia instanţei de apel, prin care se constată că imobilul a intrat în proprietatea Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A., cu atât mai mult în contextul în care Judeţul Cluj s-a comportat ca un proprietar, iar Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A. nu a întreprins demersurile necesare pentru înscrierea dreptului său de proprietate în evidenţele de carte funciară, comportându-se ca un administrator al bunului, unicul motiv pentru care doreşte recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului fiind valorificarea acestuia în cadrul procedurii falimentului.

5. Apărările formulate în cauză

La 19 martie 2024, intervenientul Judeţul Cluj a formulat întâmpinare la recursul principal, solicitând respingerea acestuia, ca nefondat.

La 28 martie 2024, intimata Drumuri şi Poduri Cluj S.A. a formulat întâmpinare la recursul principal, solicitând respingerea acestuia, ca nefondat.

La 18 aprilie 2024, intimata Drumuri şi Poduri Cluj S.A. a formulat întâmpinare la recursul incident, solicitând respingerea acestuia, în principal, ca inadmisibil, iar, în subsidiar, ca lipsit de interes.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Deliberând asupra recursului principal, prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6, pct. 7 şi pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îl va respinge ca nefondat, pentru următoarele considerente de drept:

Cu titlu preliminar, se constată că, în cuprinsul memoriului de recurs, reclamanţii au invocat, în mod expres, motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6, pct. 7 şi pct. 8 din C. proc. civ.

Însă, având în vedere că, prin intermediul primei critici de recurs, reclamanţii au susţinut încălcarea, de către instanţa de apel, a dreptului la apărare şi la un proces echitabil, în contextul respingerii cererii de amânare pe care au formulat-o pentru termenul de judecată din 23 noiembrie 2023, se reţine că această critică se circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., care vizează încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

În consecinţă, Înalta Curte va analiza recursul principal din perspectiva criticilor invocate de reclamanţi, care se încadrează în motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6, pct. 7 şi pct. 8 din C. proc. civ.

Referitor la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurenţii-reclamanţi au susţinut că instanţa de apel le-a încălcat dreptul la apărare şi la un proces echitabil, atunci când a respins cererea de amânare depusă pentru termenul din 23 noiembrie 2023.

Înalta Curte constată că acest prim motiv de recurs este nefondat.

Astfel, prin cererea depusă la 21 noiembrie 2023, reclamanţii au solicitat amânarea judecăţii la termenul stabilit pentru 23 noiembrie 2023, învederând că cererea de reexaminare a încheierii prin care s-a respins ajutorul public judiciar nu a fost încă soluţionată, precum şi faptul că doamna avocat D. este plecată în judeţul Braşov.

În ce priveşte primul motiv pentru care s-a solicitat amânarea judecăţii, instanţa de apel a reţinut, în mod corect, că, prin încheierea din 22 noiembrie 2023, s-a soluţionat cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii din 6 noiembrie 2023, în sensul că a fost admisă, în parte, această cerere şi s-a dispus eşalonării plăţii taxei judiciare de timbru, context în care instanţa de apel a respins cererea de amânare, ca rămasă fără obiect.

Referitor la al doilea motiv pentru care s-a solicitat amânarea judecăţii, se constată că imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales la termenul de judecată din 23 noiembrie 2023 a fost doar afirmată, nu şi dovedită, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 222 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora "amânarea judecăţii pentru lipsa de apărare poate fi dispusă, la cererea părţii interesate, numai în mod excepţional, pentru motive temeinice şi care nu sunt imputabile părţii sau reprezentantului ei". Mai mult, o eventuală vătămare a dreptului la apărare a fost înlăturată în condiţiile art. 222 alin. (2) din C. proc. civ., din moment ce instanţa de apel a amânat pronunţarea la 6 decembrie 2023, iar reclamanţii, prin apărător ales, au depus concluzii scrise la 29 noiembrie 2023, acestea fiind înregistrate la 4 decembrie 2023 şi ataşate la dosarul de apel.

Invocând motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenţii-reclamanţi au susţinut, sub un prim aspect, că decizia civilă recurată cuprinde motive străine de natura pricinii, în condiţiile în care instanţa de apel a reţinut că a avut loc exproprierea terenului în litigiu, deşi nici în cererea de intervenţie principală, nici în cererea de chemare în judecată conexată, Judeţul Cluj şi Drumuri şi Poduri Cluj S.A. nu s-au prevalat de dobândirea dreptului de proprietate prin expropriere.

Înalta Curte constată că această critică este nefondată, întrucât decizia civilă recurată nu cuprinde considerente străine de natura pricinii.

În acest sens, se constată că exproprierea terenului în suprafaţă de 540 mp a fost invocată de către intimata-pârâtă Drumuri şi Poduri Cluj S.A., prin cererea de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului conex nr. x/2022, dar şi prin întâmpinarea pe care a depus-o în dosarul nr. x/2022, precum şi de către recurentul-intervenient Judeţul Cluj, prin cererea de intervenţie principală pe care a depus-o în dosarul nr. x/2022, astfel că este nefondată susţinerea recurenţilor-reclamanţi că nici intervenientul Judeţul Cluj, nici pârâta Drumuri şi Poduri Cluj S.A. nu s-ar fi prevalat în cauză de dobândirea dreptului de proprietate prin expropriere.

Chiar şi în situaţia în care exproprierea nu ar fi fost invocată de către cele două părţi litigante, este de sublinat că instanţa de apel avea obligaţia, conform dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., să soluţioneze cauza în urma stabilirii faptelor şi aplicării corecte a legii, având prerogativa legală de a pune în dezbatere orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cererea de chemare în judecată sau în întâmpinare. Or, pentru o corectă şi completă stabilire a situaţiei de fapt şi de drept, era necesar a se constata că terenul a fost expropriat de la antecesorii recurenţilor-reclamanţi, în temeiul Decretului nr. 380/1963 şi al Decretului nr. 375/1973, astfel cum, în mod corect, a procedat instanţa de apel.

Sub un al doilea aspect, recurenţii-reclamanţi au susţinut că decizia civilă recurată cuprinde considerente contradictorii, întrucât, deşi solicitările intervenientului Judeţul Cluj, privind constatarea dreptului său de proprietate şi constatarea dreptului de administrare al pârâtei Drumuri şi Poduri Cluj S.A. asupra imobilului în litigiu, au fost respinse ca nefondate, soluţie ce nu a fost apelată, totuşi instanţa de apel a menţinut soluţia primei instanţe privind rectificarea cărţii funciare şi a reţinut că terenul se află în proprietatea pârâtei Drumuri şi Poduri Cluj S.A. În opinia recurenţilor-reclamanţi, s-a ajuns, în mod ilogic, la rectificarea cărţii funciare în favoarea unei defunct, ceea ce nu aduce vreun folos practic nici recurentului-intervenient, nici intimatei-pârâte.

Înalta Curte constată că şi această critică este nefondată, întrucât decizia civilă recurată nu cuprinde considerente contradictorii.

Astfel, la pagina 10 a deciziei civile recurate, instanţa de apel a reţinut că, prin hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile depuse la dosarul de fond, s-a statuat, cu putere de lucru judecat, că terenul în suprafaţă totală de 1.259 mp, care a aparţinut lui B. şi A., înscris în CF nr. x Someşeni, nr. top x, a fost preluat, în mod abuziv, de Statul Român, prin expropriere, că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 755 mp, precum şi că, pentru restul suprafeţei de 504 mp şi pentru construcţii, reclamanţii sunt îndreptăţiţi la despăgubiri, întrucât aceste imobile nu pot fi restituite în natură.

În acest context, instanţa de apel a constatat că reclamanţii nu mai pot invoca, în favoarea lor, un drept de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 504 mp, fiind îndrituiţi doar la măsuri reparatorii în echivalent (despăgubiri).

Totodată, instanţa de apel a constatat că exproprierea a produs efecte de la momentul preluării terenului (anul 1963, respectiv anul 1973), astfel că, la acel moment, terenul a ieşit din patrimoniul foştilor proprietari înscrişi în cartea funciară, neputând fi transmis ulterior, în urma dezbaterii succesiunilor rămase după defuncţii B. şi A., prin sentinţa civilă nr. 3744/2020 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. x/2019, întrucât, prin moştenire, pot fi transmise doar drepturile existente în patrimoniul defunctului la momentul deschiderii succesiunii sale.

Pe de altă parte, instanţa de apel a constatat dreptul de proprietate al intimate-pârâte Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A. asupra terenului în litigiu, având în vedere că acesta a fost inclus în domeniul public al Judeţului Cluj, în baza H.C.J. nr. 45/2006, iar, ulterior, prin H.C.J. nr. 137/2014 privind aprobarea majorării capitalului social al societăţii Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A., prin aportul în natură din partea acţionarului unic Judeţul Cluj, acesta a intrat în proprietatea Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A.

Având în vedere că înscrierea făcută în cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală a imobilului în litigiu, demonstrându-se o situaţie contrară celei reţinute prin sentinţa civilă nr. 3744/2020, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2019, instanţa de apel, în raport cu prevederile art. 907 alin. (1) şi ale art. 908 alin. (1) pct. 4 din C. civ., a menţinut soluţia primei instanţe privind rectificarea cărţii funciare nr. x Cluj-Napoca, cu privire la imobilul cu nr. top. x, în sensul anulării încheierii nr. 18049/27.01.2021 (în baza căreia s-a înscris dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 504 mp în favoarea lui A.) şi a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 54137/10.03.2021, precum şi radierii dreptului de proprietate înscris în favoarea lui A. şi B., cu privire la terenul în suprafaţă de 504 mp şi construcţiile amplasate pe acest teren.

Lecturând considerentele prezentate la paginile 9-12 ale deciziei civile recurate, Înalta Curte constată că acestea nu au caracter contradictoriu, ci sunt prezentate într-o manieră clară şi logică, susţinând pe deplin soluţia de respingere, ca nefondat, a apelului declarat de către reclamanţi.

Referitor la folosul practic al soluţiei privind rectificarea cărţii funciare, instanţa de apel a arătat, în mod corect, la pagina 12 din decizia recurată, că intimata-pârâtă Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A. îşi justifică interesul de a acţiona, conform art. 33 din C. proc. civ., întrucât radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al recurenţilor-reclamanţi îi va permite înscrierea propriului drept. În acest sens, instanţa de apel a reţinut că, în raport cu soluţiile şi considerentele hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauza de faţă, intimata-pârâtă Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A. se poate înscrie în cartea funciară, în baza H.C.J. nr. 45/2006 şi H.C.J. nr. 137/2014.

Invocând motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., recurenţii-reclamanţi au învederat că instanţa de apel a reţinut exproprierea terenului în baza Decretului nr. 375/1973, cu toate că, prin sentinţa civilă nr. 1174/2004, s-a constatat că aceasta a fost abuzivă.

Înalta Curte constată caracterul nefondat al acestui motiv de casare, întrucât instanţa de apel nu a nesocotit puterea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 1174 din 21 mai 2004, pronunţate de Tribunalul Cluj, secţia civilă în dosarul nr. x/2004, ci, dimpotrivă, a valorificat-o în prezenta cauză.

Astfel, la pagina 9 a deciziei civile recurate, instanţa de apel a reţinut că, prin sentinţa civilă nr. 1174 din 21 mai 2004 a Tribunalul Cluj, definitivă prin decizia civilă nr. 2556 din 15 decembrie 2004 a Curţii de Apel Cluj şi irevocabilă prin decizia civilă nr. 7604/2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de B., A. şi E., în contradictoriu cu Judeţul Cluj, Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene Cluj, Primarul municipiului Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca, s-a constatat preluarea abuzivă a terenului în suprafaţă de 1.259 mp, situat în Cluj-Napoca, str. x, înscris în CF nr. x Someşeni, nr. top. x, precum şi a construcţiilor aflate pe acesta (casă de locuit şi dependinţe) şi s-a dispus restituirea în natură, către reclamanţi, a terenului în suprafaţă de 335 mp.

În legătură cu acest motiv de casare, recurenţii-reclamanţi au învederat că, atât timp cât au un drept de proprietate dobândit prin moştenire, înscris în cartea funciară, acesta nu poate fi răsturnat printr-un titlu anterior, despre care s-a reţinut, prin hotărâre judecătorească irevocabilă, că este abuziv.

O atare susţinere nu poate fi primită, întrucât constatarea, prin sentinţa civilă nr. 1174 din 21 mai 2004 a Tribunalului Cluj, a caracterului abuziv al preluării prin expropriere nu conduce la redobândirea dreptului de proprietate de către recurenţii-reclamanţi, ci la naşterea dreptului la măsuri reparatorii, în natură sau în echivalent, în condiţiile speciale ale Legii nr. 10/2001.

În această ordine de idei, instanţa de apel a reţinut că, pentru diferenţa de teren în suprafaţă de 924 mp şi pentru construcţii, B., A. şi E. au formulat notificare, în baza Legii nr. 10/2001, care a fost soluţionată prin dispoziţia nr. x/2007 a Preşedintelui Consilului Judeţean Cluj, prin care s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului, motivat de faptul că o parte din construcţii şi anexele gospodăreşti sunt demolate, iar terenul este ocupat de construcţii, şi s-a propus acordarea de despăgubiri, în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Prin sentinţa civilă nr. 680 din 16 decembrie 2008, pronunţată de către Tribunalul Cluj în dosarul nr. x, definitivă prin decizia civilă nr. 106A/2009 a Curţii de Apel Cluj şi irevocabilă prin decizia civilă nr. 1432/2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a admis acţiunea formulată de către B., A. şi E., în contradictoriu cu Preşedintele Consiliul Judeţean şi Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene Cluj, s-a anulat, în parte, dispoziţia nr. x/2007 şi s-a dispus restituirea în natură, în favoarea reclamanţilor, a terenului în suprafaţă de 420 mp, fiind menţinută, în rest, dispoziţia nr. x/2007, în sensul că, pentru terenul în suprafaţă de 504 mp şi construcţii, imposibil de restituit în natură, reclamanţii sunt îndreptăţiţi a primi despăgubiri, în condiţiile legii speciale. De asemenea, prin sentinţa civilă nr. 769/2011 pronunţată de către Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2011, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de chemare în judecată formulată de către B., A. şi E., reţinându-se, în esenţă, că aceştia au epuizat procedura specială prevăzută de Legea nr. 10/2001 şi că, pentru terenul în suprafaţă de 504 mp şi pentru construcţii, sunt îndreptăţiţi a primi despăgubiri, în condiţiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005.

Valorificând întocmai efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat a acestor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, instanţa de apel a reţinut, în mod corect, că imobilul care a aparţinut numiţilor B. şi A., înscris în CF nr. x Someşeni, nr. top x, a fost preluat, în mod abuziv, de către Statul român, prin expropriere, că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 755 mp (335 mp+420 mp) şi că, pentru restul suprafeţei de teren de 504 mp şi pentru construcţii, reclamanţii sunt îndreptăţiţi la despăgubiri.

Invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenţii-reclamanţi au susţinut că instanţa de apel a încălcat normele de drept material, atunci când a reţinut că exproprierea produce efecte şi fără înscriere în cartea funciară, ignorând că intabularea este necesară atunci când se dispune de bunul expropriat.

Înalta Curte constată că şi acest motiv de casare este nefondat, întrucât instanţa de apel a aplicat, în mod corect, normele de drept material incidente.

Sub un prim aspect, se reţine că, plecând de la dispoziţiile art. 26 din Decretul-lege nr. 115/1938, potrivit cărora "drepturile reale se vor dobândi fără înscriere în cartea funciară din cauză de moarte, accesiune, vânzare silită, şi expropriere", instanţa de apel a reţinut, în mod corect, că dobândirea dreptului de proprietate prin expropriere este opozabilă foştilor proprietari, moştenitorilor acestora, precum şi terţilor, fără înscriere în cartea funciară.

În al doilea rând, referitor la rectificarea înscrierii din cartea funciară, prin radierea dreptului de proprietate al recurenţilor-reclamanţi asupra terenului în suprafaţă de 540 mp, instanţa de apel a aplicat, în mod corect, prevederile art. 907 alin. (1) şi ale art. 908 alin. (1) pct. 4 din C. civ., având în vedere că înscrierea din cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală a terenului, demonstrându-se o situaţie contrară celei reţinute prin sentinţa civilă nr. 3744/2020 a Judecătoriei Cluj-Napoca, în sensul că recurenţii-reclamanţi nu deţin un titlu de proprietate asupra terenului în litigiu.

Faţă de aceste considerente, constatând că nu sunt fondate motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6, pct. 7 şi pct. 8 din C. proc. civ., astfel cum au fost invocate şi argumentate de reclamanţi, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul principal.

Analizând recursul incident, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îl va respinge ca inadmisibil, pentru următoarele considerente de drept:

Intervenientul Judeţul Cluj a declarat recurs incident la considerente, solicitând casarea, în parte, a deciziei recurate şi înlocuirea considerentelor care vizează dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului de către intimata-pârâtă Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A., susţinând că acestea au fost date cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

Conform art. 488 alin. (2) din C. proc. civ., "motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor".

Aceste dispoziţii legale sunt pe deplin aplicabile în ceea ce priveşte recursul incident declarat de către intervenientul Judeţul Cluj, întrucât acesta nu a formulat apel împotriva considerentelor expuse la paginile 30-32 ale sentinţei civile nr. 187 din 5 aprilie 2023, prin intermediul cărora prima instanţă a reţinut calitatea de proprietar al intimatei-pârâte Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj S.A. asupra terenului în suprafaţă de 540 mp. Astfel cum, în mod corect, a învederat intimata-pârâtă prin întâmpinare, în situaţia în care era nemulţumit de considerentele sentinţei, intervenientul Judeţul Cluj trebuia să formuleze apel la considerente, în conformitate cu prevederile art. 461 alin. (2) din C. proc. civ.. Neprocedând astfel, intervenientul nu poate formula recurs incident la considerentele deciziei instanţei de apel, acesta fiind exercitat omisso medio, ceea ce conduce la respingerea sa ca inadmisibil.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (2) din C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul incident.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul principal declarat de către reclamanţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 345/A/2023 din 6 decembrie 2023 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.

Respinge, ca inadmisibil, recursul incident declarat de intervenientul Judeţul Cluj împotriva deciziei civile nr. 345/A/2023 din 6 decembrie 2023 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 septembrie 2024.