Inadmissible appeal in revision challenge; appeal dismissed; costs awarded.

Şedinţa publică din data de 13 iunie 2024

Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin decizia civilă nr. 318 din 14 noiembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 229/21.09.2023, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, în contradictoriu cu intimaţii B., C., D., E., F., G. şi H..

Împotriva acestei decizii civile, la 28 decembrie 2023, revizuentul A. a declarat recurs.

În şedinţa publică din 13 iunie 2024, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii recursului şi a rămas în pronunţare asupra acesteia.

2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Având a soluţiona, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil, pentru următoarele considerente de drept:

Recursul a fost declarat împotriva deciziei civile nr. 318 din 14 noiembrie 2023, prin care Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a respins cererea de revizuire, întemeiată pe ipoteza prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ., formulată împotriva deciziei civile nr. 229/21.09.2023 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. x/2023.

Conform art. 513 alin. (5) din C. proc. civ., "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită." La alin. (6) al aceluiaşi articol se prevede că "dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul", însă acest text de lege nu este incident în cauză, întrucât cererea de revizuire ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă nu a fost întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., ci pe cel reglementat la art. 509 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.

În acest context, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 513 alin. (5) din C. proc. civ.. Din moment ce hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită, rezultă că, pentru a se stabili dacă este admisibil recursul exercitat împotriva deciziei civile nr. 318 din 14 noiembrie 2023, trebuie a se verifica dacă decizia civilă nr. 229 din 21 septembrie 2023, pronunţată de către Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. x/2023, este supusă, potrivit legii, căii de atac a recursului. Această din urmă decizie civilă este o hotărâre definitivă, din moment ce, prin intermediul ei, a fost soluţionată contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 166 din 6 iunie 2023, prin care Curtea de Apel Ploieşti a respins, ca nefondat, recursul. Or, împotriva unei hotărâri pronunţate de către o instanţă de recurs nu se poate exercita calea de atac extraordinară a recursului.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul cauzei". Din moment decizia civilă nr. 166 din 6 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în soluţionarea unui recurs, este o hotărâre definitivă, împotriva căreia nu poate fi exercitată calea de atac extraordinară a recursului, rezultă că, potrivit prevederilor art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., nici decizia civilă nr. 229 din 21 septembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. x/2023, nu este supusă recursului. Având în vedere că decizia civilă nr. 229 din 21 septembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. x/2023, este o hotărâre definitivă, se reţine că, în raport cu prevederile art. 513 alin. (5) din C. proc. civ., nici decizia civilă nr. 318 din 14 noiembrie 2023 nu este supusă recursului.

Sub aspectul analizat, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., reglementând principiul legalităţii căilor de atac, prevede că "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei", context în care se reţine că recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legiuitor constituie o încălcare atât a principiului legalităţii, cât şi a principiului egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept, persoana interesată având posibilitatea de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în vederea apărării drepturilor subiective sau intereselor sale legitime, însă numai în condiţiile legii.

Totodată, liberul acces la justiţie nu impune accesul la toate căile de atac prevăzute pentru diferite cauze, dacă, pentru anumite tipuri de litigii, legea nu le prevede, în acest sens fiind şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că prevederile art. 6 din Convenţie nu limitează dreptul statelor de a exclude anumite litigii de la posibilitatea de a fi atacate cu recurs, întrucât această limitare are ca obiect buna administrare a justiţiei şi evitarea aglomerării instanţelor de recurs (cauza Roseiro Bento împotriva Portugaliei).

În considerarea celor expuse anterior, Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, şi va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 318 din 14 noiembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Având în vedere că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 451-453 din C. proc. civ., Înalta Curte va obliga pe recurentul-revizuent la plata către intimaţii F., G. şi H. a sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, sub forma onorariului de avocat, conform chitanţei depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 318 din 14 noiembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Obligă pe recurentul-revizuent A. la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimaţii F., G. şi H..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 iunie 2024.