Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1690/2024 AI generated

Inadmissibility of appeal against final decision on set-aside challenge to appeal judgment due to lack of statutory recourse.

Case Number Decizia nr. 1690/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the appellant, thereby upholding the Court of Appeal's prior decision to reject a set-aside challenge; the case concerned a procedural dispute where the appellant challenged a decision that had dismissed a set-aside (contestație în anulare) filed against a decision resolving a request for clarification, completion, and correction of a civil judgment. The court determined that the appealed decision was final and not susceptible to further appeal under the principle of legal admissibility of appellate routes. This outcome was grounded in the Civil Procedure Code provisions stating that a decision rendered on a set-aside challenge is subject to the same appellate routes as the underlying decision, which in this instance was a final judgment issued on appeal, thereby precluding any further recourse to the High Court.

Legislator headnote

AI generated

art. 22 C. proc. civ, art. 490 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 din C. proc. civ, art. 493 alin. (3) C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against final decision on set-aside challenge to appeal judgment due to lack of statutory recourse: Recurentul a arătat că instanţa de judecată nu a respectat principiul egalităţii în faţa legii, impus de art. 16 alin. (1) şi art. 124 alin. (2) teza a treia din Constituţie.

Keywords

AI generated
statutory grounds procedural issues Civil Procedure Code appealability of remand decision judicial review provisional setting aside of opposition

Cited Legislation

AI generated
art. 22 C. proc. civ
9 şi art. 22 C. proc. civ., precum şi ale art.
art. 490 alin. (2) C. proc. civ
Prin rezoluţia de primire a dosarului din 13 mai 2024, s-a dispus ca, după întocmirea procedurilor de comunicare menţionate de dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ., să se procedeze la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform art.
art. 493 alin. (2) C. proc. civ
civ., să se procedeze la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., după efectuarea procedurilor de comunicare menţionate de dispoziţiile art.
art. 493 din C. proc. civ
(1) şi art. 493 din C. proc. civ., completul de filtru urmează a aprecia, cu prioritate, asupra excepţiei inadmisibilităţii prezentului recurs.
art. 493 alin. (3) C. proc. civ
9, prin rezoluţia din data de 13 mai 2024, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în conformitate cu dispoziţiile art.
art. 493 alin. (4) C. proc. civ
civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
art. 493 alin. (5) C. proc. civ
În condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
art. 457 C. proc. civ
Principiul legalităţii căii de atac, consacrat de dispoziţiile art. 457 C. proc. civ., stabileşte că legea este cea care recunoaşte sau nu dreptul la exercitarea unei căi de atac, iar nu judecătorul.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 18 iunie 2024

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul cauzei.

Prin decizia civilă nr. 333/31.03.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a respins cererea de lămurire, completare şi îndreptare a deciziei civile nr. 87R/03.02.2023, formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimata B. şi Executor Judecătoresc C., ca nefondată.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie în anulare contestatorul A., înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, la data de 19.04.2023, sub nr. unic 2616/2/2023.

La termenul din 01.11.2023 instanţa, din oficiu, a invocat excepţia inadmisibilităţii formulării contestaţiei în anulare.

2. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă

Prin decizia civilă nr. 888R din data de 01 noiembrie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 333/31.03.2023 pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a în dosarul cu nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata B. şi cu executorul judecătoresc C. ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 888R din data de 01 noiembrie 2023, pronunţate în dosarul nr. x/2023 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a declarat recurs recurentul A..

În cuprinsul memoriului de recurs, contestatorul A. a arătat că a invocat excepţia de neconstituţionalitate privind taxele judiciare de timbru, având în vedere că B. este scutită de la plata acestor taxe, părţile fiind tratate inegal prin impunerea plăţii taxei judiciare de timbru faţă de recurent.

Recurentul a arătat că instanţa de judecată nu a respectat principiul egalităţii în faţa legii, impus de art. 16 alin. (1) şi art. 124 alin. (2) teza a treia din Constituţie.

Recurentul a susţinut că toate cererile sale au fost formulate în contradictoriu cu B. şi Biroul Executorului Judecătoresc C., însă instanţele de judecată nu au clarificat cadrul procesual, context în care a apreciat că se impune suspendarea cauzei până la soluţionarea celor 11 excepţii de neconstituţionalitate invocate. Recurentul a arătat că, la fond, cauza a fost suspendată doar faţă de B., nu şi faţă de executorul judecătoresc C. care a încălcat legea.

Recurentul a invocat dispoziţiile art. 9 şi art. 22 C. proc. civ., precum şi ale art. 21 din Constituţia României.

Recurentul a afirmat că instanţa a ignorat probele certe depuse la dosare, precum şi excepţiile de neconstituţionalitate invocate. Referitor la taxele de timbru solicitate şi achitate, solicită ca instanţa să fie de acord cu sesizarea Curţii Constituţionale în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate, în raport cu art. 1 alin. (5), art. 2 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi alin. (2), art. 124 punctul 2, teza 3 şi punctul 3, teza 2 din Constituţie - părţile sunt egale în proces. A arătat că B. este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru, conform Legii nr. 230/2007, părţile fiind tratate inegal prin impunerea plăţii taxei judiciare de timbru faţă de recurent.

Concluzionând, recurentul a solicitat soluţionarea cererilor formulate, pronunţarea asupra excepţiilor de necompetenţă şi trimiterea excepţiilor de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională, precum şi suspendarea soluţionării dosarului până la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii B. şi BEJ C. nu au formulat întâmpinări.

5. Procedura de filtru derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 04 ianuarie 2024 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie .

Prin rezoluţia de primire a dosarului din 13 mai 2024, s-a dispus ca, după întocmirea procedurilor de comunicare menţionate de dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ., să se procedeze la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., după efectuarea procedurilor de comunicare menţionate de dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

În concluziile raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, s-a reţinut că hotărârea atacată nu este susceptibilă de recurs, recursul fiind declarat împotriva unei hotărâri definitive care nu are deschisă această cale de atac; de asemenea, s-a reţinut că, în temeiul art. 248 alin. (1) şi art. 493 din C. proc. civ., completul de filtru urmează a aprecia, cu prioritate, asupra excepţiei inadmisibilităţii prezentului recurs.

Completul de filtru nr. 9, prin rezoluţia din data de 13 mai 2024, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, astfel cum rezultă din dovezile aflate la dosarul de recurs, depunând punct de vedere doar recurentul-contestator.

Prin rezoluţia din data de 31 mai 2024, a fost fixat termen la data de 18 iunie 2024, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în vederea analizării admisibilităţii în principiu a recursului, faţă de cele reţinute prin raportul întocmit în cauză, termen la care Înalta Curte a reţinut pricina în pronunţare cu privire la excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei nr. 888R din data de 01 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. şi art. 499 teza finală C. proc. civ., examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Principiul legalităţii căii de atac, consacrat de dispoziţiile art. 457 C. proc. civ., stabileşte că legea este cea care recunoaşte sau nu dreptul la exercitarea unei căi de atac, iar nu judecătorul. Exprimarea din alin. (1) al articolului anterior menţionat este foarte clară, în sensul că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

În raport cu prevederile art. 129 din Constituţia României şi cele ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătoreşti este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii.

Dispoziţiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ. prevăd că "Hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă căilor de atac ca şi hotărârea atacată.", iar dispoziţiile art. 446 C. proc. civ. prevăd că "Încheierile pronunţate în temeiul art. 442 şi 443, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 444 sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor contradictorii ori completarea."

În speţă, decizia civilă nr. 888R din 1 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, este pronunţată în soluţionarea contestaţiei în anulare formulate de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 333/31.03.2023 pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a în dosarul cu nr. x/2020, prin care s-a soluţionat o cerere de lămurire, completare şi îndreptare a hotărârii. Această din urmă decizie este supusă, potrivit art. 446 C. proc. civ., aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea a cărei lămurire, completare şi îndreptare s-a solicitat, în speţă aceasta fiind o hotărâre pronunţată în recurs care este definitivă (decizia civilă nr. 87R/03.02.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2020, prin care s-a respins ca tardiv formulat recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 103/08.06.2022 este definitivă, faţă de dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., conform cărora sunt hotărâri definitive cele date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii).

Potrivit dispoziţiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.

În cauză, obiectul recursului este reprezentat de o decizie care intră în sfera de aplicare a dispoziţiei menţionate. Făcând aplicarea textelor de lege sus-menţionate în cauză, se constată că decizia atacată, prin care s-a soluţionat o contestaţie în anulare, este definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului, întrucât, la rândul ei, decizia atacată cu contestaţie în anulare este una definitivă, fiind dată în procedura prevăzută de art. 442 - 444 din C. proc. civ. cu privire la o hotărâre pronunţată în recurs.

Pentru a da eficienţă acestor reglementări legale, instanţa este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală şi să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.

Faţă de cele ce preced, decizia nr. 888R din 1 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă nu este susceptibilă de exerciţiul căii de atac a recursului.

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile legale anterior evocate şi pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) rap. la 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul.

Dată fiind această soluţie, pronunţarea asupra altor cereri sau excepţii formulate în calea de atac nu se mai impune întrucât, pentru legala învestire a instanţei, este necesar ca mijlocul procesual utilizat să fie pus de lege la dispoziţia părţii, iar dacă această cerinţă nu a fost îndeplinită, instanţa nu a fost învestită cu o cerere în condiţii de regularitate procesuală, nefiind astfel constituit cadrul procesual necesar invocării altor aspecte de ordin material sau procesual.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei nr. 888R din 1 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în contradictoriu intimaţii Executorul Judecătoresc C. şi B..

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 iunie 2024.